Skip to main content

Full text of "ERIC ED023094: Romanian Basic Course."

See other formats


p o r r m F ’• T 


a F s i’ m F 


AL 001 566 


ED 023 094 

Romanian Basic Course. 

Defense Language Insti+ute, Washington, DC. 

Pub Date Aug 66 
Note-l,750p., 8 vols. 

EDRS Price MF -$650 HC -$8760 Context 'Instructional Materials, 'Intensive 

Descriptors -Audio), ngual Skills Cultural 

Language Courses, language Instruction, Muta y 9» | P cr 0 n unit* in eiaht volumes, IS 

The ’Romanian Basic ^rse consis^ U ^ei 3 profioency m 

designed to tram native English languog ~P _ - fo&$ed on a 1 -5 scale m whtch 

comprehension, speaking, reading, and wrni 2 s ' . ^ , n troduc^ c basic sentences m 

Level 5 is native speaker proficiency). Volume 1 which as 

dialog form with picture cue > illu s trat.on^pre=ent= b th ‘ t dialog, a reading 
well as phonetic |ranscnptons of the d l< =9- ^ reco^D for y thls volume 

followed by questions, and drill r each le==on and translation exerc.ce: 

Grammatical explications, vocabulary livings for eac -- . Qut 1he ?e ries,w'th 




r.O#r; 


y*& 




*■ •** 




w 




, VM 


U' 


■*,*h 


W. 




'm 


it ■:■ 


*> . 


'■k%A 


>• y> 


*-f.^.*'*s 




;>fci 




;* r IV v 


, * <r . * * 

-w 


* ;'*>W *• 

•■ % ■ 'W 






■j%$ 




tfc Vf ;■-' r * 


'^yy ✓ •*. 
' ** ...^ /. 


yfe* 






*W & 1 


' 4 " Tfer/ 


' -4 , ^ &. 


i 


X 


■ *02 
vSv 


$frM 


m 






'■ *t*ywy 




mi 




*:V 


.•fe 


:»y 

„ , ‘V.. 


Vn- 4* 


Km r I ’ 

P^> *■ ;ij'; 




*’-£S 




. >Tv '4 


va« | 


$«*! 




w > / O y .^ . 


»»i 


r C;-,c 




m 


w. 


* £Hi' 




€ 


EDUCATION & 


U.S. DEPARTMENT OF HEALTH 

OFFICE OF EDUCATION 


V* 

WELFARE 


SWPj 


I THIS DOCUMENT HAS BEEN REPRODUCED EXACTLY AS RECEIVED FROM THE 
PERSON OR ORGANIZATION ORIGINATING IT. POINTS OF VIEW OR OPINIONS] 
; STATED DO NOT NECESSARILY REPRESENT OFFICIAL OFFICc OF EDUCATION 
POSITION OR POLICY. 


\Y\\ V • ■ . ' • * 

/< 

• 

fl lk u t*$*--‘ 

V ‘ * * * 

• *-» * 

, 

.v 

i f • 


>.\r;‘ v ': v 
r y j ‘*/V ; v y 

Y yyv ■ • 

Lr'l-~y * 

\ * , 

V 

it** * J* 

m 

jcmH,**, 

* l 11 

_ — I ll 

v * * , . » „ , 

, . * , I 

•; . • V 4 ' ' . 

- ^ * 



!>;/:] ■ j 

’ • U'.-iK’Y.Ai 1)/ 

'.V '* ' » 

1 1 * * 



ERjt 




ROMANIAN 


Basic Course 
Volume I 
Lessons 1-15 
(Complete text) 


"PERMISSION TO REPRODUCE THIS 

MATERIAL HAS BEEN GRANTED 


TO ERIC AND ORGANIZATIONS OPERATING 
UNDER AGREEMENTS WITH THE U.S. OFFICE OF 
EDUCATION. FURTHER REPRODUCTION OUTSIDE 
THE ERIC SYSTEM REQUIRES PERMISSION OF 
THE COmM# OWNER." 


March 1966 


DEFBNSE LANGUAGE INSTITUTE 


A L 001 556 


i 


PREFACE 


The Romanian Course, consisting of 89 lessons in 
8 volumes, is one of the Defense Language Institute's 
Basic Course Series. The material was developed at the 
Defense Language Institute and approved for publication 
by the Institute's Curriculum Development Board. 

The course is designed to train native English 
language speakers to Level 3 proficiency ir. comorehen- 
sion and speaking and Level 3 proficiency in reading and 
writing Romanian. The texts are intended for classroom 
use in the Defense Language Institute's intensive programs 
employing the audio-lingual methodology. Tapes accompanv 
the texts. 

All inquiries concerning these materials, including 
requests for authorization to reproduce, will be addressed 
to the Director, Defense Language Institute, U, S. Naval 
Station, Anacostia Annex, Washington, D. C, 20390. 



Director 


PRONUNCIATION MATERIALS i WHAT TOBY ARK, WHAT THEY ARX FOR 

AND HOW TO USE THF1I. 


WHAT TOBY ARE 

You will receive tlio following i 

1* A volune eentalning 15 lessone, each consisting oft 

ii Ono page of tho fiiglieh translation of the dialogue you 
will learn in itowanlan. 

b. Ono page of litoral translation of tho saiso dialogue. 
o» Ono page of p*et^re suss, which dopiot tho dialogue. ' 

d. A phonetic transoription of tho dialogue. 

2. A sot of rooords containing 15 l#ssont 9 each oonaiotlng oft 
Spiral I i Tho daily dialogue. 

Spiral II t The dally dialogue with pauses between sentences 
te enable you to repeat after each eeatenoe. 

Spiral lilt A Recombination Dialogue} another dialogue with the 
ease woeabulary and gramnar contained in the First Dialogue. 

Spiral IV i A piece of prose, in Rowan ian, using the sane vocab- 
ulary and grawaar contained in the First Dialogue. 

Spiral Y • Questions based on the prose pleee. 

Spiral VI t Drill exerelsea. 

After two weeks, you will receive additional saterlal. 



mm 


A language is first of all an infinite series ef vocal nelses. 

Vs understand it well, you have to loam to distinguish fren all thbse 
nelses the sane patterns distinguished by tho native, and you have to 
learn to do it easily without keeping your nind on it. The best way to 
aoquire that ease and speed in hearing the eounds accurately le te 


o 


I 



learn to reproduce* them accurately# Your main Job here ie to reach the 
point where you can carry on a conversation in the Romanian Language in 
•ueh a way that the native can follow that what you're saying without 
being distracted by the queer way in which you say it. These dialogues 
have a twofold purpose i first, to give you wide and realistic practice 
Material for learning the pronunciation of all the sounds and combina- 
tion® of sounde that occur in the foreign; language you are studying! 
•eooxidly, to give you the most useful practice possible in word patterns 
by providing you with these patterns and then actually making you handlo 
then, and make them work, Just as if you wer^ pushing and pulling and 
manipulating the parts of a machine# 

If you spend time and effort on these dialogues, if you learn 
everything in them thoroughly, you’ll have an enormous advantage through- 
out the remainder of the course# 

mjusEjm 

When © dialogue io presented in olass for the first time, your 
instructor will use objsots and gostures to help you understand the 
meaning of ifcat he’s saying# Moat of the time you will be able to under- 
stand immediately, but you will be given the sheet containing the English 
translations to refer to should you need more clarification# 

Your instructor will not give you a sheet containing tho Romanian 
language text until you have finished the pronunciation phase and the 
material has been thoroughly covered in class* If you looked at the 
Romanian language text as the lesson is introduced, it would distract 
you and keep you from listening to your instructor's pronunciation as 


II 


carefully as you should in class and on the records, and it would keep 
you from imitating his pronunciation correctly* In reviewing old dialogues 
you may find it helpful to listen to the recordings, maybe referring to 

the English Language text* In any case, the printed text is of relative* 

» 

ly minor Importance* The real language is the epoken language and con- 
sequently the recordings are the most important materials for your use* 

The second spiral of each pronunciation lesson Is recorded with 
pauses between each utterance in order that you may repeat the dialogue 
spoken at normal speed* During the pause, repeat the utteranee dearly* 
DON'T WHISPER OR MUMBLE. 

Your main assignment for each Pronunciation Dialogue is to memorise 
what is spoken on the record so that you can recite the dialogue easily 
and fluently or use any part of it without hesitation where it fits in 
a conversation* An important part of your grade for the first few weeks 
ie based on your ability to recite these dialogues in class* The only 
way you ean do well on your examinations in the first few weeks is to 
master thoroughly all the material found on this set of records* 

In preparing an assignment we recommend the following steps as the 
best procedures 

1* Listen twice to spiral 1 of the dialogue assigned for the next 
day* Don't refer to your book* 

2* Listen to and repeat spiral 2 of the preceding day's dialogue 
once* Consult the visual ^ues or the phonetic transcription of the text 
if you need to, though this should not be necessary* 

3* Listen once to spiral 1 of the assigned dialogue, and use the 


III 


visual cues as an aid. 

4. Listen once to spirals 3 and 4 of the preceding lesson. 

5. Listen to spiral 1 of the assigned dialogue until you can under- 
stand every utterance as it is being spoken. Use the visual cues ae an aid. 

6. Listen to and repeat spiral 2 of the assigned dialogue twioe. Use 
the phonetic transcription and the intonation-stress graphs to help you in 
perfecting your pronunciation and grouping of words. 

7. Listen twice to spiral 3 of the assigned lesson. 

8* Listen to and repeat spiral 2 of the assigned dialogue. Use the 
phonetic transcription and intonation-stress graphs to improve on your 
pronunciation and expression. 

9. Listen once to spirals 3 and 4 of the assigned lesson. 

10. Repeat Step 8. 

11. Listen to and answer the questions on spiral 5 of the assigned 
lesson twice. 

12. Try to speak all the assigned dialogue corresponding to spirals 
1 and 2. If you get stuck, check that particular utterance in the visual 

* cues , the phonetic transcription, or the translations before you go on. 

If you still oannot remember, listen to and repeat spiral 2. Try to say 
each utteranoe as fast as it is spoken on the record and with as muoh 
naturalness. Use the phonetic transcription and intonation-stress graphs to 
help you improve on the expression of what you are saying. Finally use the 
visual cues to help you remember the sequence of the utterances of the 
dialogue. 

13. Listen to the oral drill blocks on spiral 6 of the assigned lesson 


IV 


until you can understand every utterance as it ie being spelean. 

14. Repeat Step 12. 

15. Listen to and answer the questions on spiral S of the assigned 
lesson. 

16. Listen to and repeat the oral drill blocks on spiral 4 of the 
assigned lesson until you can say each block as fast as it is spoasn 
on the record. 

17. Repeat Step 12 until you can recite the dialogue easily and 
fluently. 

18. The next morning* just before going to class* repeat Step 12. 

USB fliBSE STEPS AS A CHECKLIST > 

The procedure suggested above should be adequate j however* you may 
adapt it to your own particular needs. If you want to be better* and 
consequently spend more time in preparation* the first thing you should 
do is to expend on the reveiw of the preceding dialogues. 

Nothing has been said abo the hours when you should accomplish 
the suggested home preparation because individual circumstances vary. 

It is worthwhile, however, to point out that if you can do at least 3 C 
minutes of your studying before dinner, you're better off. The best 
thing is to take a 30-minute break after your last lass* then study for 
^ least 30 minutes* then eat dinner and relax for a abort title afterward* 
and finally go back to finish your assignment. 

It*s always a temptation to thin! that you could learn Just as much 
and ds It more pleasantly by studying with a friend. Don't believe it. Un- 
less you and your friend have the willpower of a Puritan minister* and 

V 


£2 


9 


* 

unless on® of you is an experienced language teacher and has a native 
pronunciation of the foreign language, avoid trying to »tudy together 
for more than thirty minutes a day. 

However, it can be rewarding to atudy together for about half an 
hour a day if you limit your Joint study to two ipecific thing# and 
only theee twoj 

1. Dividing between the tw# of you the rolee in the dialogue 
and trying to recitj the dialogue without hesitation* This applies either 
to the next day's dialogue or to any preceding one. 

2. Trying to adapt the dialogues you've had to a little 
conversation between the two of you without attempting to say anything 
not speoifiolally included in the dialogues you've had* 

An important point to keep in mind during theee first six week.#— 
and it remains important during the entire course— is this* that undoubted- 
ly you will make your first five thousand mistakes, and be sure to get 
ae much profit from the correction you got after making them. Whom you 
are made aware of eaeh mistake, correct it at once. So don't be timid 
and embarrassed about your mistakes; everybody expects them* If you 
wait to say something in Romanian until you're absolutely sure yoa can 
say it just right, you'll never say anything. Throw yourself into this 
practice with enthusiasm and you'll eome out OK. NEVER feel any embarr- 
assment when your instructor corrects you* 

There's not any short cut to language learning* The materials and 
training aide given you are intended te make the process of acquiring 
a eecond language as easy and effective as possible. No / it all depends 


VI 


on YOU* It you do your part well* follow instructional and don't t*t 
easily disoouraged, you will sutteed) and before long you will be 
■peaking Ronanian. 


VII 


Pt$ KP 


LEC^IA I 
Dialogul 1* 

1. BunA ziua, Domnule C&pitan, 

2. Bunft ziua, Domnule Profesor. 

3. Cum te numesti, Domnule C&pitan? 

4« M& numesc Munteanu. 

5 # Cum a# numegte camaradul? 

6, Camaradul se numesjte Popescu, 

7, Este el student? 

8, Da, el este student, 

9, Ce in vat & studentul? 

10* Studentul in vat & rominesfie. 

. Ce inveti duinneata? 

. Eu inv&t rominesjte. 

# Unde inveti durmeata romine^te? 

• Eu inv&t romine^te in clas&. 

15. E$ti dumneata in clasA aeum? 

16. Da, eu sunt in clasA aeum. 

17. Ce-i &sta? 

18. Asta-i un soldat. 

19. Multumesc. La revedere, Donnule C&pitan. 

20. Cu pl&cere. La revedere, Domnule Profesor. 


Adaos : colonel, colonelul 
— maior, maiorul 

locotenent, locotenentul 
ofiter, ofiterul 
plutonier, plutonierul 
caporal, caporalul 
erou, eroul 


bun& dimineata 


LESSON I 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1* Good day, Captain, 

2. Good day. Professor, 

3. What's your name. Captain? 

4. My name is Munteanu, 

5. What's your buddy * s name? 

6. My buddy* s name is Popescu, 

7* Is he a student? 

Yes, he* s a student, 

9 . What 1 s the student learning? 

10, The student is learning Romanian, 

11, What are you learning? 

12, I'm learning Romanian, 

13 • Where are you learning Romanian? 

14. I*m learning Romanian in the classroom. 

15 • Are you in the classroom now? 

16. Yes, I'm in the classroom now. 

17. What's this? 

18. This is a soldier. 

19. Thank you. See you again. Captain. 

20. It's been a pleasure. See you again. Professor. 


Additional : colonel, the colonel 
major, the major 
lieutenant, the lieutenant 
officer, the officer 
master sergeant, the master sergeant 
corporal, the corporal 
hero, the hero 

good morning 


2 


LESSON I 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 

1. Good day, Mister Captain. 

2. Good day, Mister Profeasor. 

3# How yourself name, Mister Captain? 

4* Myself name Munteanu. 

5. How himself names buddy-the? 

6. Buddy-the himself names Popescu. 

7. Is he student? 

S, Yes, he is student. 

9* What learns student-the? 

10. Student-the learns Romanian* 

11. What learn you? 

12. I learn Romanian. 

13* Where learn you Romanian? 

U. X learn Romanian in classroom. 

15. Are you in classroom now? 

16* Yes, I am in classroom now. 

17. What*s this? 

IB. This is a soldier. 

19. Thank-I. At seeing again, Mister Captain. 

20. With pleasure. At seeing again. Mister Professor* 


3 


o 

ERIC 

hfflinaffammaa 



LECTIA X 
Dialogul i. 


1. Bun&ziwa d6mnulcc£pitan . 


2. Bun&ziwa d6mnuleprofcsor. 


3 . Curat cnumcqt* d6irmule c&pit an? 


4, M&numescMun pu. 



5 . Ctok enurae st e c ams. r&dul? 

z n r n 

6. Comar&dul s enume gt eP ojp c a|cu • 

_J L. 1 ’ 


7, Yfcsteyel student? 


6. D A ' yelyest estudAnt • 


9. ^ jinva^-studentul? 

1 — t 

10 . Studentulinva^ AromS n6 gjbe. 


U. feinvc^ duronyatA? 

12. Yewinv^rom5)n A§jbe . 

13 , tir jdeSnvey duimyat aromine $t e? 
14# Yevdnv^rom ine elnj cll|3& . 


15. Ye 



cunrt 


16. DA yev 


sxmtinclAs&acum* 


17. CeySsta? 


16 . Xstayunsoldut . 


I 


19. Multumesc. Larev©d6re ddmrmlec&pitan. 
1 l LJ “1 


20. C upis[ 5e |re . Larcvcdcre domnuleprof eaor 


Adaoo: colonel, colonelul 

mayor, maydrul 
locotenent, locotenAntul 
ofi^Ar, ofi^^rul 
plutonver, plutonyerul 
capor&l, capor&lul 
©row, ©r6ul 


bun&diminya^e 


LHT5IA I 
Dialogul 2 


1. Bun& dimineafca, Domnule Locotenent. 

2. Bunft diminea^a, Domnule Maior. 

3* Cum se numeqte plutonierul? 

4* Plutonierul se nume$te Antonescu. 

5* Unde este el acua? 

6. £1 este in clasi acun. 

7* Ce Inva^ft el in clasfc? 

8. El inva^& roninegte in clasft. 

9. Jnye^i dumneata romineqte, Domule Locotenent? 

10. Da, Domnule Maior, eu inrit ronineqte. 

11. Unde inre^l romineqte? 

12. inv&t romineqte in elasA. 

13* Sate un ofi^er in clasIL? 

14* Da, in das* este un ofi^er. 

15 « Ce este el? 

16. EL este colonel. 

17. Cum se nume§te colonelul? 

18. Colonelul se numeqte Hicolau. 

19 • Bine Domnule Locotenent, la revedere., 

20. La revedere, Domnule Maior. 


7 



LEC£TA X. 

Rezumat 

tn clas& este un colonel. Colonelul se mimegte Nicolau. Colo- 
nelul Nicolau inva^ft romine^te. El este ofi^ar. Ofi^erul 
£nva^a lec^ia in clasA. Asta-i un caporal. Caporalul inva^a 
romine^te. EL este un erou. Cum aa nume!?te aroul? Eroul sa 
numegte Muntaanu. EL aste un student. Studentul inva^A bine 
rominegte. El inva^S. in clas&. 

LECJIA I. 

Intreb&ri 

1. Unde e§ti dumneata acum? 

2. Ca inve^i dumneata in clas&? 

3. Unde aste Colonelul Nicolau? 

4. Cum se numeqte caporalul? 

5. Este caporalul un erou? 

6. Ca inva^& aroul? 

7. Cum te nume$ti dumneata? 
g. Cum m& numasc au? 

9. Unde este caporalul Muntaanu? 

10. Este el student? 

11 . E$ti dumneata student? 

12. Cum inva^A studentul rominegte? 


6 


Exerci^ii oral# 





a* Int rebare si rispuns : 

Cum to nuaeftl? 

Mi nuaesc • •• • 

Bfti duaneata student? 

Da, eu sunt student « 

Inre^i dumeata rominegte? 

Da, eu lnrit ro«ine$te. 

Cun se nume$te canaradul? 

Camaradul se numegte ••• • 

Este caaaradul student? 

Da, caaaradul este student* 

InTati caaaradul roainegte? 

Da, camaradul inva^A romineste* 

b* Int rebare pusi studentulul A * 

Intrebare pusi de student ul A atudentulul B * 

Rispunsul studentulul B * 

Rispunsul studentulul A * 

gum se nume$te caaaradul? 

Cum te nume$ti? 

Mi nuaesc ••• • 

Camaradul se nume^te ... • 

Este camaradul student? 

Egti damn eat a student? 

Da, eu sunt student* 

Da, el este student* 

Inra^i camaradul romineste? 

Invent dumneata romineste? 

Da, eu invi^ romineste. 

Da, el invaljA roaineste. 

c* Profesorul intreabi. aritind pe tablou un cipitan, soldat, oa, 
rus, camarad, colonel, aaior, locotenent, erou, ofi^er, pluto- 
nler, caporal, profesor: 

Ce~i ista? Apol : 

Unde-i cipitanul? ( soldat ul , omul, rusul, caaaradul, colonelul, etc.) 
d* Studentul intreabi intrebirile din c * 
e* ConTersatie : 

Ce inre^i dumneata? 


o 


9 


LBCTIA I (Coni.) 


Ce inre^i dumneata in claafc? 
Unde inve^i dumneata romineqte? 
Unde eate profesorul? 

Ce e^ti dumneata? 

Unde e$ti duameata? 

Ce inva^fc camaradul? 

Ce inva^fc camaradul in claafc? 
Unde invat& camaradul romine^te? 


LECTIA II 
Dialogul 1 

1, BunA diminea^a, Domnule Sargent, 

2, BunA diminea^a, Donmule Profeaor. 

3, Ce mai faci, Domnule Sargent? 

4, Bine, multyimesc, gi dummeata? 

5, eu sunt bine, mul^umesc. Ca-i asta,Domnule Sargent? 

6, Asta-i o carte, 

7, Este o doamnA in clasA acum? 

8, Hu, doamna esta acasA, 

9, $tie doamna romine^te? 

10. Nu, aa qtie numai engleze^te. 

11. §tii dumneata rominegte? 

12. §ftiu pu^in romine^te, insA $tiu bine englezeqte, 

13 . Locue^ti aproape da qcoalA, Domnule Sargent? 

14. Eu locuasc aici in $coalA. 

15. Cine locue^te depart© de gcoalA? 

16. Ofi^erul locueqte departe de qcoalA, in ora$, 

17. Unde-i ora§ul? 

16. Oraqul a acolo. 

19, Foarte bine,mul^umesc, La reyedere. 

20. La revedere, Donmule Profesor, 


Adaos : perete, peretele 
tatA, tatAl 
bAiat, bAiatul 

mamA , mama 
masA, masa 
tablA, tabla 

pa 


11 


LESSON II 

Dialogue 1 (Spiral* 1 and 2) 

1. Good morning. Sergeant. 

2. Good morning. Professor. 

3. are you, Sergeant? 

4. Y&JLl, thanks, and you? 

5 # x am well too, thanks* What 1 a this. Sergeant? 

6. This is a book. 

7. Is there a lady in the classroom now? 

8. No, the lady is at home. 

9„ Does the lady know Romanian? 

10* No, she knows only English. 

11. Do you know Romanian? 

12. I know a little Romanian, but I know English wen. 

13. Are you living near the school. Sergeant? 

14. I am living here at the school. 

15. Who is living far fr<an school? 

16. The officer is living far from school, in the city. 

17. Where is the city? 

18. The city is over there. 

19. Very well, thanks. 1*11 be seeing you. 

20. 1*11 be seeing you. Professor. 


Additional: wall, the wall 

father, the father 
boy, the boy 

mother, the mother 
table, the table 
blackboard, the blackboard 


on 


12 


LESSON XX 

Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. Good morning, Mister Sergeant* 

2. Good morning. Mister Prolessor* 

3. Vhat still do~you, Mister Sergeantt 
4* Veil, thank*!, and you? 

5* Also X am well, thank-I. What 1 ® this, MUter Sergeant? 
6. This ia a book* 

7* Is a lady in classroom now? 

6* No, lady-the is at heme* 

9* Knows lady-the Romanian? 

10* No, she knows only Shgiish* 

11* Know you Romanian? 

12* Bfeow-I little Romanian, but know-X well AigUab* 

13* Lgee-you near of school. Mister Sergeant? 

14, X lire here in seboel* 

15* Who lives far of seboel? 

16 . Officer-the lives far of school, in city* 

17* Where 1 a city-the? 

IB, City-the is there, 

19* Very well, thank-I* At seeing again* 

20* At seeing again. Mister Professor* 


13 


o 





LECTIA II 


Dialogul 1« 


1. Bun&diirinya^a domnule serpent 


2 . Bun^diminy^a d 6 mnulcprofesor « 


3 , 66 mayfa£ ddmnulepergent? 

4, Blncnnilfyimcsc^ ^ldumnynj bi? 


5 , ^lyewsuntbine mulfouncsc. Ccyasta d 6 mnul ft serpent ? 


6 . Astayoc&rte. 


7 . YestcodwamnAinclA^ 


cum 


6. Nu, dwamnayestca . 
L 1 


. $tiycdw 


amnaromineste? 


10. Nu, yaatiycnumay englczefoe , 

1 n_ 


11 . iydumnyaj b a jromin c c? 


12, Stlx^^omine^te , ins^^tiyjbincenglc zegff 


13 , Locuye^t* ap rw4pcdft%cvial£d6mnulc3ftrgent? 


14 . Yewlocuyesce yiS 


in 


*cwa 



all&. 


15, ’^nelocuycgtcdcpartfde^cvjalS.? 


16. Oflp [nilocuyc^tfrdgpai^cde^cwal& ? no p 3 * 


15 



LECyiA II 
Dialogul 2 

1, Ce-i act a, Domnule Locotenent? 

2. Asta-i o carte. 

3 • Ce-i Asta? 

4. Asta^-i un bAiat. 

5. Unde-i bAiatul si unde-i cartea? 

6. BAiatul e acolo cartea e aici pe masA. 

7. Unde eete masa? 

8. Masa este aici, nu departe de tablA. 

9. $tii unde este tabla? 

10. Tabla este pe perete si peretele e in clasA. 

11. Este un student aproape de perete? 

12. Nu, studentul este departe de perete. 

13. §tii cum se numegte studentul? 

14. Nu stiu cum se numeste, ins& stiu un< ^® locueste. 

15. Unde locue^te el si unde locuesti dumneata? 

16. El locueste aici in s 00 ®^ ?i locuesc in oras* 

17. lnvat,& studentul engleze^te romineste? 

18. Studentul inva^A numai romineste. 

19. Ce inve^i dumneata? 

20. §i eu invAl* romineste. §i eu sunt student. 

21. Cum se numeste §coala unde e$ti student? 

22. Nu stiu cum se numeste, insA s^^ 1 unde este s coa l ft « 

23. Unde este scoala? 

24. §coala este in Monterey. 


17 


LECpiA II 
Rezumat 

Eu sunt student si romineste. §coala este in ora^ul 

Monterey* Eu locuesc departe de scoalft, ins& Domnul Colonel 
locue^te in scoal&* Numai profesorul §tie fc rte bine romi— 
negte, eu $tiu pu^in romine^te. Nu §tiu unde este cartea, nu 
este pe mas&. Masa este acolo, nu departe de tabl&. Tabla este 
in clas& §i clasa este aproape de orasj* B&iatul este acas&* El 
inva^S, engleze^te, nu romineste* Mama $tie romineste ^i tat&l 
Stie englezeste* Ea nu $tie engleze^te bine §i el inva^& acum 
rominegte* 


LECTIA h . 

Intreb&ri 

1 # Cum te numegti gi unde locueigti? 

2. Inve^i romine^te in clae& acasfc? 

3 # Cine inva^S. rcmine^te in clas&? 

4 # §tie studentul bine romineste? 

5. Cine j?tie bine romineqte? 

6 # §tii unde locuesc eu? 

7. Cum se nume^te oragul unde locue$ti dumneata? 

8. Locue^ti aproape sau departe de ^coalA? 

9. $tii unde locue^te Domnul Colonel? 

10. Inva^fi. Dontiul Colonel rominegte? 

11. Unde inva^S. el romine^te? 

12. Cine inva^fc englezegte acas&? 

13. Ce invetfi dumneata acas&? 

14. Unde e$}ti dumneata acum? 

15. Unde este b&iatul? 

16. Unde este profesorul? 


LECTIA II 
Exerci^ii oral* 


a* Intrebare si r&spuns: 


Stii dumneata rominegte? 

7 Da, eu ?tiu romine^te. 

Locuiegti dumneata in Monterey? 

D a , eu locuiesc In Monterey. 

Stie eamaradul romine^te? 

9 Da, eamaradul i?tie romine$te. 
Locuieqte eamaradul in Monterey? 

Da, eamaradul locuie^te in Monterey. 


Stii dumneata romine$te? 

7 Hu, eu nu $tiu romine$te. 

Locuiegti dumneata in Monterey? 

Nu, eu nu locuiesc in Monterey. 

Stie eamaradul romine$te? 

9 y eamaradul nu $tij reminesfte. 

Locu e$te eamaradul in Monterey? 

Nu, eamaradul nu locuie^te in Monterey. 

E$ti profesor? 

Nu, nu sunt profesor. 

Inve^i eaglezeete? 

Nu, nu invity engleze$te. 

Te numeqti Munteanu? 

Nu, nu m& numesc Munteanu. 


b. 



Stie eamaradul romine^te? 

9 Stii dumneata romineete? 

9 Da, $tiu romine§te. 

Da, eamaradul ?tie romine^te. 

Locuie^te eamaradul in Monterey? 
Locuie$ti in Monterey? 

Da, eu locuiesc in Monterey. 

Da, eamaradul locuie^te in Monterey. 


Este eamaradul profesor? 

E$ti profesor? 

Nu, eu nu sunt profesor. 

Nu, el nu este profesor. 


20 


LECTIA II (Cont.) 


( La fel cu propozltiila : 

Inva^A eamaradul englezeqte? 

St numa^te eamaradul Munteanu? 

Locuiagte eamaradul in Carnal? 
jjtie eamaradul unda aata colonalul?) 

c. Profasorul intreabl. ar&tind apre tablou : 

Ce-i Eata? ( Profegorul arati sure : perate, tatl, b&lat) 

Apoi. profasorul IntrsabA ; 

TJnde-i peretele? 

Unda-i tat&l? 

Unde-i b&iatul? 

Ce-i aata? (Profaaorul arat* apra : mat A, tabli, mini) 

Apo 1> profasorul lntreab& : 

Unda-i maaa? 

Unda-i tabla? 

Unda-i mama? 

d« Studantii intreabA intreb&rile din c« 

a. r.nnveraatia: 

Cine gtia romine$te? 

Cine locuieqte in Monterey? 

Cu cine invent romine§te? 

Cu eina loeuie$ti? 

Eat a atudantul Aata oftfcer? 

Eat a atudantul &ata aoldat? 

Unda aata maaa? 

Unda aata maaa aata? 


21 




1 . 

2 . 

3 . 

4 . 

5 . 

6 . 

» 7 _ 


8 . 

9 . 

10 . 

11 . 

12 . 

13 . 

14 . 

15 . 

16 . 

17 . 

18 . 

19 . 

20 . 
21 . 

22 . 

23 . 


LECTIA III 
Dialogul 1 


Bun& seara, Domni^oarA Popescu. 

Bom& seara 9 Domnule Munteanu. 

Imi dai voie s^i prezint pe Bomnul Nicolau? 

TwT pare bine de cuno$tin^&, Domnisoar& Popescu. 
£ni pare bine de cuno^tin^a, Domnule Nicolau. 

Fumezi, Domni^oara Popescu? 

Nu, nu fumez, insa Domnul Munteanu fumeaza. 

Poftim o ^igarfc, Donwule Munteanu. 

Multyimesc • Poftim un chibrit. 

Unde locuegti, Domnule Nicolau? 

Locuesc in Monterey cu un frate ?i o sora. 


Ai casa aici in Monterey? . -- 

Nu, nu am. Fratele are o casa bunA aproape de ^coaia 


Dumneata ai o sora, este ea c&s&torit&? 

Mu, ea nu este c&s&torit&j fratele este c&s&torit, 


Este departe de aici casa unde locue^ti? 
Casa ©ste acolo* aproape de biserica^ 


Da? Cine locue^te in casa din dreapta? 

Nu gtiu cine locueqte in casa din dreapta, 

Stii cine locue^te in casa din stinga? 

Da, in casa din stinga locue$te un camarad. 


Este camaradul student? 

Da, el inva^& romine^te la ^coala 


de limbi strain e a 


Adaos : pre^edinte, pre$edintele 
fat&, fata 
us&, u^a 

scrisoare, scrisoarea 
prim&rie, prim&ria 
cheie, cheia 
ceas, ceasul 
creion, creionul 
scaun, scaunul 
geam, gearaul 

ba da 1 * 


armatei 


23 


lesson III 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5* 

6 . 

7. 

3 . 

9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 

16 . 

17. 

18. 

19. 

20 . 

21 . 


22 . 

23. 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 


Good evening. Miss Popescu. 

Good evening. Mister Munteanu. 

May I introduce Mister Nicolau to you, Miss Popescu? 
I am glad to meet you. Miss Popescu. 

I am glad to meet you. Mister Nicolau. 

Do you smoke, Miss Popescu? 

No, I don't smoke, bit Mister Munteanu does. 

Have a cigarette. Mister Munteanu. 

Thanks. Have a match. 


Where are you living, Mister Nicolau? 

Tim livincr in Monterey with a brother and a sister* 


Do you have a house here in Monterey? 

Wrt T haven't. Mv brother has a good house 




a aaViaaI 


You have a sister, is she married? 

No, she isn't married; my brother is married. 

Is it far from here the house where you live? 
The house is over there, near the church. 


Is that so? Who lives in the house on the right? 

I don't know who lives in the house on the right. 


Do you know who is living in the house on the left? 
Yes, a comrade lives in the house on the left. 


Is the comrade a student? 

Yes, he learns Romanian at t;he Army Language School. 


Additional : president, the president 

girl, the girl 
door, the door 
letter, the letter 
city hall, the city hall 
key, the key 
watch, the watch 
pencil, the pencil 
chair, the chair 
window, the window 
oh yes | 


LESSON III 


1 . 

2 . 

3. 

4. 
5* 

6 . 

7. 

6 . 

9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 

16 . 

17. 

18. 

19. 

20 . 
21 . 

22 . 

23. 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

Good evening. Miss Popescu. 

Good evening, Mister Munteanu. 

To me give-you permission to to you present on Mr. Nicolau? 
To me seems well of acquaintance, Miss. 

To me seems well of acquaintance, Mister Nicolau. 

Smoke-you, Miss Popescu? 

No, no smoke-I, but Mister Munteanu smokes. 

Offer-we a cigarette. Mister Munteanu. 

Thank-I. Offei>-we a match. 

Inhere live-you, Mister Nicolau? 

Live-I in Monterey with a brother and a sister. 

Have-you house here in Monterey? , 

No, no have— I. Brother-the has & house good near of school. 

You have a sister, is she married? 

No, she no is married, brother-the is married. 

Is far of here house-the where live-you? 

House— the where live— I is there near of church. 

Yes? Who lives in house-the from right? 

No know-I who lives in house-the from right. 

Know— you who lives in house-the from left? 

Yes, in house-the from left lives a comrade. 

Is comrade-the student ? 

Yes, he learns Romanian at school-the of languages foreign 
of army-the. 


25 




26 




LBCTIA HI 


Ditlogul 1. 


1. Bun&oyira dofflniqwirlPopetoi. 


2. 


Bun^ y ^a d6ttinule»hmtylLPU, 


3. iato>T6yeaitpreKlntp»dQiiiiiiIMlc cl4w? 
i — i 1 I 


4 . inpareblnodecunc qtli jfcft domni>}w4riP<^iCtt . 
5 • iaparabinadacuiK 3tln |k& d6mnuieMlcol aif « 


6. Vt nht don^gv4x^j pe^n? 

7. ntifuact^ SnaitacimuIM^^ 

8. Po itjgPa| 5^ ddunuleMuntyanu . 


9, MultwfttCi Poffcinunkibrlt 
1 1 


10. l^ielocuyg^ d6n^ul<#icolaw? 


11. LocniyWclisKonterty cuunfritesioa6ri. 
— — u_n 1 1 — 


12. iycaaUyiclnhoiitc rfcy? 


13, N& nftaa. Fr&telearaocaa &bfin& apnApa d a^cirfl l. 


u )? l>uwpyabi^yc^^r& yfeatcyac&p&to cltE? 

15 . M y^^yegt ec&altorit& ;j fr6 ^eleygat»< 

16. Tegted epartedeayi&caaaundelocuyagt 1 t 


17. 


Casayeste 



16. DA? 


nelocuye$teS nc^sadln dry&p |ba? 


19 . Nulgtiv/tfinelocuyfejjtelncasadindry^pta, 

n i — i — n 1 i — 

20. gtly&inelocuyeqtelncasadin stl njga? 


21. DA inc&sadinatingalocuyc^teuncainardd* 


22 . Ybst ecamaradulstu iAnt? 


23. D4 yelinvA^&rominA^telagcwAladelimbi 8tr&£neaarm4tey , 
» I l f l_J \ — I — I 


Adaos: pre§edlnte, pregedlntele 

fit A, fAta 
tig&j A$a 

scricwAre, scriswArya 
prim&rlye, primArlya 
kAye, kAya 
AAs, AAsul 
creyAn, creyAnul 
scAun. scAunul 
£Am, gAmul 
badA 


LECJIA III 
Dialogul 2 

1. Domnule Maior , imi dai voie s& m& prezint , c&pitanul 
Munteanu. 

2. Imi pare bine de cunos?tin^&, Domnule C&pitan. 

3. F um ezi, Domnule Maior? Poftim o ^igsre* 

4. Multyunesc, nu fume*. Eqti c&sStorit , Domnule C&pitan? 

5. Da, sunt c&s&torit. Am un b&iat $i o fatft. 

6. Cine locueste cu dumneata, bAiatul sau fata? 

7. Bftiatul locuegte aici in Monterey, fata locue^te in 
Washington. 

8. Nu locue^te $i presjedintele in ora?}ul Washington? 

9 V Ba da, gi presedintele locuegte acolo. 

10. §tii dumneata unde locuesc eu? 

11. Da sjtiu. Dumneata locuegti aproape de prim&rie. 

12. Este prim&ria aproape de gcoala de limbi str&ine a armatei? 

13. Nu, prim&ria nu este aproape de gcoala asta. 

14. Unde egti dumneata acum? 

15. Eu sunt in clas& acum. 

16. §tii dumneata unde este uga? 

17. Da gtiu. Uga este acolo, nu departs de geam. 

18. §i unde este cheia? 

19. Nu gtiu. Cheia nu este in ug&. 

20. Ai un creion, Domnule C&pitan? 

21. Da, am un creion. Creionul este aici pe o scrisoare. 

22. Cine are un ceas bun? 

23* Eu am un ceas bun, ins& ceasul este acasa. 


1 


29 


LECJIA III 
Rezumat 

Camaradul Popescu este student gi inva^A romine^te la §coala 
de limbi strAine a armatei. Aici eate un ofi^er, acolo eate 
un plutonier. Ofi^erul eate c&pitan qi ae moment e Vaailiu. 

El inva^A romine§te Sn clasA $i are o carte bunA. Cartea 
eate pe scaun. Scaunul eate aproape de geam, inaA departe 
de masA. Pe masA eate o scrisoare. Domnul CApitan fumeazA, 
insA nu in clasA. El eate cAaAtorit gi are un bAiat $i o 
fatS. Doamna Vaailiu eate acasA. Ea nu inva^A rominesjtt, ea 
$tie foarte bine englezegte. Domnul Nicolau eate in clasA. 
El nu eate cAaAtorit $i locueqte cu un frate ?i o sorA. 
Fratele are o casA bunA in Monterey. 


LECTIA III 
Intreb&ri 

1. Locuesti dumneata aici in scoalft, sau in ora$? 

2 . d umn eata cu cine locueste Domnul Nicolau? 

3. Ce $tie bine Domnul Nicolau, romineste sau englezeqte? 
4o $tiu eu bine romineste? 

5. Cine inva^& romineste, dumneata sau eu? 

6. Cine are o carte bun&? 

7. Unde este cartea, jx» mmI sau pe scaun? 

8 # Am eu o carte bun& si un creion bun? 

9 # §tie Domnul C&pitan unde locuesc eu? 

10. Unde locueste pregedintele? 

11* Cum se numeste pregedintele? 

12. E^ti dumneata c&s&torif’ 

13. Cine are un b&iat si 0 fat&? 

14. Unde locueste fata si unde locueste b&iatul? 

15. Cu cine locueste lomnul Nicolau? 

16. Cine are o cas& bun& in Monterey? 

17. Ai dumneata o cas& bun&? 

18. Unde este casa asta? 


ft 


31 




1 


LBCTIA III 
Exerci^ii orale 


Intrebare ai r&spuns : 

Fumezi, donnule ••• • 

Da, fumez. 

A± ^igar*? 

Da, am i^igara, 

Camaradul fumeazA? 

Da, camaradul fumeazA* 

Are camaradul chibrit? 

Da, camaradul are chibrit • 


(Studwtal acol r» BSBS&L H SSSSU l°tr«t*rl.) 



FumeazA camaradul? 

Fumezi? 

Da, fumez. 

Da, camaradul fumeazA* 

Are camaradul chibrit? 

Ai chibrit? 

Da, am chibrit* 

Da, el are chibrit. 

c . SntreaM - jg tattles o fail, u,&, .crisoare, 

cheie, primArie, doamnA: 

Unde-i*fata acrlaoarea, chela, priallrla, doa«.a). 

» r « 1 r w>e..»r,,l alte w ** Intreblirl cu aubatantlve maacul lge 
gl femenine . 

d . face r - studg&l «> »« 2SSSH&S. SB* 

e • ConversatieA 

FumeazA atudentul? 

Ce fumeazA atudentul? 

FumeazA atudentul Sr claaA? 

Cine fumeazA in daaa aata? 


ERIC 


32 


1 . 

2 . 

3 . 

4 . 

5 . 

6 . 


7 . 

8 . 


9 . 

10 . 


11 . 

12 . 


13 . 

14 . 


15 . 

16 . 


17 . 

18 . 


19 . 

20 . 

21 . 

22 . 


23 . 

24 . 


LECTIA IV 
Dialogul 1 

Ce limbA atr&in* invent aici It $coal*? 

Eu invlty limba rominA. 

Vorbeqti dumneata romine$te? 

Eu Torbeac pu'fcin romine$te, profeaorul vorbe^te Dine 

Unde este elaea de limba rominA? 

Claea de limba romSnA eete acolo la dreapta. 


Citi studen^i aunt In dasA? ... . . 

Acum nu eunt mul^i student i in claaA, doi eau trel. 

Sunt multi studen^i alcl la fjcoalA? 

Beeigur, eunt mul^i etuden^i, in claea aeta inea eunt 

pu^ini. 

Citi solda^i qi ci^i ofi^eri veai acolo? 

Acolo vAd cinci eolda^i s}i patru ofi^eri. 

Cite claee de limba rominA aunt? 

Sunt douA claee , una are aece ‘Studen^i ai una are a&se. 

Sunt multe profeeoare la $coala de limbi etrAine a armatei? 
Nu gtiu, ineA eete numai o profeaoarA de limba romlni. 

Ai dumneata multe c&r^i de limba rominA? 

Camaradul din etinga are multe cAr^i, eu am purine. 

Ce vede camaradul din dreapta in claea aeta? 

EL vede un profesor <?i o uqA, doi ofi^eri s?i douA table. 


Ci^i profeaori eunt in claeA acum? 

Unu. Acum eete numai un profeaor in claea. 

Foarte bine, Domnule Haior. La revedere. 
Mul^umeac. La revedere, Domnule Profesor. 


Adaoe : aapte 

opt 
nouA 
om, omul 
copil, copilul 
Rue, Rusul 
mare, marea 
floare, floarea 


tablou, tabloul 
telefon, telefonul 


i 


33 


LESSON IV 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. What foreign language are you learning here at the school? 

2, I«m learning the Romanian lengiage. 


3. Do you speak Romanian? 

4* I speak Romanian a little* the teacher speaks well# 

5. Where is the Romanian language class? 

6. The Romanian language class is there, to the rignt* 

7. How many students are in the classroom? 

8. There are not many students in the class room now, two or 

three* 

9. Are there many students here at the school? 

10* Certainly, there are many students, hut there are few an 

this classroom* 


11 . 

12 . 


How many soldiers and how many 
there? 

Over there I see five soldiers 


officers do you see over 
and four officers* 


13. 

14. 


How many Romanian language classes are there? 

There are two classes, one has ten students and one has six* 


15, Are there many lady professors at the ALS? .... 

18. I don‘t know, but there is jonlyone lady professor for the 
Romanian language* 

17* Do you have many Romanian language books? 

10* The comrade to the left hae many books* I have few# 

19, What does the comrade to the right see in this classroom? 
20* He sees a teacher and a door, two officers and two 

blackboards* 


21* How many teachers are in the classroom now? 

22, One, There is only one teacher in the classroom now. 


23, Very well, Major. 1*11 see you again* 

24. Thanks. See you again, Profeasor. 


Additional: 


seven 

eight 

nine 

man, the man 
child, the child 


Russian, the Russian 
sea, the sea 
flower, the flower 
picture, the picture 
telephone, the telephone 


L2960N XV 


Dialogue I (Spirals 1 and 2) 

l, What language foreigi lear-you here at school? 

2* X learn langaago-the Romanian. 

Spea k you Romanian? 

1 . I epeaklittle Romanian, teacher-the speaks well. 

J# Where ie claaa-the of lamgiege-tbe Romanian? 

4 # ci«ee-tke of Umgeage-the Romanian ia thera at right* 

7 # Hnr many students are in classroom? 

6 # Mow no are many students in classroom, two or three# 

9 0 ire many students here at echbol? 

10# Certainly, are many stud-ants, in classroom-the this out are 

f aw. 

11# Mow many soldiers and how many officers see-ycu there? 

12# there eeo*I five soldiers and four officers* 

13# low many classes of languege-the Romanian are? 

14* Are two classes, one has ten students and one has six* 

15# Are many lady professors at school-the of languages foreign 
ef anny-the? 

16* lo know*-I, but is only one lady professor of lenguage-tho 
Romanian. 

17# Rave you many books of language-the Romanian? 

10# Rcmrade-the from left has many books, I have few* 

19# Rhat sees comrade— the ft*otn right In claesroom-the this? 

20* •• sees one teacher and one door, two officers and two 
blackboards. 

21 * mow many teachers are now in classroom? 

22# Qaa* How is only one teacher in classroom. 

R3# fery well, Mister Major. At seeing again. 

24 # t hank -I* At seeing again. Mister Prefessor. 


35 




36 


LECTIA IV 


Dialogul 1# 


1. Ifeliinb&st rj i n&in vefr * ayiclagcwalA? 

2. Ye-win v&^limbarc^n& . 


3* Vorbfe gt 1 duMiyat arom5 n6 gt e? 


4* Yevryorbescpu^in romlne^te, prc|fi36rulvorbegte|b3}ne > 


5 # iSndeyesteclasadellmbaromJnA? 

I — l n 


6* Cl&sadelimbaromta&yesteacdLo lsdryApjba* 

u 


7. Ci^ student'' sunt inclasS? 


~L 


•&» Acunjmfeuntmu iy stud ent^ incla s£ ^ ddysavb rey , 


s 


9 . Suntmul^ i student ayicla §cw&l&? 


10t De|s l ]gur sunt mul^ ^studen^ inclasa ^ ^ainsSaimtpi^ ln^ # 


solda^ of i^er> vez^ a| cb jLo? 


12 • Acolov&dlclncaold&y' 


§ipAtruofi^^r^ • 


13* Citeclasedelimbaron&n&sunt? 

— 1 i — 


u. •Suntl dbw^ clAse unaare| ze^estudeny 


giunaare^&se. 


15. S tmtmulteprofeswarelagcwaladeliinb str&ineaai| matey? 

16. Nu$t iw SnsAyest j i ^nayoprof eswar Adellmbarc^aA . 


37 


17 . Aydumnyat amu ltecSrV*- d elimbarc^iA? 


18* Camaraduldinstingaaremultcc&ry- yewampup^ie* 


19. 64/edecajnaraduldin iry&p^aincl&sa&ata? 


20. Yelvedeunprc f 6sor fjiou^S. 


d6y ofl^br^iddwsj bl ^Ie. 


21. Ciylprofesor^suntinclasAacum? 


22 . Unu • Acurayest c numayunprofe sdrinclasfc . 

"i ,jr^ — y — 


23. Pwarbebln© ddranulemayor . LarevedAre. 


24 , Hul^umAsc. LarevodAre ddmnuleprof oaor« 

.. 1 1 — 1 


Adaoa: gApte 

opt 
n6v& 
om, 6mul 
copll, copllul 
rus, ruaul 
mAre, mArya 
flwAre,flwArya 
tabldw, tabldul 
telefdn, telefdnul 


3 * 


LBC?IA IV 
Dialogul 2 

1, Bun& ziua, Domule Maior. Ce mai faci? 

2. Bine, multumesc, Domule Nicolau, gi dumeata? 

3# cu a unt bine, multumesc » Unde ejjti dumeata student? 
4. S u nt student la §coala d© limbi str&ine a armatei $i 
inv&t roulne^te* 

5# Vorbe^ti dumneata multe limbi strain©? 

6* Vorbesc puli in romine^te, b&iatul yorbegte trci limbi 
str&ine* 

7. Ai multi copii, Domnule Haior? 

8* Hu, am numai un copii* Copilul ©ste acas& acum* 

9. Sunt multi ofiteri in oraqul Monterey? 

10* Da, in oraqul ista vesi multi ofiteri, multi b&ieti, 
multe fete $i multe flori* 

11. Ce vede Domnul MunteAnu aici in clas&? 

12. El vede patru pereti* 9*8© geamuri, dou& u$i qi un om 
aproape de tablA* 

13* Cum se nume^te omul &sta $i ce este el? 

14* El se numeqte Popescu qi este profesor de limba romin*. 

15* Ce vezi dumeata in clasa asta? 

16* §i eu v&d ce vede Domnul Munteanu. 

17. Vezi dumneata casa unde locue^te Domnul Munteanu? 

18. Nu, casa unde locue^te el este depart© de aici, aproape 
de mare. 

19. Are casa asta un telefon? 

20. Casa are patru telefoane. In casa asta locuesc patru 
ofiteri. 

21. Ofiteri americani sau str&ini? 

22. Ce'nt rebare 1 Ofiteri americani desigur. 

23. Sunt ofiteri str&ini in Romania? 

o ) x , in Rominia sunt multi ofiteri str&ini. Ei sunt Ruqi. 


39 


LECJIA IV 
, Rezumat 

Domnul Maior inva^A limba rominA aici la gcoalA. La gcoala de 
limbi atrAine a annatei aunt douA claae de limba rominA. Una 
are qaae studen^i gi una are zece studen^i. Sunt cinci profe- 
sori de limba rominA $i o profesoarA. In clasA sunt opt aau 
nouA cAr^i de limba rominA. Acolo este un tablou. Pe tablou 
aunt douA case. In caaa din dreapta eate o fatA. Fata vorbefte 
la telefem. Nu $tiu cu cine yorbe$te. In daaa aata eu rAd 
mul^i studen^i $i un profesor. Profesorul nu vorbegte bine 
engleze^te, insA vorbegte una aau douA limbi atrAine. Domnul 
Maior eate student. EL are trei copii, un bAiat ?fi douA fete. 
Una eate cAaAtoritA gi una nu. BAiatul gtie pu^-in rominegte. 
In Rominia aunt mul^i Rugi acum. §i pe tablou eu vAd un Rus. 
Nu gtiu cum ae numegte Ruaul. El locuegte in Rominia acum. 


40 


* 


* 


LECJIA IV 
IntrabAri 

1. Cite clase de linba rominA »unt aici la geoal*? 

2. Ci^i student i inyat* li»ba rominA? 

3. Sunt multi profeeori $i mite profesoare da limba rominA? 
4« §tli dumaata cite cArti eunt in clasa aata? 

5. Ca yezi in caea din drcapta? 

6. Cu cine Torbegte fata? 

7. Are fata o floare aau un telefon? 

8. Ci^i copii are Domul Kaior? 

9. Citi bAieti cite fete? 

10. Ca rede Domul Munteanu aici in clae*? 

11. Cita talefoane are casa unde locuegte Domul Munteanu? 

12. Ci^i ofiteri locueac acolo? 

13. Unde eunt multi ofiteri gi soldati ruqi? 
lit. Cine vorbeqte una sau douA limbi etrAine? 

15. Ca limb* etrAin* inveti dumeata aici la qcoala de 
limbi etrAine a armatei? 

16. Cum te numegti qi unde locue^ti? 


LECTIA IV 
Exerci^ii oral© 


a« Inbrebare si rtspuns : 

Cum vorbeqbi In clast? 

In clast vorbesc rc«in©$be. 

Ca vezi in clast? 

In clast vtd un profesor. 

Vorbe^te camaradul bin© romine$be? 

Hu, camaradul nu vorbotjb© bin© romino^be* 
C© vede camaradul in clast? 

C ama radul ved© in elas& un bablou. 


b, Intrebar© oust sb udenbului A. 

Intrcbar© pust do atudentul A atudarrtulul 
Btspunsul sbudentulul ti e 
R&spunsul studcntulul I> 


Und© vorbeqbe camaradul ro«ln©$be? 

Undo vorbesti rominegbo? 

Eu vorbesc romine$b© in clast* 
Camaradul vorbe^b® romine^b© in clast* 


C© ved© camaradul in clast? 

C© vezi in clast? 

In clast eu vtd un profesor. 
In clast ©1 ved© un profesor. 


d. 


Profesorul scri© p© tablt numeral© d© la 1 la 10, apoi. a^tt 
cu varga num eral© p© car© brebuie s t 1© pronuntj© sbudenbi — t 

e atudenbului: Cind inb reb eu "citi", 

»dout w 


Profesorul poab© s . ■_ - . _ 

rtspundeti "dol w : cind inbreb eu "c lbe H « rtspundafrl dout . 
Apoi. profesorul inbreabt o in t rebar© de felul^citrl (cibej. 
. . . vezi acolo". si abudenbul bre bul© st rtspundt acolo 

vtd doi (dout) 


|M 


Ci^i sbudenbi vezi acolo? 

Acolo vtd doi studen^i. 
dlb© fab© vesi acolo? 

Acolo vtd dout febe. 


t, w -] r ?ntr>talnte»rf: prof .oori. , ow»ni , capitanl , 
sergen^i, caporali, solda^i locobenen^i, colon©!, maiori, p©re\ , 
preceding! » fra\i> 


In loc d© "fob© 11 intrebuinteast : ctr^i, scrisori, flori, m©se 
bable, case, u$i, chei, doamne. 


42 


LBCTIA IV (Coot.) 

9 



f # Ppfaaoml ^ntreabl acelgafii Intj 
un nunlr : 

Citi atuden^i tc* 1 aeolo? 

Aeolo vld 6 itudw^i* 

« Profeaorul an tin alt etudent epune : aici v*d un eoldat. 
g# n«° jit atndenfc trebuie eA »Pun>: aid tW un aoldat fi 

aeolo Tid doi eolda^i. 

t„ im da aoldat se po~te intrebuintl. atudent , prof at or, cm, 
c Apitan, aergent , cagoral l I^ otSSnt, naior, plutoniar, P- 

rate, frate 

tcaun, tablou, ceaa, gean, telefon, creion 

carte, floare, acriaoare, fatA, tablA, caeA, uqA, cheie, 
^igarA 

h. Prefeaorul »au un Btu&txk fotreabA jntrebArile din d t qi 
atudeptul tralwle aA rAapundA : "unu" . , a j m ,j m a ^ 


i. ConTcractle s 

Ctti student^! aunt In daaA? 

Clljl studen^i aunt In claaa asta? 
Cite acaune aunt in claeA? 

Cite acaune aunt in claaa asta? 
Ci^l profeaorl aunt in clasA? 
Cite table aunt in clasA? 

Cun ae nuneqte canaradul? 

Unde eate canaradul? 

Ce inva^A canaradul? 

Stle canaradul ronineqte? 
Vorbeqte el bine ronlneqte? 
FuiteasA canaradul? 

Are el ^igAri? 


Unde locuieqti? 

Unde locuie^te canaradul? 

Locuieste canaradul departe de qcotlA” 
loeul.£. canaradul din 

Locuiasta canaradul din attnga daparte da ceoall? 


o 

ERLC 


43 



j 

j 

! 

! 

I 



44 



LBCTIA V 


Dialogul 1 

1. Bun* seara, Domaule Maior Nicolau. 

2. Bun* seara, Domule CApitan. 

3. lad dai vole s*-ti preiint pa Domnul tocotenent Popescu? 

4. para bin© da cuno^tin^Hi Domnule Iocotumit* 

5. Ca faci aid in Monterey, Domnule CApitan? 

6. Eu aunt student gi inv*t limba romin*. 

7* Eata gi Domnul Locotenant student? 

8. Da, gi al asta student, gi al inva^A rominegte. 

9. Citi student^ sunt in clasa da limba rominA? 

10 • Sunt dou* class, una are cinci studen^i gi una are zees* 

11. Citi ofi^ari gi citi solda^i? 

12. $ase ofi^eri, opt solda^i gi o doamn*. 

13. Sunt colonei in clasa da limba romin*? 

14. Da, asta un colonel. Nu gtiu cum se numegte colonalul. 

15 o Citi camarazi ai aici la gcoalA? 

16. Am multi camarazi, ins* numai unu invat* rominagta. 

17. Unde locuegti, Damnule locotenent? 

18. Vazi acolo trei case? Eu loeuase in casa din stinga. 

19. Locuegti singur? j j y , 

20. Nu, eu loeuese cu doi fralji gi doua. surori. 

21. Cite oraga sunt aproape da gcoal*? 

22. Sunt dou* oraga. Oragul unde loeuese se numegta Pacific 
Grove* 

23. Aici loeuese eu. La ravadara, dosnilor. 

24. La ravadara, Domnule Kaior. 


45 


f 


LESSON V 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 

9 ® 

10 . 


11 . 

12 . 

13. 

14* 


15. 

16 . 

17. 

18. 


19. 

20 . 

21 . 

22 . 


23. 

24. 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 


Good evening, Major Nicolau. 
Good evening, Captain. 


May I introduce Lieutenant Popescu to you? 
I am glad to meet you, Lieutenant. 


What are you doing here in Monterey, Captain? 
I am a student, and 1*111 learning the Romanian 


language. 


Is the Lieutenant a student too? D . 

Yes, he is a student too? he is also learning Romanian. 

How many students are in the Romanian language <jla9»? 
There are two classes? one has five students and one has 


How many officers and how many soldiers? 

Six officers, eight soldiers and a lady. 

Are there colonels in the Romanian language class? 
Yes, there is a colonel. 1 don't know his name. 


‘ow many comrades do have here at the^chool? 




roTou d 8enhrtrho“ e ef ““"here? X live in the house 


nrt t.hft left, 


Are you living alone? 

No, I*m living with two brothers and two sisters 


How many 
There are 


cities are near the school? 
two cities. The name of the city where I live 


is Pacific Grove. 


That's where I live. I'll see you again, gentlemen. 
We'll be seeing you, Major. 


46 


12S330N V 

Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 


1« Good evening, Mister Major Nicolau. 

2. Good evening. Mister Captain. 

3* To me give-you permission to to you present on Mister 
Lieutenant Popescu? 

4* To me seems well of acquaintance. Mister Lieutenant. 

5* What do-you here in Monterey, Mister Captain? 

6. I am student and leam-I language-the Romanian. 

7. Is also Mister Lieutenant student? 

d. Yes, also he is student, also he learns Romanian. 

9. How many students are in class-the of language-the 
Romanian? 

10. Are two classes; one has five students and one has ten. 

11. How many officers and how many soldiers? 

12. Six officers, eight soldiers and a lady. 

13. Are colonels in class-the of language-the Romanian? 

14. Yes, is a colonel. No know-I how himself names colonel-the. 

15. How many comrades have-you here at school? 

16. Have-I many comrades, but only one learns Romanian. 

17. Where live-you. Mister Lieutenant? 

18. See-you over there three houses? I live in house-the from 
left. 

19. Live-you alone? 

20. No, I live with two brothers and two sisters. 

21. How many cities are near of school? 

22. Are two cities. City-the where live-I itself names 
Pacific Grove. 

23. Here live 1. At seeing again, gentlemen. 

24. At seeing again, Mister Major. 


47 





LECTIA V 


Dialogul 1* 


1. Bun&syAra dAimulemayorNicolAw* 


2, Bun&ayAra d6mnul e c &pit an . 


• Imdayv6yes^prezlnt |pedomulocotenentPc^ ?AB |cu^ 


4 . Imparebinedecuno ^tin dAmrml elo c ot enent • 


5 . "^ jfa5ayi^£nKonterey d6mnulec&pitan? 

6. Yewauntsttjd&nt ^ilnv^limbarcHi^ . 


7. Yeetcgidonmulocotenentstuient? 
1_ l 



g. DA qiyelcBteBtudent 




yelinva^&Limbaroini nA • 


% % 

9. Ci^^wtuden^ auntinclAsadellmbarominA? 


lo. S\ml| d jw&clAse tinaare &£n£studenV j 3 itinaara»A&e< 


IX. Ciy ofi^er sold ay- ? 

12. §Aaeof i^er* optaolda^ glodwamnA . 

13. SAntcol yeylnclAaadellmba]x| m i|^A? 

14. DA yfeBteimcolonel.^ ^ivcums^ume^tecolon^liil, 

15. cf ^jcanaraa* ayayi£lagcw&l&? 


49 


r 


i 


16. AijgfaV camarazi 


17 • iWelocuyegt* d6cmulelocotenent? 


]£. Vfegf acolotreyc^Be? ^ewlocuyesctncKitdlnlstlnig* . 


19 • Locuyegt*-sir gur? 


20. Nfl, yowloc\iyeaccudoyfr&V ^d6wto6r^ . 

21. c£teoraqe6unt aprw6p«de| ywl |ut? 


22. Smtj d^w&cfr ^q . O^ u lundalociy ^ac »gnimoqt«Paglf icfe rdv 


23. Ayl61ocuyeacyVw. Lar«v<p6^e ddmallor. 


24. LarevedAre dftmulemayor. 


50 


LECJIA V 
Dialogul 2 


1 . 

2 . 


Fumed, Doanule Plutonier? , 

Da fumez, Snell amum nu u 1>ig*ri; am numai chibrituri. 


3. 

4 * 

5 . 


Pofti* o ^igarl, eu an multe $ig*ri. 

Kultuaeac. cu pllcere. Cum te nume^ti, Doanule Sargent? 

MA n uaa ac Georgescu $i sunt student la o ^eoall In Monterey. 


6 e Sunt multe $coli in oraqul Asta? 

7. Da, sunt multe tjcoli cu mul^i blie^i multe fete. 


8. Cum se nume^te qcoala unde Snve^i dumeata? 

9 c Se numefjte qcoala de limbi str&ine a arnatei. 


10. Ce limbi strlinl inre^i dumeata? 

11. Eu inrl^ limba Bonin*. 


12. Vorbesti rc*ine$te acasA? * . 

13. Acas* Yorfcesc engleze*?te, in das* Yorbesc romine^te. 


14. 

15. 


Cu cine Yorbe$ti romineqte in das*? 

Cu md^i camarazi, cu cinci profesori $i cu o profesoara. 


16. Ci^i camarazi ai in dasa de limba rominl? 

17. Am patru camarazi, ei sunt acas* acum. 


18. Ai ceas, Domnule Sergent? 

19. Acas* am dou* ceasuri. Acolo la prim&rie eu ead un ceas. 

20. D um eata vezi foarte bine. Vezi mun^i acolo? 

21. Da, eu v&d mul^i mun^i depart e de oraq. 


22. Vezi oameni in oraq? 

23* Acum aunt pu^ini oameni in oraq, seara v&d mul^i oameni 

24. Dumeata vorbeqti foarte bine romineqte. La revedere, 
Doanule Sergent. 

25. Mul^umesc • La revedere, Domnule Plutonier. 


LECTIA V 

4 ) 

Rezumat t 

In ora^ul Monterey stmt multe ^coli. . Una se numeste gcoala de limbi 

strAine a armatei# ^co&la asta are mul^i. studen^i si multe class. 

in clase sunt mese, scaune si table. Clasa de limba rominA are o mas*, douft table 

dou& table si multe scaune. Pe scaune sunt creioane si pe mas* sunt sd I 

scrisori. Numai o scrisoare estA in limba romin*. Pe pere^i sunt multe I 

tablouri. Pe tablouri aunts oameni, femfcL, doarane, domni scare, case, j 

chei gi flori. Acum este numai un student Sn clasA. Studentul nu j 

vorbeste, el fumeazA o ^igarA. Geamul este aproape de el si P® & eam ®i 

vede orasul Si marea. Nu s^iu 8 ® numeste studentul, ins* stiu 

ce inva^A. EL inva^A romineste si este student tun. 11 vorbeste j 

romineste in clasA cu profesorul si cu mul^i camarazi. Profesorul 

are multe lc^ii de limba rominA si multe creioane. Studentul are o 

lec^ie si un creion. Studentul Asta este ofi^er. Multi i stud en^i 

sunt sergen^i si plutonieri. 


r 


LECTIA V 
Intreb&ri 

1« Cun te nunegti, donnule , 9 ! unde locuesti? 

* 

2. Cum »e nunaqte seoala unde eqti student? 

3 . Ca invent dumnaata la scoalfc? 

4 . Sunt mult a scoli in Monterey? 

5 . Ci^i studen^i sunt la $coala da limbi strains a armatei? 

6 . Cite class dc limba rominfc sunt acum la qcoel*? 

7 . Ci^i student i sunt ofi^arl $i ci^i sunt sargan^i sau plutonieri? 

8 . Eqti cfcsfctorit? 

9 . Ci^i studen^i sunt e&s&tori^i? 

10- Unde locuieste cine este c&s&torit? 

11 . Ci^i profasori si cite profesoare de limba ronin* sunt la 
9CO8I&? 

12. Cum sa numeste profesoara? 

13 . Ca vezi in clasa de limba romin&? 

14. Sunt mult a tablouri in clasa asta? 

15 . Ca vezi pa tablouri? 

16. Unde fumazi dumnaata, in das* sau acas&? 

17 o Ca fumazi? 

18 o Ai ^igfcri si chibrituri? 

19 . Vorbesti engleze$te sau romineste in clas*? 

20 . Ci^i camarazi ai si ce 8ian * ®i^ 




53 


LECTIA V 
Exerci^ii orale 

a • Filnd lectie de repetitie. profesorul alege exercitiile pe 
care le erede necesare din lectiile precedent e« 

b* Conversable : 

Ce egti dumneata? 

Ce este cemaradul din stinga? 

Ce este camaradul din dreapta? 

Clfci camarazl ai dumneata in clasA? 

Cum se mwegte oftfcerul? 

Cum se nuneqte sergentul? 

Ai frate? (tatA, mamA, bAiat) 

Cum se nume^te fratele? 

Vorbegte fratele rominegte? 

Unde locuieQte fratele? 

Stle fratele unde inve^i dumneata romlneqte? 

Este o uqA in clasA? 

Este o cheie in u$A? 

Este o tablft in clasA? 

Cite scaune vesi in clasa asta? 

Cite ugi tji geamuri vezi in clasA? 

Cite scaune sunt alci? 

Sunt creioane pe scaune? 

Sunt multe tablouri in clasA? 

Vezi dumneata un telefon in clasa asta? 


msu n 

Dialogul 1 


1. Vorbeqti dwnutt ronineqte? 

2. Da, au vorbeac pu^in ronineqte. 

3. §tii ci^i atuden^i aunt aatAsi in elaaA? 

4. AatAsi aunt opt atuden^i in elaaA. 

5* Vorbeac atuden^ii rcnineqte? 

6. Daobieei atudan^ii Yorbeac nuaai ronlneqte in dial* 

7. Ga* Yorbi^i dumeaYoaatrA acasA? 

&m Co-ntrebarel AcasA Yorbin numai cngLszeqte. 

9. Itoda aunte^i dumeaYoaatrA aeun? 

10. Noi aunt am in elaaA acun. 

11. Cu cine Yorbeqtl duaneata acun? 

12. Acun au rorbaac ronlneqte cu profaaorul. 

13. Ai duwiaata un dic^ionar bun? 

14. ini para rAu, nu an un dic^lonar bun. 

15. Ai un caiet qi un c reion? 

16. Desigur, to$i atuden^ii au caiete qi craioana. 

17* Unde aunt caiet ale qi craioanela? 

18. KLe aunt pa acauna. 

✓ 

19. Ave^i dumnearoaetrA cAr^i da linba roninA? 

20. Nu aven eArfci da linba roninA, a Yen lec^ii. 

21. Unda aunt lec^iila? 

22. Lec^iile sunt aid in claaA. 


Adaoa: din 
cind 


55 


l 


LESSON VI 


Dia3.ogue I (Spirals 1 and 2) 

1. Do you speak Romanian? 

2. Yes, I speak a little Romanian. 

3. Do you know how many students are in the classroom today? 

4. Eight students are in the classroom today. 

5. Do the students speak Romanian? 

6. Usually in the classroom the students speak only Romanian. 

7. What language do you speak at home? 

8. What a question! At home we speak only English. 

9. Where are you now? 

10. We are in the classroom now. 

11. With whom are you speaking now? 

12. Now I'm speaking Romanian with the teacher. 

13# Do you have a good dictionary? 

14. I'm sorry, ,1 haven't a good dictionary. 

15. Do you have a pad and a pencil? 

16. Certainly, all the students have pads and pencils. 

17. Where are the pads and the pencils? 

18. They are on the chairs. 

19. Do you have Romanian language books? 

20. We don't have Romanian language books, we have lessons. 

21. Where are the lessons? 

22. The lessons are here in the classroom. 


Additional : from 

when 


ISM VX 

Dialogno 1 (Vp&rale 1 2) 



$rmBk yon Romanian? 

In, I spook little liaaftiaa* 

how many «*•»«*« »» *» 

today arc e&gfti studmvfcB In olwtrooii 


5. 

6 . 


Jpeak s^udent^the Bii«ai«o? 

lansllv stad«t»-the speak «ly WmmXen l» 


7. 

8 * 


•>«*- only »* 1 *. 


9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13* 

14 * 

15. 

16. 

17. 

18. 

19. 

20 . 


Where or# ywi ww? 

Ws one it classroom now. 


With whom speck yoa n#w? 

Sow I epeak B— laniaa with toaohsr-tne. 

Hof# yon a dicticsiary good? 

To iew«6 had, no have-1 a dieticriary food. 


ss&t a Sics’ i»» »■*• - 1— 11 - 


Where ore pads-the and penc ils-the? 
They are on chairs* 


«• y°“ haT»-w® 

> have-we books or languag^-wio ■rr-n » 

mflons , 


21 . 

22 . 


Where are lessons-the? 

Lessons-the are here in claesroom. 


57 



LECTXAH 


Dialogol 1. 


1 # Vorbfegt^ dumnyataromSjn fe^te? 
2. PI yewvorb6gcjxj ^li ^onine^te^ 


3 . $tiy • st udent * gun tkpt&zK nclyl? 


A • Agtli* Buntdptgtudfeny' laclastt . 


5. 

4. DtoMgiyBtudtot^y^rbat^rftnairoin^ it^^lBelarii. 
7 a Ctoforliy duBpyavwaitrft»claH? 


i 

9 


, ggjtwpjre I AcAg&^rbAcmiimayenglej zi jbo . 
lOdesuntlV' dumnyavwaotr&acum? 

L— r-H. — 


lo. Moy8tiilfeipl^ l^^ acua » 

JX, 

X2a jjfc ^oworbeacromSn^^ecuproj f ^o » 

J$. l|<dupipy^ 

14. * 

15. 4^cayotqluncrey&n? 

16. jupjgur toy stu[d^iyawc^teqicreyw^ ie7 


59 


17* Unfiesuntcfiy^telcgicreyvfinel*? 


16. YeleBuntp jaci|me. 


19 • Avhtf dunmyavwastrS c&r^ ^ellttbarc{ 5ni? 



21 • Un ieBuntlfcc^iile? 


22. L^c^illeguntg| ylj^ nclA»it . 


Adaos: din 
cind 


60 


LEC?IA VI 
Dialogal 2 

1. Cum te numeqti, Doanule C&poral? 

2. Mi mimese Antonescu $i sunt student* 

3. Unde locue^ti? 

4. Loeuesc in orag. Am o caaA bun! aproape ds qcoall* 

5. Sunt multi soldati la gcoala de li*bi strAine a ar*atei? 
6* Sunt multi, insA nu gtiu citi* 

7. Vorbesc soldatii *ilte limbi strAine? 

S* In class cu profesorii ei Torbesc nuaai limbi ctrAine* 

9* Ce limbA strAlnA vorbeqti dumneata? 

10# Eu vorbesc limba rominA* 

11* Cub vorbiti dumeavoastrA acasA? 

12* AcasA noi vorbim englesegte, copiii nu vorbesc rominegte. 

13* Ai multi copii, Dowiule Caporal? 

14* Am cin&i copii, trei bAieti gi douA fete* 

15* Unde aunt copiii acum? 

16. BAietii sunt la gcoalA gi fetele sunt acasA* 

17* Vorbegte Doamna Antonescu roninegte? 

IS* Da, ea este din Rominia. 

19* Aveti acasA dictionare sau cArti din Ro m ini a? 

20* Nu avem cArti, avem numai douA dictionare* 

21# Au to^i studen^ii dictionare? 

22* Ei au numai lec^ii de limba rosinA, nu au dictionare. 

23* Citi sunte^i in clasa de limba roainA? 

24. Sunt cm opt student i gi vorbim foarte bine rominegte* 


LECTIA VI 
Rezumat 

Noi suntem studen^i la gcoala de limbi str&ine a armatei. Cind 
suntem in clas& noi vorbim rominegte. AcasA vorbim deobicei 
numai englezegte. Acum avem gase lee^ii de limba ro*dn&. Cinci 
lec^ii aunt acasA gi o lectio eate in clasA. Student ii au 
caiete gi creioane, nu au dic^ionare. In claaa de limba rominA 
sunt opt studen^i* Doi sunt ofi^eri, doi sunt plutonieri, doi 
sunt sergen^i, unu este caporal gi unu este soldat • Soldatul 
nu este cAs&torit gi locuegte in gcoalA, Ofi^erii sunt cAsAtO” 
ri^i gi au copii* AcasA cu copiii el yorbesc englezegte, insA 
in clasA ei vorbesc numai rominegte. Un plutonier este cAsAto-* 
rit gi unu nu este. Plutonierul cAsAtorit locuegte in orag gi 
are trei copii, o fatft gi doi b&iefei* Fata gi bAie^ii nu 
vorbesc rominegte. Flutonierul vorbegte englezegte cu ei. 

Cind student ii sunt acasA ei vorbesc englezegte gi cind sunt 
in clasA ei vorbesc rominefte« Acum noi suntem in clasA gi 
vorbim numai rominegte. 


LEG? I A VI 
IntrebAri 

1. Cum se numeqte caporalul ^± ce inra^I el? 

2. Ci^i caporall sunt in claea de limba rosinA? 

3. Ci^i copii are caporalul? 

4. Vorbesc coplil romineqte? 

5. Cum rorbe^ti dusneata acasA? 

6* Cum Torbl^i dumnearoaetrA acasA? 

7. Ce are^l dumeavoastrA, cArt^i aau dlc^lonare? 

6. Cl^i atuden^l sunt in claea de limba rominA? 

9* Cite table eunt in claea aeta? 

10* Cite lec^ii de limba rominA avefci dumeavoastrA acum? 

11* Cind vorbi^i rominegte, cind eunte^i in. clasA eau acasA? 
12* Au etuden^ii dic^ionare? 

13 . Ci^i ofi^eri eunt in claea de limba rominA? 

14* Ci^i eolda^i sunt in claea aeta? 

15. Este eoldatul cAoAtorit? 

16. Ci^i plutonieri eunt cAeAtori^i gi clfci nu? 

17. Unde locueqte plutonierul cAsAtorit $i ci^i copii are el? 
18 0 Ci^i bAle^i $i cite fete? 

19 o Vorbeec bAie^ii qi fata rondnesjte? 

20. Cum vorbeqte plutonierul cu ei? 

21. Cum rorbegte plutonierul in daeA? 

22. Cu cine Torbeqte el romine^te Sin claeA? 


63 


LECTIA VI 
Exerci^ii oral* 

a* Intrebare si r&spuns: 

Ci^i studen^i sunt in clasA? 

In clasA sunt • * • studen^i. 

Unde aunt studen^ii? 

Studen^ii sunt in clasA. 

IntrebuintaagA in loc da "student!" : ofi^eri , aolda^i, profesori, 
ru^i, sergen^i, plutonieri, pere^i, aroi, ate. 

Cita gaamuri vesi in • las A? 

In clasA vAd ... gaamuri, 

Unda aunt gaamurila? 

Goamurile sunt in clasA. 

IntrebuinteazA in loc da teeamuri" : cArfci, acrisori, florl, maaa 
ugi, chei, doamne, telefoana, creioane, tablouri , caaauri. 

b. Intrabar a si rAspuns : 

Cum vorbi^i in elasA? 

In clasA vorbim rominagte. 

Sti^i remine^te? 

9 Stim pu^in remineqte. 

Unde’locui^i? 

Noi locuim in Monterey, 

Cum Yorbesc studon^ii in clasA? 

In clasA studen^ii vorbasc romine^te. 

Stiu studen^ii romine^te? 

* Studen^ii gtiu pu^in romina^te. 

Unda loeuiase student ii? 

Studen^ii loeuiase in Monterey. 

c. Intrebare pusA studentului A . 

Intrebare pus& da studentul A student ului B, 

RAsnunsul studentului B . 

RAanunsul studentului A . 

Cum vorbeac studen^ii in clas&? 

Cum vorbi^i in clasA? 

Noi vorbim rominegte in claaA. 

Studen^ii vorbasc romineqte in claaA. 


LBCJIA YI (Cont.) 


Stiu studen^iJ ronlnefte? 

§t5/fci ronineqte? 

Stin pu^in rcmineqte. 

Studen^ii ftiu pu^in rcminefto. 

Unde locuiese etudeo^ii? 

Unde loeui^i? 

Locuin in Monterey* 

U locuiesc in Monterey. 

d. Conrersatie : 

A1 eopli? 

Ai b&ie^i? 

Ai fete? 

Unde sunt coplii ecu*? 

Vorbese eopiii roaine$te? 

Cu cine Torbeec eopiii engleieqte? 

Ci^i aolda^i mint in claal? 

Ci{i eolda^i stmt in feoala mats? 

Yorbeee solda^ii nulte linbi strline? 

Ce limbi, striini yorbe$ti drumeata? 

Cum yorbiti dumneavoaatri acaei? 

Arc^i cir^i de limba romini? 

Areti creioane? 

Au to^i studen^ii serisori? 

Au to{i studeniil creioane? 

Au to{i profesorii cir^i? 

Au to{i profesorii cir^i de limba romini? 





LECTIA VII 
Dialogul 1 

1. Erie camaradul dumitala student? 

2* Da, camaradul im asta student qi inva^A rosinafta. 

3* Ara studentul Aata o carta? 

4* Da, au vAd cA al ara o carta* 

5* Utada aata cartaa atudentului? 

6* Cartaa atudantului aata pa acaun* 

7* Unda aata cartaa dumitala? 

8* cartaa mea aata pa acaun* 

9* Ta rog, dA camaradului dumitala lac^ia aata* 

10* Cu pi Acer©. Dau camaradului meu lac^ia* 

11* Ca au camarazli dumitala in claaA, cArlji aau siara? 
12* In claaA camarazli mai au cAr^l, acaaA au siara* 

13* Citeqti dumneata ziarul acaaA aaara? 

14* Da, au citeac un ziar In fiecare searA* 

15* in ce limbA aata ziarul dumitala? 

16* Ziarul meu aata in limba englesA, daaigur* 

17* Vorbaac copiii dumitala limba rominA? 

18. Copiii mai qi aotjia mea vorbaac numai limba anglazA* 

19* Unde aata so^ia dumitala acum? 

20* So^ia mea aata acaaA cu bAie^ii mai qi fatala mala* 

A 

21. In caaa cui locui^i? 

22* Loculm in caaa tatAlui ao^iai mala* 

23# Cite uqi ara caaa? 

24. Caaa ara o uqA mara qi mult© gaanuri* 


Adaoa : dai, dA 

citim, citi^i 

toata 

cui? 


LESSON VIX 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1* Is your comrade a student? 

2* Yes, my comrade is a student and he is learning Romanian* 

3. Has this student a book? 

4* Yes, I see that he has a book* 

5# Where is the student's book? 

6. The student's book is on the chair. 

7. Where is your book? 

6. My book is on the chair Wo. 

9. Please give this lesson to your comrade. 

10. With pleasure. I give the lesson to my comrade. 

11. What do your comrades have in the classroom, books or 
newspapers? 

12. In the classroom my comrades have books, at home they 
have newspapers. 

13. Do you read the newspaper at home in the evening? 

14* Yes, I read a newspaper every evening. 

15. In what language is your newspaper? 

16. My newspaper is in the English language, of course. 

17. Do your children speak the Romanian language? 

18. M|y children and my wife speak the English language only. 

19. Where is your wife now? 

20. My wife is at home with my boys and my girls. 

21. In whose house do you live? 

22. We live in the h< lse of my wife's father. 

23. How many doors has the house? 

24. The house has a big door and many windows. 


Additional: give-you, gives 

read-we, read-you 
all 

whose; to whom 


LESSON VII 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1 # Is conrade-the your student? 

2» Yes, oomrade-the my la student and learns Rtawlin* 

3* Has etudent-the this A book? 

4« Yes, 1 see that he has a book* 

5 # Where is book-the of stodent-the? 

6, Book«the of student-the is on chair* 

7ft Where is book-the your? 

•* Also book-the any is oft chair# 

•« You pray^l, give to comrade— the your losson-ths this* 

Id* With pleasure. Giva-X to oomrade-the my lesean-ths# 

lift What have comrades-the your in classroom, books or 
newspapers? 

12<ft In classroom comrades* the my have books, at home have 
newspapers* 

13. Head you newspaper-ths at home ovsning-the? 

14ft Yes, I read a newspaper in every evening# 

15. In what language is nswspaper-the your? 

16. Mewspaper-the my is in languagfMshe English, of course# 

17* Speak children-the your language-the Romanian? 

Id# Children-the my end wife-tbe my apeak only languag*»th# 
English • 

19* Where is wifewthe your now? 

20# Wlfe-the my is at home with boys— the ay and girls-tho my • 
21* 3n house-the whose live-you? 

22# live^ne in house-the of father-the of wife-the my# 

23 . How maiiy doors has house-the? 

24# House-the has one door big and many windows. 


69 



70 


LECTIA VII 


Dialogul I. 


1 • Yfeet acanaraduldua&t ale studfbat? 

I n ru_ 1 

«MHM| 

2. DA I caerar&d\ilyestestud&rrb gilnv&^&romln&qte < 

3 • ArestwJentul A st aoEirte? 

— i — i — i— J 

4, DA] yewv&dc&yel Areocarte . 

I I — \ J l — { 

5. UrjieyestecartyastudAntuluy? 


4. C artyegtudentuluyyeetepej sic A^ . 
7„ Undcyiwieciurtyadualt^e? 

8 • ^ioartyc mya yestepescaun . 


9* Terdg dJbamaraduluydumitalelec^iyadsta, 
-'* • ,,, i - n r-ui — i _ r ., n 

lo. Oupl&tf&re. ^Awcamaraduluymewl Acl^ iya . 

rx — i — i — r~i 1 » 


UW PW U i "I 

11, tflkwanftraaiydumitaleinclAs^ c&rty aav/aiyAwf 

jrrr ^ ^ , — ,, ,, Pi I "** U ■■■■J L)Wi W« 


12* iH ^ l ^sdoamaraziyiQeyav; c&r^| a|jA 3 AawglyAre » 


13, 


34, DA yenSitAscimziyArSnfiecaresyArA. 

l 1 — l 1 — 


1— * > ■ ■ ■■— 

13 , M f ^Ujab &yeetczi yA raldumltale? 


71 


16. Ziyarul mew jrest elnlimbaen &Ie z& dejs i jgur. 


17. Vorbesccopiyidumitalelimbarcjmin&? 

I 

18 • Copiyimey gis o^iyainya vorbe8cja \iiiiayllmbaen^^ |z& . 

19 . Un deyest esotiyadumltale actim? 

I L 


20 • So^iyamyaest ea 


ca3& cub&ye^iy mey jif etoleraele 


21. fncasactiylocui^ ? 


22. Loculmincasatfit^luyso^iyeym^le, 
l 


tmmmmrnm 

23. CSfbeug^arec&sa? 


24. CasaareougSmare gimulte^aniar^, 
_J 1 


Adaos: day, d& 

tvate 


citim, Sititf 
cuy 


72 





LECflA VII 
Dialogul 2 

1, A 5 fra^i qi surori, Domnule Sargent? 

2. Da., am doi fra^i qi douA surori* 

3* Unde locuesc fra^ii qi surorile dumitale? 

4* Fra^ii mei qi suz-orile mele locuesc in Monterey* 

5* Unde este casa tat&lui dumitale? 

6* Casa tat&lui meu este in New York* 

7* Are fiecare frate o cas& aici in Monterey? 

8. Uh frate are cas& qi un frate nu are. 

9* Este mare casa fratelui dumitale? 

10* Foarte mare* Locuim in ea: eu, so^ia me a, b&iatul meu qi 
fra^ii mei* 

11* Locui^i aproape sau departs de qcoalA? 

12* Locuim aproape de qcoala mea, ins& departs de qcoala 
b&iatului meu* 

13 o $coala cui este aproape de casa dumitale? 

14* §coala mea este aproape de casa mea* 

15* Ce faci deobicei seara acas&? 

16* Deobicei citesc un ziar qi invfc-fc lec^iile mele* 

17* Citeqte qi so^ia dumitale ziarul? 

18. Desigur, qi so^ia mea qi b&iatul meu citesc ziarul* 

19 « Cui dai dumneata ziarul, so^iei sau b&iatului dumitale? 
20* Eu dau ziarul so^iei mele qi ea d& ziarul b&iatului meu* 

21* Ce citi^i dumneavoastr& in clas&? 

22* in clas& nu citim, in clas& noi vorbim romineqte* 

23* Cum este uqa dasei? 

24* Uqa dasei este mare. Toate uqile sunt mari. 


i 

73 




LEcyiA ra 

Eezumat 


Tat&l meu gi mama mea au o cas& mare In ora*?ul New York. Casa 
tat&lui meu si mamei mele are dou& u§i si multe geamuri • Ut$ile 
easel stint marl, ins& geamurile casei nu sunt marl, in casa asta 
loeuese tat&l meu gi mama mea, frai^ii mei $i surorile mele. 
Surorile mele nu sunt c&s&torite. Un frate este c&s&torit unu 
nu este c&s&torit. So^ia fratelui meu locuegte in casa tat&lui 
meu. Clnd sunt acas& eu dau fratelui meu c&r^i gi ziare. Seara, 
noi to'fci citim ziare sau c&r^i in limba englez&. Deobicei tat&l 
meu d& mame i un ziar sau o carte gi fratele meu d& so^iei un 
ziar. Eu gtiu c& to^i oamenii cltesc ziare seara cind ei sunt 
acas&. V&d c& ziarul dumitale este in limba romin&. Imi pare 
bine c& §i dumneata inve^i romineqte la §coala de limbi 
str&ine a armatei. Imi pare r&u c& nu gtiu multe limbi str&ine. 


LEC?IA VII 
IntrebAri 

1. CiU fra^i $i cite eurori are sergentul? 

2. Unde locueec fra^ii gi surorile eergentului? 

3. Are fiecare om o casA? 

4. Unde eete casa dumitale? 

5. Cum sunt u$ile caeei dumitale? 

6. Locue$te sergentul aproape de qcoala bAiatului? 

7. Ce cite^te so^ia eergentului in fiecare searA? 
8* BAiatul cui citegte ziarul in fiecare searA? 

9* Cui dA so^ia eergentului ziarul? 

10* Citi^i sau vorbi^i romine^te in clasA? 

11* Unde au tatAl meu $i mama mea o casA mare? 

12. Cum sunt ugile caeei tatAlui meu? 

13 * Ci^i o amend locueec in casa tatAlui meu? 

14 • Sunt cAeAtorite surorile mele? 

15* Cui dau eu cAr^i $i ziare cind sunt acasA? 

16. Cine cite$te ziare seara? 

17. Citeqti dumneata ziare in clasA? 

18* Fumezi dumneata in clasA? 

19* Cum te numegti dumneata? 

20. §tii cum se nume$te so^ia fratelui meu? 


75 



1 


LEC^IA vn 
Exerci^ii oral* 


a. Int rebare si r&apimi i 

Dai camaradului t^ig&rl? 

Da, dau camaradului ^igAri. 

Cite$ti lec^ia? 

Da, citeec lec^ia. 

DA camaradul l^ig&ri profesorului? 

Hu, camaradul nu dA l^igAri profesorului. 

Citegte camaradul lec^ia? 

Da, camaradul citeqte lec^ia. 

b. Int rebare pusA studentului A. _ 

Int rebare pusA de studentul A student ulul B . 

RAspunsul student ului B . 

RAspunsul atudentului A. 

DA camaradul ^igAri profesorului? 

Dai ^igArl profesorului? 

Hu, nu dau ^igAri profesorului • 

Hu, el nu dA l^igAri profesorului. 

Cite$ta camaradul lec^ia? 

Citeqti lochia? 

Da, citesc lec^ia. 

Da, el cite^te lec^ia. 

c . Flecare student pur e pe scaun un object al c&rui nume il cunoagte 
in limba rogtnA : IjigarA, scrisoare, cheie, lec^ie, ceas, carte, 
caiet, creion, etc. 

Studentul A isi ia obiectul si il dA studentului B si spunet 
Dau domnului ... (obiectul) meu. 

Apoi. studentul A la un object al studentului B gl il dA atudentului 
C si spune : 

Dau domnului ... (obiectul) domnului ... . 

Tw timpul »ceata. profesorul poate intreba studentul D s 
Ce dA domnul (A) dcmaului (B)? sau: 

Ce dA domnul (A) domnului (C)? 



LECTIA VII (Cont.) 


Apoi. profesorul reuetA acelasi exercitiu gl studentil pretlnd 
cA sunt doamne gl domnigoare . 

d. Profesorul amine studentilor eA "meu. mea. mei. mele" este usor 
de InvAtat pentrucA In marea lor ma.loritate aceate curinte 
"rimeazA" : 

cartea mea cArtile male atuden^ijL mei caietul maw 

ease mea caaele male ofi^erii mei bAiatul meu 

Btceptie: cuvintele masculine terminate in "e": presedinte* 
frate. perete* In cure nu vor fi mai mult de 25 de exeeptii 
Ta aceaatA regulA . 

Apoi. profesorul epune o propozitie ca : 

Creionul este aici. 

Studentii trebuie a A r&apundA (o poaibil $n cor) : 

Creionul meu este aici. 

In loc de Creionul* ee pot intrebuinta urmAtoarele cuvinte la 
singular gi la plural : ofi^er, student, sergent, camarad, bAiat, 
mas&, tablA, fat A, scrisoare, cheie, ceas, creion, scaun, geaa, 
tablou, telefon, dic^ionar, caiet, ziar. 

e, Profesorul aratA stare un object al studentului si intreabA : 

Creionul cui este aici? 

Creionul meu este aici. 

Cartea cui este aici? 

Cartea mea este aici* 

Lec^iile cui sunt aici? 

Lec^iile mele sunt aid* 

Camarazii cui aunt In class asta? 

Camarasii mei sunt in class asta. 

Profesorul intrebuinteazA nume de obiecte ca in ultimul alinlat 
din d. 


Apoi. profesorul aratA spre obiectele altui student . fi intreabA 
intrebArile de mai bus : 

Creionul cui este aici? 

Creionul domnulul ... este aici* 

Etc * 



77 


LECTIA VII (Cont.) 

f • Intrebarc gi rAapuns ; 

DuaneaToastrfi sunteti student!? 

Da, noi aunt cm student!. 

Ave^i crcioanc? 

Da, avem crcioanc. 

Sunt to^i studen^ii aici? 

Da, toti studentii aunt aid* 

Au toti studentii crcioanc? 

Da, toti studen^i! au crcioanc. 

g. Intrebarc pub& studentului A . 

Intrebarc pus& dc studentul A studentului B . 

RAspunsul studentului B . 

RAspunsul studentului A . 

Unde sunt student!!? 

Unde sunteti? 

Noi sunteu in clas&. 

Bi sunt In clas&. 

Cc au studentii in clasft? 

Cc aveti in clas&? 

»oi avem efirti qi crcioanc. 

Ei au c&rti qi crcioanc. 

h. ConYcrsatic : 

Ai o sorll? 

Unde este sora dumitale? 

Estc sora dumitale c&s&toritii? 

Ai un fratc? 

Unde este fratele dumitale? 

Este fratele dumitale c&s&torit? 

Loculeqte fratele dumitale in Monterey? 

Co-i Asta? (Profesorul aratA un creion) 

Este creionul dumitale? 

Cite creioane ve*i pe masA? 

Cite creioane ai dumneata? 

Ce-i asta? (Profesorul aratA o scrisoare) 

Este asta scrisoarea doamnei Munteanu? 

Unde este scrisoarea doamnei Munteanu acum? 

Cui dau eu scrisoarea? 

Dai camaradului tig&ri? 

DA profesorul tig&ri studentilor? 

Cui dai dumneata tig*ri? 


7a 


LBCTIA VIII 


Dialogul 1 

1. Ci^i pere^i are clasa asta ? 

2. Claaa asta are patru perel^i. 

3. C un este peretele Asta, alb sau negru? 

4 # Peretele Asta este alb. 

5. Cun este hirtia asta? 

6. hirtia asta este albA. 

7. Este masa asta albA? 

8. Nu, masa nu este albA; masa este galbenA. 

9. Este scaunul Asta negru? 

10. Scaunul Asta este galben gi acolo vAd un scaun verde. 

11. Este tabla verde de asemenea? 

12. Da, gi tabla este verde. 

* 

13. Este hirtia asta neagrA? 

14. Nu, hirtia nu este neagrA; hirtia este alb*. 

15. Cite creioane vezi aici? 

16. Acolo vAd douA creioane; unu este lung gi unu este scurt. 

17. Este creionul lung albastru? 

18. Creionul lung este galben, nu este albastru. 

19. §i cum este creionul scurt? 

20. Creionul scurt este rogu. 

21. Este floarea asta rogie? 

22. Da, floarea asta este rogie si frumoasA. 

23. Este vremea frumoasA aici in Monterey? 

24. Imi pare rAu, deobicei vremea este uritA in Monterey. 


Adaos : unsprezece 

doisprezece 
douAsprezece 
treisprezece 
paisprezece 
cincisprezece 
gaisprezece 
gaptesprezece 
optsprezece 


nouAsprezece 

douAzeci 

mic 

micA 

repet A i 


I 


LESSON VIII 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. How many walls has this classroom? 

2. This classroom has four walls. 

3. What color is this wall, white or black? 

4# This wall is white,, 

5. What color is this paper? 

6. This paper is white, too. 

7* Is this table white? 

8. No, the table is not white; the table is yellow. 

9. Is this chair black? 

10. This chair is yellow and over there I see a green chair. 

11. Is the blackboard also green? 

12. Yes , the blackboard is green, too. 

13. Is this paper black? 

14. No, the paper is not black; the paper is white. 

15. How many pencils do you see here? 

16. I see there two pencils; one is long and one is short. 

17. Is the long pencil blue? 

18. The long pencil is yellow, not blue. 

19. And what color is the short pencil? 

20. The short pencil is red. 

21. Is this f lower red? 

22. Yes, this flower is red and beautiful. 

23. Is the weather nice here in Monterey? 

24. I'm sorry, usually the weather is not nice in Monterey. 


Additional : 


eleven 

twelve 

thirteen 

fourteen 

fifteen 

sixteen 

seventeen 

eighteen 


nineteen 

twenty 

small(m. ) 
small(f.) 

repeat! 


80 


LESSON VIII 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1* How many walls has classroom-the this? 

2* Classroom-the this has four walls* 

3. How is wall-the this, white or black? 

4. Wall-the this is white. 

5. How is paper-the this? 

6. Also paper-the this is white. 

7* Is table-the this white? 

8. No, table-the no is white; table-the is yellow* 

9. Is chair-the this black? 

10. Chair-the this is yellow and there see-I one chair green* 

11. Is blackboard-the green also? 

12. Yes, also blackboard-the is green. 

13* Is paper-the this black? 

14. No, papeivthe no is black; paper-the is white. 

15 • How many pencils see-you here? 

16. There see-I two pencils; one is long and one is short. 

17# Is pencil-the long blue? 

18. Pencil-the long is yellow, no is blue. 

19. And how is pencil-the short? 

20. Pencil-the short is red. 

21. Is flower-the this red? 

22. Yes, flower-the this is red and beautiful. 

23. Is weather-the beautiful here in Monterey? 

24* To me seems bad, usually weather-the is ugly in Monterey. 




$ 

10 

12 

II 

If 

IS 





62 



F 


LECTIA VIII 
Dialogul 1. 


1 • City> pere^ areclasa&sta? 


2. Cl^-saastaar€^]truperey . 

3. Cfiinjyesteperetele&sta &lbsavm6gru? 


4. Peretele&stayeste 


ilb. 


5 . C An ^e stehiijt ljyaast a? 

6 • Sihixjtl yaastayestealb& , 
■ > 1—1 


7. IfeBtemasaasta&l|b &? 


8. Rti mas i nti je st e6lb£ . mas aye st e g61 ben A . 

i i i 


9 • Y©8tcscAianul&8tanegru? 
i — — L_J — 3 

lo • Sc^unul&sta' festejg Al jben ^iacblov&dunscaun irfi 



e, 


11. YeatetablavArde deas&nenya? 


12. D& gftablayesteverde. 


13 . Yestehfrtiyaastanyagr&? 

rilj - i_J — 1 

14. Nft ] hlrtlyc nti y-estenyagrA hlrtlyayest 

15. “ci jb ©creyw j ie [yAz * ayic? 



83 


16. Acolov&dd 6 wScreyviane unuyestelung qifinuyest escurt . 


17. Yeatecreyonullungalb^j tru? 


IB . Crey&nulliuigyest e gSl ben 


nti yest ealbast ru • 


19 • glcdmyestecreyonulacurt? 


2o. Creyonulsctirtyesterd^u. 


21 . 



e? 


4 


22 . DA, flvAryaastayesterSgiyegifrumwAsS. 


23 * Yestevremyafrumwfisil ayidinMonterey? 


2 4* Impare r&w 


deobl^eyvremyayesteu^jjbAtnMonterey? 


Adaos: 

finsprezece 

dbysprezece 

d 6 w£spreze£e 

trSysprezece 

p&ysprezede 


cincisprezede 

gaysprezede 

§aptespreze£e 

optsprezecd 

now&sprezece 


84 


dow&zec 

/ 

mic, mic& 
rep At A 1 


LEC$IA VIII 
Dialogul 2 


1. BunA ziua, Donnule Maior. 

2, BunA ziua, Domnule CApitan. 

3 # lad pare bine cA vremea este frumoasA astAzi. 

4. Da, deobicei vremea este uritA aici. 

5. Ce faci aici in Monterey? 

6. Sunt student la ^coala de limbi strAine a a mat el • 


7, Unde locueqti? * . . 

Locuesc in casa galbenA din dreapta primAriei. 

9. Cine locue^te in casa micA $i albastrA din stinga? 
10. Nu $tiu cine locue^te in casa albastrA. 


11 . 

12 . 


Este frumoasA o casA albastrA? 

Aici in California $i o casA ro$ie este frumoasa. 


13. Eqti cAsAtorit, Domnule ^aior? 

14. Da, so-fcia mea este acasA acum. 


ill Hu*avem°copii ; fra^ii nci aurorile male au multf. copii. 

17. Citi copii au to^i frazil ?i aurorile dumitale? 

18. To^i fra^ii * 5 i toate aurorile mele au gaptesprezece copii. 


19. Ct\i bAie^i * 5 ! cite fete? 

20. Doisprezece b&ie^i $i clnci fete. 

21. Citi bAie^i? Repet A, te rog. 

22. Doisprezece bAielji 9 ! to\i sunt solda^i. 


23. Pumezi, Domnule Maior? 

24. Multyimesc, nu fumez. Sct^ia mea fumeaza. 


25. Aici este casa mea. La revedere, Domnule Maior. 

26. Ai o casA foarte frumoasA. La revedere, Domnule CApitan. 


I 

S5 


LECTJIA VIII 
Rezumat 

Eu locuesc aproape de mare* Am o caaA a&cA, albA 9! cu o ugA 
mare* Aproape de caaa mea aunt unaprezece aau douAaprezece case* 
Fiecare caaA are douA ugi, insA are treiaprezeee aau paispre- 
zece geamuii. Aproape de fiecare caaA aunt multe flori. Cind 
vremea eate frumoaaA, marea eate albaatrA* Cind yremea eate 
uritA nu vAd marea* Eu nu am copii, inaA to-fci camarazii mei 
au copii* Cind to^i copiii aunt acaaA, eu vAd cinciapresece 
fete 9! gaiaprezece bAie^i. AatAzi ei aunt to-fci la gcoalA gi 
inva^A lec^iile# Ei citeac bine englezegte* §i eu citeac bine 
englezegte. Eu am multe cArfci in limba englezA* Pe maaa mea 
aunt acum optaprezece aau nouAaprezece elr^i* VAd o carte 
rogie, una neagrA gi una rerde* Cartea neagrA eate mare gi 
cartea rogie eate micA* Deaigur cA toate cAr^ile au hirtie 
albA. Hirtia caietului eate de aaemenea albA. Ziarele au 


hirtie uritA 


LECyiA VIII 
Intreb&ri 

1. Cum eate deobicei vremea aid? 

2. Cum cste caaa unde locue$te Domnul Kaior? 

3 # Eate caaa acta aproape sau depart® de primArie? 

4 . Cum eate caaa din atinga prim&riei? 

5. Eate frumoaaS o caaA ro$ie? 

6. Ci'ti copii are Domul Maior? 

7. Ci^i copii au fra^ii gi aurorile maiorului? 

8. Unde locue$ti dusieata? 

9. Cum eate caaa dumitale, mare aau ndcA? 

10. Cite caae aunt aproape de caaa dumitale? 

11. Cum eate marea dnd vremea eate £rumoaa&? 

12. Unde aunt to^i copiii ast&zi? 

13. Ce inva^& copiii la qcoalA? 

14. Ce Snveti dumneata? 

15. Ai c&rti in limba rominfc? 

16. Cite c&r^i aunt deobicei pe maaa dumitale? 

17. Sunt toate c&rtile in limba englezA? 

18# Cum eate hirtia c&r^ii cum eate hirtia caietului? 

19. Eate hirtia ziarului de aaemenea alb&? 

20. Ai dumneata un creion albaatru aau un creion ro^u? 


87 


LECTIA VIII 

..... mm 9 u .... 

Exerci^i! oral* 

a. Profeaorul aduce In claaA coll de hlrtie de culoare albA, 
neagrA, galbenA, albaatrA, rarde, roqle; deaaenenea. una 
micA si una mare> una lungA si una a curt A. 

Profeaorul IntreabA : 

Cum eate hirtia? (Profasorul sratA apre una din collie de hirbie) 

Apoi. In loc de "hlrt!*". profeaorul intrebuinteagA : maaa, 
table , peretele, geamul, crelonul, uga, acriaoarea, caietul, 
floarea, tabloul, telefomil, case* 

b. Profeaorul aerie pe tablA nunerele de la 10 la 20: apol 
profeaorul aratA cu rarga un numAr si atudentul pronunt A 
nunerele plnA cind le atie , 

Apoi. profeaorul aratA apre un minAr si IntreabA : 

Cite acaune aunt in claaA? 

Ci^i student i aunt in claa&? 

In loc de "acaunc" si -atudenti" int rebuint eaz A : aolda^i, 

ofiteri, meae, geamuri, uefi fete, acrisori, cAr^i, caiete, 
leciii, hirtii, creioane, tablourl , ceasuri, telefoane, 
chei, tigAri, oameni, ru^i, eroi 

c. Converaatie : 

Ce-i Aata? (profeaorul aratA un ereion) 

^ate crelonul galben? 

Eate crelonul lung aau acurt? 

Unde vezi dumneata tin ereion rogu? 

Ce-i aata? (Profeaorul aratA apre o maaA) 

Cum eate maaa? 

Nu eate maea albaatrA? 

Eate un ereion pe maaa glabenA? 

Unde eate crelonul rogu acum? 

Ce-i Aata? (Profeaorul aratA un calet) 

Cum eate caietul meu? 

Cum eate caietul dumltale? 

Eate $1 caietul earner adului albaatru? 

Eate $1 table claaei albaatrA? 


88 


LECTIA IX 


Dialogul 1 

1. Unde sunt student ii acum? 

2. Mul^i student 1 sunt inAuntru, pu^lni studen^i sunt afar*. 

3* Unde sunt c&r^ile student Llor? 

4. CArtile studen^ilor sunt inAuntru in clasA. 

5. Ce fel de cAr^i au studen^ii? 

6. Studen^ii au cArfci albastre. 

7. Sunt pere^ii claselor alba^tri de asemenea? 

8. Nu, pere^ii claselor sunt deobicei albi sau verzi. 

9 # Sunt pere^ii claselor inal^i? 

10. Nu, pere^ii claselor nu sunt inalt i. 

11. E$ti dumneata un om inalt? 

12. Da, eu sunt inalt gi so^ia mea este inalt A de asemenea. 

13. Este so^ia dumitale aid in Monterey? 

14. Da, ea este aid cu bAie^ii mei $i fetele mele. 

15. Cine dA fetelor gi bAie^ilor cafea diminea^a? 

16. So^ia mea dA copiilor cafea in fiecare diminea^A. 

17. Nu e$ti dumneata acasA diminea^a? 

18. Ba da, insA eu invAt lec^iile mele. 

19. Ce faci seara? 

20. invAt lectiile sau scriu scrisori. 

21. Cui scrii scrisori? 

22. Fra^ilor mei qi surorilor mele. Ei nu locuesc in Monterey. 


Adaos: munte, muntele; mun^i, mun^ii 
ochi, ochii 
frumos 
negri 
negre 

in v A^ Am, invAt at i, inva^A 
eerie 


89 


i 


LESSON IX 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 


1. Where are the students now? , . 

2 m Manv students are inside, few students are outside, 


3 . 

4 . 

5 . 

6 . 

7 . 

8 . 


Where are the students* books? 

The students* books are inside, in the classroom. 


What kind of books have the students? 
The students have blue books. 


Are the walls of the classrooms blue also? 

Ho. the walls of the classrooms are usually white or green, 


9. Are the walls of the classrooms high? 

10. No, the mils of the classrooms are not high. 


11. Are you a tell man? 

12. Yes, I am tall and so is my wife. 


13 # Is your wife here in Monterey? 

14. Yes, she is here with ny boys and girls. 

15. Who gives the boys and the girls coffee in the morning? 

16. My wife is giving the children coffee every morning. 

17* Aren*t you at home in the morning? 

IB. Oh, yes, but I*m learning my lessons. 

19. What do you do in the evening? 

20. I Hu learning the lessens or writing letters. 

21. To whom do you write letters? 

22. To ny brothers and sisters. They do not live in 

Monterey. 


Additional: momtain, the mountain; mountains, the mountains 
■ " eyes, the eyes 

beautiful (m. sing.) 
black (m. pi.) 
black (f. pi.) 

we learn, you learn, they learn 
he writes 


90 


LESSON IX 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. Where are student s-t he now? 

2* Many students are inside , few students are outside* 

3* Where are books-the of students-the? 

4* Books-the of students-the are inside in classroom* 

5. What kind of books have students-the? 

6* Students-the have books blue* 

7. Are walls-the of classes-the blue also? 

8. No, walls-the of classes-the are usually white or green* 

9* Are walls-the of classes-the high? 

10* No, walls-the of classes-the no are high* 

U. Are you a man high? 

12* Yes, I am high and wife-the my is high also* 

13* le wife-the your here in Monterey? 

14* Yes, she is here with boys-the my and girls-the my. 

15. Who gives to girls-the and to boys-the coffee moming-the* 
16* Wife-the my gives to children-the coffee in every morning. 

17. No are you at home moming-the? 

18* Oh, ye3, but I learn lessons-the my* 

19* What do-you evening-the? 

20. Leam-I lessons-the or write-I letters* 

21* To whom wrlte-you letters? 

22* To brothers-the my and to sisters-the my. They no live 
in Monterey. 



92 


LECTIA IX 


Dialogul 1, 


* • Un desuntstuden^iy acum? 


2, Mull/ atud en\ * sunt Sn^ n jbru put in i student/ auntaf&r& , 

S.H 


esunt c&r 


^ilestuden^ilor? 


4. C&rfrlleatudenfrllorsuntSn^ 
5 • ^dfeldec&r^awstuden^iy? 

I . r "* 1 i 1 — i 


t.ru inclAaA. 


6 , StttdAntiyawcftrfrt aj|b i ^tre , 

7, Simtpere^iycl&seloralbastri deasAmejnya? 

— — ' L_ I 1 I 1 

8, N<i perHiycl&selorsuntdeobieeyelb^sawverz 1 • 

L 1 1 1 


9. Stintpere'fciyclaselorin 


? 


lo. Nfl j peretiyclsseloj^sunti nalt/ . 


11 • Y«<5t c dumny at aunomlin|i lt ' ? 


12, DA, YawsuntinAlt QisotiyaroyayestcinaltS. dcaj s ^enya, 

13. Yeateso^lyadunAtalef yi&| SnMonter&y? 


14. DA yaycsteayi&cub&yefriyin&yqifetelemele. 


93 


15* Ctyied&fetelor gifcSye^ilor cafy&diminya^a? 

I i l- i — 2 1 r— \ — 

16 . So^yajiiy6d&copiilorcafy&inf iyecarediminy6^ 

- -« — "i ■ — 1 — i 

17 . Nuye fft*-' dumnyataacas&dirainy&la? 

. ■ _ ■ I |. — X 

18# Bada £n8&ye>flnv&frlec^ii lem$le, 

19 • Cejfacayara? 


2o • inv&frlSc^iileBa wacriwscri 361 *' • 


1,1 ■ ■■■ -■ 

21 « Cu ypcriygcriaor w 7 

22. Fra^lloil me y^lsurorllonn&le . ^ Ye^ d jocuyeacinMont er ey . 

Adaoa : munte, muntele ; mun^ , mfin^iy nAgri, n$gre 

ok : , ok'iy inv&^Sm, Inv&^aV 

fruaoa inva^& 

/ 

acriye 


n 


LECrpiA IX 
Dialogul 2 


1. Bun& seara, Dommle Plutonier. 

2. BunX seara, Donnule Profesor. 


h an^n^umesc. Unde locueeti, Domrnie 

5 . Locueec In Pacific Grove, un era? mic ?i frumoe. 

6. Vezi mun^ii si marea din casa dumitale? ,. . w 

7. Da, in fiecare zi v*d mun^ii rerzi si marea albastr*. 


a. 

9 . 

10 , 

11 . 


e fel de cas* ai in Pacific Grove? 
m n easX mare cu pereti galbeni si u$i albe, 


Sunt to^i peretii caeelor galbeni in ora?ul dunitale? 
Deobicei pere^ii caselor sunt albi. 


12. Cu cine locuesti in casa asta mare? 

13* Cu so^ia mea, bXie^ii mei si fetele mele. 


14 * 

15 . 


Gum sunt fetele dumitale? 

Ce-nt rebare I Fetele mele sunt foarte frumoase. 


16 • Cum sunt ochii fetelor si b&ie^ilor? . 

17. B&ie^ii au ochi negri fetele au ochi albastri. 


IS. 

19 . 

20 . 

21 . 


22 . 

23 . 


im vorbi^i deobicei acas&? 

■»r*beac romineste si englezeste cu so^xa si copiii mei, 


Cine d& lec^ii de limba engLezX copiilor dumitale? 
0 profesoarX frumoasX d& lec*ii copiilor mei. 


sti dumneata acas& cind profesoara d& lec^ii copiilor? 
Usi sotia mea suntem acas& cind copiii inva^X englezeste. 


24. Nu inv&^a^i si dumneavoastrfc englezeste? 
25 1 Ba da, si noi inv&^&m englezeste. 


95 


LEC?IA IX 
Rezumat 

Eu inv&^ limba romin& la gcoala de limbi str&ine a armatei. La 
gcoala asta sunt mul^i student i gi mul^i profesori* §>i studen- 
^ii gi profesorii au c&r^i. C&r^ile studen^ilor sunt in clas& 
gi c&r^ile profesorilor sunt acas&. Profesorii dau c&r^i gi 
caiete studen^ilor, ins& studan^ii nu dau c&rfci profesorilor, 
Hirtia c&rl^ilor gi caietelor este alb&« Profesorul scrie pe 
tablX gi studentul scrie pe hirtie, Eu scriu bine englezegte 
gi dumneata scrii bine rominegte, $tiu c& aproape de gcoal& 
sunt trei orage. Casele oragelor sunt frumoase, ins& nu sunt 
inalte, Pere^ii caselor sunt albi, rogii, albagtri, verzi sau 
galbtni. Fiecare orag are dou& sau trei biserici, Pere^ii bi- 

A 

sericilor sunt inal^i gi au multe geamuri. In orage locuesc 
mul^i oameni. Oamenii au mult-i copii. Copiii oamenilor inva^& 
la gcoli. In fiecare clas& este un profesor sau o profesoar& gi 
optsprezece sau nou&sprezece copii, Copiii au creioane negre gi 
hirtie albX. 




I 

96 


I 


LEC?IA U 
IntrebAri 

1. Unde locuegte Donnul Profesor? 

2. Cun este ora?ul Pacific Gtot*? 

3. Vade profesorul mun^ii ?i maraa din caaa unde locueqte? 

4. Cite fete are profesorul? 

5. Ca fel de ocbi au fetele profesorului? 

6. Vorbeqte profesorul engleaaqte sau romine?te acasfc? 

7. Cum rorbe?ti dunneata cu so^ia ?i copiii dumitale? 

8. Cine inva^A ronine?te la ?coala de limbi strAine a ar- 
matei? 

9. Unde sunt cAr^ile profesorilor? 

10. Cine dA cArfci ?i caiete studen^ilor? 

11. Cine d& lecl^ii studenfcilor? 

12. Au profesorii case in ora?? 

13. Cum sunt casele profesorilor? 

14. Sunt case verzi in ora?ele din California? 

15. Cine invat^A la ?colile din Monterey? 

16. Ci^i copii sunt deobicei in fiecare clasA? 

17. Cum sunt creioanele copiilor? 

18. Ce fel de hirtie au copiii? 


* 


97 


a« Int rebare gi rtspuns : 


LECTIA IX 
Ererci^ii orale 


Scrii romine$te? 

Da, scriu ranine$te. 

Scrie^i romineste? 

Da, noi scriem romins$te. 

Unde inyA^a^i raninegte? 

Noi Invtljtm rominegte in clast. 

Dumneavoastrt fuma^i in clast? 

Nu, noi nu fumim in clast* 

Scriu studen^ii rominegte in clast? 

Nu, studejrfcil nu scriu rosiine§te in clast. 

Infant studen^ii ranine ^te in clast? 

Da, ei inva^t rominegte in clast. 

Fumeazt studen^ii in clast? 

Nu, studen^ii nu fumeazt in clast. 

b. Int rebare pust studentului A . 

Intrebare oust de studentul A studentului B« 
Rtspunsul studentului B . 

Rtspunsul studentului A. 

Scriu studen^ii ranine^te in clast? 

Scrie^i dumneavoastrt roaine^te In clast? 

Nu, noi nu scriem romine$te in clast. 

Nu, studen’fcii nu scriu romlnegte in clast. 

Invent camarazii dumitale rominegte? 

Invt^a^i rominegte? 

Da, noi invt^tm rominegte. 

Da, ei invent ronineqte. 

Fumeazt studen^ii in clast? 

Fumalii in clast? 

Nu, noi nu fumtm in clast. 

Nu, ei nu fumeazt in clast. 

Li ae poate spune studentilor: dact verbul se termint la 
persoana t treia singular in w t"« atunci persoana a treia 
plural este la fel; dact persoana a treia se in 

altceva. deo bicei in "e". atunci persoana a treia este 
ca persoana intii singular . 


9S 


LECTIA II (Cent.) 


c* Intrsbare si rAapuns ; 

Unde stint cAr^ile studentilor? 

Clr^ils studentilor sunt in clasA. 

Unde sunt creiosnele studentilor? 

Creioanele student ilor sunt pe sesun. 

Unde sunt cArtile profesorilor? 

CArtile profesorilor sunt pe nasi. 

Unde sunt scrisorile fetelor? 

Scrisorile fetelor sunt acasA* 

Unde sunt tablourile elasei? 

Tablourile dasei sunt pe pereti. 

Unde sunt tablourile claselor? 

Tablourile claselor sunt pe pereti. 

Cui scrii scrisori? 

Scriu scrisori fetelor* 

Cui cite^ti scrisorile fetelor? 

Citesc camarazilor scrisorile fetelor* 

Cui dai tig***? 

Dau camarazilor tifi^ri* 

Seaunele cui sunt aici? 

Aici sunt seaunele student ilor* 

Scrisorile cui sunt aici? 

Aici sunt scrisorile profesorilor* 

Caietele cui sunt pe scaun? 

Caietele studentilor sunt pe scaun. 

Creioanele cui sunt pe masA? 

Creioanele camarazilor mei sunt pe masA* 

d. Profesorul aoune studentilor sA punA pe masA ob ject e ale 
cAror nume ei le cunosc: chibrituri, hirtii, chei, 

lectii> creioane, caiete, cArti, scrisori, etc* 

Apoi spune unui student sA impart A aceste obje cts camarazilor. 
spunind : 

Dau camarazilor (obiectele) mele. 

DacA studentul imparte obiectele altui student* atunci el spune ; 
Dau camarazilor (obiectele) domnului ••• • 

Apoi. profesorul intreabA alt student ; 

Ce face domnul .»* ? 



99 


LECTIA IX (Cont.) 


•• Profesorul aduce In clasA coli de hlrtie de culoare a lb A, 
neagrA, galbenA, albastrA, rerde, rosie; de asemenea . 
mic&, mare , lungA, scurtA. 

Profesorul intreabA : 

Cum sunt hirtiile? ( si aratA spre una din collie de hlrtie ) 

Apoi. in loc de "hirtiile" . intrebuinteazA : meaele, tablele, 
pere^ii, mun^ii, geamurile, scaunele, creioanele, u^ile, 
scrisorile, caietele, florlle, tablourile, telefoanele, 
casele 

f* Conversatie : 

Ce fel de caiet ai? 

Ce fel de ^igAri fumezi? 

Ce fel de carte citesti? 

Cu ce fel de creion scrll dumneata? 

Ci^i studeniji sunt in clasA? 

Au to^l studen^ii creioane si caiete? 

Cum sunt caietele studen^ilor? 

Sunt creioanele studen^ilor albastre, deasemenea? 

Pe ce sunt creioanele si caietele student ilor? 

Ai o casA? 

Ce faci la scoalA? 

Ce faci seara acasA? 

Cui scrii serif ori? 

Cilji fra^i si cite surori ai dumneata? 

Sunt frazil dumitale studen^i? 

Sunt frazil dumitale cAsAtori^i? 

Sunt surorile dumitale cAsAtorite? 

Ai’o casA? 

®ste caaa dumitale mare sau mic£? 

Ce fel de geamuri are casa dumitale? 

Ce fel de usi are casa dumitale? 

Ce ai dumneata inAuntru, in casA? 

Ai telefon? 


100 


Dialogul 1 


1 . 

2 . 


# Cum te numesti, DobkuI© Sargent? 

# )g numeac Antoneacu Ghaorghe* 



5. Ce linb& etrfcin* in^i? 

6. Eu invity limba roainH. 

7. Sunt mul^i atuden^i la qcoala aata? 

8. Nu Qtiu ci^i atuden^i aunt la qcoala aata. 

9 # Hade locueqti acum? 

10* Eu locueac aici Sn qcoalfc. 

11. E$ti cfca&torlt? 

12. Nu, nu aunt c&afctorit • 

13 . Cu cine locuegti? 

14* Locueac cu qapteaprezece camarazi. 

15. Sunt to^i camarazii duadtale atuden^i? 

16 • Da, to^i camarazii mei aunt atuden^i* 

17. Au atuden^ii cHr^i $i dic^icnare? 

18. Ei au multe c&r^i, SnaH purine dic^ionare. 

19. Unde eunt cHr^ll© atuden^ilor? 

20. C&r^ile atuder^ilor aunt pe meae. 

21. Ge citeac atuden^ii aeara? 

22. Deobicei aeara ei citeac ziare. 

23. Citeqti dunaaata ziarul in fiecare aeartt? 

24. Cind am un ziar, citeac cu plUcere. 


101 


I 


LESSON X 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. What's your name, Sergeant? 

2. Ky name is Antcnescu Gheorghe. 

3 # What are you doing in this town? 

Um I'm a student at the Army Language School. 

5. What foreign language are you learning? 

6. I'm learning the Romanian language. 

7. Are there many students at this school? 

8* I don't know how many students there are at this school. 

9. Where are you living now? 

10. I'm living here at school. 

11. Are you married? 

12. No, I'm not married. 

13. With whom are you living? 

14. I«m living with seventeen comrades. 

15. Are all your comrades students? 

16. Yes, all my comrades are students. 

17. Do the students have books and dictionaries? 

18. They have many books, but few dictionaries. 

19. Where are the students' books? 

20. The students' books are or: the tables,, 

21. What do the student*, read in the evening? 

22. Usually they read newspapers every evening. 

23. Do you read the newspaper every evening? 

24. When I have a newspaper, I read it with pleasure. 


LESSON X 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1* How yourself name, Mister Sergeant? 

2* Myself name Antonescu Gheorghe. 

3. What do-you in town-the this? 

4. Am-I student at school-the of languages foreign of 
anny-the. 

5. What language foreign leam-you? 

6. I learn language-the Romanian. 

7. Are many students at school-the this? 

8. No know-I how many students are at school-the this* 

9* Where live-you now? 

10. I live here in school. 

11. Are-you married? 

12. No, no am-I married. 

13. With whom live-you? 

14. Live-I with seventeen comrades. 

15. Are all comrades-the your students? 

16. Yes, all comrades-the my are students. 

17. Have student s-the books and dictionaries? 

18. They have many books, but few dictionaries. 

19. Where are books-the of students-the? 

20. Books-the of students-the are on tables. 

21. What read students-the evening-the? 

22. Usually evening-the they read newspapers. 

23. Read you newspaper-the in every evening? 

24* When have-I a newspaper, read-I with pleasure. 


103 


o 



104 



J2STI4JL 

Dlalcgul X* 


!• C^Mbemane^t 1 ' 36m lultaergant ? 


2* Mfaime8cAnton6acMGy6rgye » 
3* Sqfa£inor&aul&at*? 


4* Sunt8tud6ntlag}cwaladcllmbi8tr&£neaamlt<y. 


5. ^ juabastrato a invHt ? 

6 • Tewlnv&^llmbai^ninil • 

7 • Suntmfil^ ^ etuden^ 1 ' la^cwalaXata? 

£• Tjti ktiwclfri studfa^ suntlaqcwal a&st a , 

9. 


elocuyegt 1 - acura? 


lo. ^evlocuyescayiS £n$ewdl&. 


11. Yeft 1 ' c&a&torit? 

1 i 


12. lid, ntiauntc&a&torlt. 


13. 


elocuyeat L ? 


14* Locuyeaccua&pteaprpzefeecamXrag^ . 


15 • Suntt 6y- c ama raziydwd t aleatu ient‘ ? 
1 l 


105 


16 . Da to^ c amaraz iym6y gunt stud en^ v 


% % 


17 • Awstuden^iyc&iV gidic^ion 


ionfi^e?" 


IB • Yeyav mul tec&rt^ Ins&pu^incdictjionare • 


19 , Urjiasuntcir^ilestudenliilor? 
1 !_ I l 


20. C&rfri3 estud^n^ilorsuntp^mj ^e . 

21 . Cc fiitescstuden^iysyara? 


22. Deobi66y syara£it«scziyare. 


23 . fetegt* dumnlyat aziyarullnf iccaresy6g , &? 


24. Clndamun z iyar 6 it ^ 3 CuplSpi|rc . 


106 


UffpiA X 
Dialogul 2 

1. Bun& diminea^a, Domnule C&pitan. 

2. Bun& diminea^a, Doanule Profesor. 

3. Este b&iatul &sta, b&iatul dumitale? 

4. Nu este b&iatul meu, este b&iatul fratelui meu„ 

5* Locus ^te fra tele dumitale aici in Monterey? 

6* Acum el locue^te in casa mea. 

7. Unde locuesc so^ia a?i copiii dumitale? 

8* Eu nu am copii $}i am o cas& foarte mare* 

9. Ci^i b&ie^i qi cite fete are fratele dumitale? 

10. El are numai un b&iat $i o fat&. 

11. Cum se nume^te b&iatul? 

12. B&iatul se nume$te Gheorghe $i este un student bun. 

13. Ce inra^& el? 

14. El inya^& limbi str&ine. 

15. Cite limbi str&ine qtie el? 

16. El vorbe§te, scrie gi cite$te trei limbi str&ine. 

17. El este un mic erou. Eu $tiu numai rominegte. 

18. §i eu gtiu numai englezegte. 

19. Este departe de aici casa dumitale, Domnule C&pitan? 

20. Vezi aproape de biseric& trei case cu pere^i albi? 

21. Da, v&d foarte bine. 

22. Casa inalt& din dreapta este casa mea. 

23. Cum sunt geamurile casei? 

24. Geamurile casei sunt mari gi frumoase. 

25. Vezi mun^ii gi marea din casa dumitale? 

26. Cind vremea este frumoas& eu y&d mun^ii gi marea. 


107 


LECJIA X 
Rezumat 


Eu sunt in&untru in cas&. Afar& vremea este urit& ast&zi. Cind 
vremea este frumoas&, este o pl&cere c& locuesc in Monterey. 
Tat&l meu qi mama mea locuesc in oraqul New York. Noi avem trei 
case in oraqul &sta. In una locueqte fratele meu cu so^ia qi 
copiii , in una locuesc surorile mele qi in una pXrin^ii mei. 
So^ia fratelui meu este din Rominia qi vorbeqte bine romineqte. 
Tat&l so^iei fratelui meu este c&pitan in armata rominU# EL 
scrie scrisori copiilor fratelui meu. Scrlsorile sunt in limba 
romin& q i sunt foarte lungi. Kama citeqte copiilor scrlsorile 
qi ei inva^ft romineqte. Noi vorbim numai romineqte cind suntem 
to^i in New York. Eu qtiu eft dumneavoastr& invi^a^i limbi 
str&ine aici in Monterey* Eu qi camarazii mei inv&^&n limba 
rominft. C&r^ile qi caietele camarazilor mei sunt albastre.In 
clas& noi vorbim, ins& acasfc noi citim romineqte citeodat&. 
Seara eu scriu scrisori sau citesc ziare. Cind am un ziar bun, 
eu dau ziarul qi camarazilor mei. Camarazii mei vorbesc qi ci- 
tesc romineqte de asemenea. 



LECpiA X 
Intreb&ri 

1. Unde locueqte fratele Donnului C&pitan? 

2. Ci^i copii are Domnul C&pitan? 

3o Cum se nume^te b&iatul fratelui Donnului C&pitan? 

4 . Cine are o cas& foarte mare in Monterey? 

5. Bate casa c&pitanului departe sau aproape de biseriei? 

6 . Cum sunt pere^ii casei c&pitanului? 

7. Cine vede mun^ii §i marea cind yremea este fru*oas&? 

8 . E$ti duimeata afar& sau in&untru acum? 

9 . Cum este vremea ast&zi? 

10 * Unde locuesc tat&l gi mama dumitale? 

11 . Cite case are^i duwieavoastrX in New Tork? 

12 . Unde locuegte tat&l social fratelui dumitale? 

13. Este el ofi^er sau soldat? 

14 . Ce e^ti dunneata? 

15. Cui scrie scrisori c&pitanul din Rominia? 

16 . In ce limb& sunt ccrisorile? 

17. Cine inva^& rominesjte din scrisori? 

18 . C um vorbi^i dumneavoastr& cind sunte^i to^i acas&? 

19. Unde inv&^i dumneaToastr& limbi str&ine? 

20. Cite limbi str&ine gtii dumneata? 



UCT IA X 

a. lfretle da rap atltla. profaaorul «X«B« <lln _ ^ S £t 1118 pr«« <»>«" . ?« 

exerclt^l a pe care la erode noc ow* pentru atudentl* 


b. Converaatl g : 

Egti cfca&torit? 

Cum ae nume§t© ao^ia dumitale? 

Vorbegte ao^ia dumitale rominegte? 

1st© to^ia dumitale aid, in Monterey? 

Ci^i eopii ai dumneata? 

Sunt eopili dumitala la gcoalM? 

Vorbefti dumneata rominegte eu eopiii dumitala? 


Unde locuie$ti? 

Locuiegti cu camaraxii? 

Inva^i camaraxii dumitale deaeemenea rominegte? 

Unde inv^a-fci dumneavoaatr* rominegte? 

InvatM mul^i atuden-fci rominegte la yeoala da limbi atraine 


a armatei? 


Citegti aaara? 

Ce citegti aeara? 

Cintegti numai xiarul aeara? 

Cloeac to-fci atuden^ii lac^iile aeara? 

Citi^i dumneavoaatrfc lec^iHe in claaM, deaaemenaa? 
Cite§te $i profeeorul lac^ia in claeM? 

Ci-^i atuden^i aunt in claaa aata? 

Cum aunt aolda^ii din claea aata? 

Cum ae numegte camaradul din dreapta? 

Ce limbA vorbegte el in claaM? 

FuraeaxA camaradul dumitala? 

Ai dumneata ’fcig&ri $i chibrituri? 

Scrii romine§te in clasil? 

Pe ea acrii rom£ne$te? 

Eata tabla din claaa aata neagrfc aau verde? 

Cine aerie fetelor acriaori? 

Cui aerie camaradul dumitala acriaori? 

Cine citegte xiarul? 

Cine repet A lochia? 

Camaradul are o acriaoare» Cui citegte al acriaoarea? 

Cartea cui aete aici? 

Creionul cui aata lingft carta? 

Ziarul cui ©ate sub acaun? 

Frazil cui aunt in armati.? 

Caietele cui aunt in claaa aata? 


LECTIA X (Cont.) 

Lit ere noi pentru student : A, 1, f, 

A - Aata, cAaAtoritA, cApitan, doannA 
i - in, rominA, cind 

$ - $i, romlne$te, locue$te, qcoalA, or*5, uqA 
\ - ^igarA, InvA^ 

Vocalele : 

i 1 u 
e A o 


a 

Vocalele in combinatii da ailaba t 


ma 

pa 

ra 

ta 

aa 




ma 

pa 

re 

ta 

aa 

j* 

9® 


mi 

Pi 

ri 

ti 

ai 

ji 

*i 


mo 

po 

ro 

to 

80 

Jo 

$0 

\o 

mu 

pu 

ru 

tu 

8U 

Ju 


\ u 

mA 

pA 

rA 

tA 

aA 

» 

& 


mi 

Pi 

ri 

ti 

ai 

ji 

gi 

^i 


Combinat ii da litere cu aunete noi pwitru student ; 
ca, ci, cha, chi; ga, gi, gha 
ca - ceas, ca, zaca, deobicai 

ci - (la inceputul aau in interiorul cuvintalor) - cina, citasc 
(la sfirqitul cuvintelor) - aici, faci, cinci, biserici 
cha - chaia 
chi - chibrlt, ochi 

ga - geam 
gi - lung! 
gha - Gheorghe 

Diftongii cei mai continl in limba rominA aunt : 

ai, au, ea, ai, ia, ie, io, iu, oa, oi, ui 

ai - ai, dai, nuiriai 
au - au, aau 

aa - aeara, mea, dumneata, diminea^a, naagrA 
ai - chai, femei, trai, armatai 
ia - bAiat, femeia, chaia 


o 

ERIC 


111 


LECTIA X (Cont 


i© - ch©i© , f ©mei© J prim&rie 
io - maior 
iu - qtiu, scrlu 

oa - doamnA, doaniqoarA, floar©, qcoalA, ©crisoar©, aproap©, ereioan© 
tel©foan© 
oi - doi 

ui - cui, studentului, profcBorului, sold&tului , eergentului 


Scri©r©a lui "i" la ©firqitul cuvinttlor (In formula cansoanA+i): 

Litera "i" nu so pronun^A ; aau dacA a© pronun^A, nu doatul ca ©A formez© 

0 ©ilabA, in majoritatea cazurilor InvA^at© pinA acum. 

1 - fra^i, invent, maiori, cApitani, caporali, fumezi, albi, ruqi 
ComparA cu: 

1 - frazil, maiorii, cApitanii, caporalii, ruqii 


Lit©ra n l N nu ©e ©cri©, in©A s© aud© sunetul la lnc©putul urmAtoarelor 
cuvinba: ©u, ©1, ©i, el©; ©qti, ©at©. 

Cuvintul "©a 11 ©e ©crle cu cu toato cA ar© sunetul lui "i". 

Exerci^ii do citire, ©crl©r© qi dictare: din primal© trei l©c^ii de 
pronun^i© • 


112 


ALFABETUL 


A • Jh> , ' Cu 
B b 3 , ^ 

s 

K . % t JL 

r t l/ , 


0 c 
D d 



0 « U, f 

nXi 

1 i PJ , /i- 



I", 


11 a c/ f t ^ 

..a,* 

P p ?, f 

> , 51, A, r 

s . 6^, ^ 

. S', ^ 


9 
T t 


y, / 

1 \ J , P 

U U y 

V, » 

X * Jf , ^ 

2 • 5: , 


X, i 

. /'C 


z ’& 

K k 

* <2 , 4 

V w ^ 

"}'7 

1,1.3,**?, <>,?, S t 3,/0,n^ 


i 


113 


70 






/C£C4'<3> 






A*CL V^U^rZ^Z. ^d'fiL sU/lZ£t* seZstdfrtec. 

2yL&ovzc& - £s$4jL *&4&* ^&<£&<zesLe~ 



/ cJu soru 

< sf&cr Z7&^& . s&si^AOTL* s&j&C' sG£U&€s s4/?l> 




/ 


1yt4s£ 


sCte' 




/me*^ ycu* ^ yC^^, '&*' 

sC&ytH' C<*C&d<L+ ^72/^ ^t- ^^2. 

^yZ/t^Tlc ?n ^ . ?rzey^ 

^y?'0& *4?7&rZ' -zTc*^, 

c~— ' ^ 

}?2&cc* ^£yfs&' yCyZ/^>77^ri^ ^2^r?T*cz*^Z* 

’ ^€s&<j2' 

^U2^Z&71^ ^ 

sl£>>p%*£TZ^ 

y&^Z*^ts , ^s^£eZsr?i&^ yZscTj^&y /C^^stiTZp't** /fys&Cs — - 
yfy^tc^^y ^o ^ /Z&^94s2*€64^& + 


/I ^ 

4 



*• y - * 5 - • # c * L I f «■ 


1U 


i \ 

' .4 


LECTIA XI 
Dialogul 1 

1. Ce-i Asta, Domnule Locotenent? 

2. Asta-i un scaun. 

3. Ce este in fafca scaunului? 

4 . |n fa^a scaunului este o mas A galbenA. 

5. §i ce este inapoia scaunului? 

6* Inapoia scaunului este o tablA verde. 

7. Este tabla lingA perete sau pe perete? 

8. Tabla este pe perete. 

9. Ce vezi sub masA? 

10. Sub masA eu vAd un co§ pentru hirtii. 

11. Este masa pe podea sau sub podea? 

12. Masa este pe podea. 

13. Unde este tavanul? 

14* Tavanul este sus !}i podeaua este Jos. 

15. Unde invel^i dumneata romineste? 

16. Eu invA^ romine$te la $coala de limbi strAine a armatei. 

17. De cite ori pe zi vii la qcoalA? 

18* Eu vin la $coalA de douA ori pe zi. 

19. Cine vine la ^coalA odatA pe zi? 

20. C ama radul meu vine la $coalA numai diminea^a. 

21. Ce faci deobicei seara? 

22. HA due la un restaurant sau la un cinematograf • 

23. Unde te duci disearA? 

24. Probabil la cinema, pentrucA este un film bun 


Adaos : femeie 
pant of i 
rar 

se duce 

douAzeci $i unu(una) 
douAzeci si doi(douA) 
douAzeci si trei 
douAzeci ^i patru 

i 


douAzeci si cinci 

treizeci 

patruzeci 

sincizeci 

qaizeci 

gaptezeci 

optzeci 

nouAzeci 

o nut A, douA sute, trei sut#.. 


115 


I 


Lesson xi 


* 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

i 

1. What*s thxs, Lieutenant? 

2. This is a chair. 

3. What is in front of the chair? 

4. In front of the chair is a yellow table. 

5. And what* s behind the chair? 

6. Behind the chair is a green blackboard. 

*7. Is the blackboard hear the wall or on the wall? 

6. The blackboard is on the wall. 

9. What do you see under the table? 

10. Under the table I see a wastebasket. 

11. Is the table on the floor or under the floor? 

12. The table is on the floor. 

13. Where is the ceiling? 

34. The ceiling is up and the floor is down. 

15. Where are you learning Romanian? 

16. I'ni learning Romanian at the Army Language School. 

17. How many times a day do you come to school? 

18. I come to school twice a day. 

19. Who^ coining to school once a day? 

20. My buddy comes to school in the morning only. 

21. What do you usually do in the evening? 

22. I go to a restaurant or a movie. 

23. Where are you going tonight? 

24. Probably to the movies, because there is a good picture. 


Additional : woman 
shoes 
seldom 
goes 

twenty-one 

twenty-two 

twenty-three 

twenty-four 


116 


twenty-five 

thirty 

forty 

fifty 

sixty 

seventy 

eighty 

ninety 

one hundred, two hundred .... 




LESSON XI 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

X, What‘s this. Mister Lieutenant? 

2. This is a chair. 

3 # What is in front of chair-the? 

4 # In front of chair-the is a table yellow. 

5. And what is behind of chair-the? 

6. Behind of chair-the is a blackboard groen. 

7. Is blackboard-the near wall or on wall? 

8. HLackboard-the is on wall. 


9, What see-you under table? 

10. Under table I see a basket for papers. 

11. Is tabie~the on floor or under floor? 

12. Table-the is on floor. 


13. Where is ceiling-the? 

14. Ceiling-the is up and floor-the is down 


15. 

16 . 


Here learn you Romanian? 

learn Romanian at school-the of languages foreign ox 
nny-the. 


17. Of how many times on day come-you to school? 
18* I come to school of two times on day. 


19. Who comes to school once on day? 

20. Buddy-the my comes to school only moming-tne • 


21. What do-you usually evening-the? 

22. Myself carry to a restaurant or to a mo Tie. 

23. Where yourself carry tonight? 

24. Probably to movies, because is a picture gooa. 


117 


3 

FRir 



118 



LECTIA. XI 


Dialogul 1» 


1. Cey^sta 


do:: 


mlolocot enonb? 


"L 


2. Astayun[ 3ci }.m . 

V ; 

3 • /eateinf a^ascaunuluy? 


4 . fnfa^ascaimuluiyesteomas&g£lben& . 


* Si&feyestelna p6[yascaunulny? 


6 • inapoyas c aunuluy yesteomas&verd e . 


7. ^e3tetablaling&perete sav;p£perete 


8 . Tablayestepepe repe 


9 


. Sjj jvez 1 ' 


SUtmf; 




lo • Subm&s&ye w&dimeb$penfcr uhirtiy . 


11. Yestemasapepcdya 


sawsubpodyA? 


12. MasayestapepodyA. 


13. Undeyestetava 


nul? 


14 • TavWilye st e su s 


sipodyawayeste jos • 
l """' 1 f' ’ 


!5. Ijrjdeinve^ dminyataromlne^t e? 


16. Yev£nv&t ( romiiie3telascv/§ladelimb 1 ' strain eaarmfitey* 
I L_J 1 


17. ^e3i|beor‘peziviylagcw0l&? 
— 1 1 I 1 


IB . YeuvinlascwalSdedow&or* pezi • 

1 1 1 l 


19 


.■a 


evinelaqcwalclc d£p&pezi? 
l. I 


2o. Camaradulinfcw vinela^cwalSnumaydiminyi^a, 
i 1 I 1 


21. Ufc acdeobiEcy gy afa? 


22 . M&duclaunrestaurant sawlaun5inematogrfif • 
1 1 


23. UndeteduSdisyarS? 


24 • Prob&billafcinem& p£ntruc&yesteunf llmbun . 
1 r~ 1 1 


Adaoo: temSye 

pant6f 
rar 
seduce 


dow&ze£giunu 

(tuna) 

dow&ze8sid6y 

(d6w&) 

dow&ze&Qitrey 

dow&sc5gipAtru 

dow&zec$ip£tru 


dow&z£c 

treyzfc$ 

patruz6£ 

&Ln6ze6 

qsyztc 


gaptezec 


optz6c 

now&zec 

ostit & 9 ddw&sute , t reysuta 


120 



i& 






r 



LECTIA II 
Dialogul 2 

1. tJhde te duel, Domule Caporal? 

2. HI due la cinematograf# 

3. Nu te duce gi so^ia dumitale la cinematograf? 

4 # Sot^ia mea nu-i aid, ea este In New York. 

5. Cind Tine so^ia dumitale la Monterey? 

6. Nu qtiu# Probabil in treizeci de zile. 

7. Uide locueqti acum? 

Locuesc in qcoalX. cu douAzeci $i patru de canarasi# 

9* Te duel in fiecare eear* in ora$? 

10# Da, in fiecare searil n& due la reetaurant sau la eineeia# 

11# Cind inve^i lecljiile dumitale? 

12# Eu inTity lec^iile mele in claeA# 

13# De cite ori cite$ti lec^iile in clasA? 

14# In clas& eu citesc lec^iile de patru sau de cinci ori# 

15* Ci1*i camarazi ai in data de limba romlnA? 

16* An douAzeci de camarazi in claea asta* 

17. Citesc to^i camarazii lec^iile de multe ori? 

18# Numai un camarad citoqte lec^iile odatA# 

19# Cum se numeqte canaradul Asta? 

20# EL se numeqte Munteanu gi este din Qominia# 

21# Vine el la qcoalA in fiecare *i? 

22* Da, el Tine la $coalA de douA ori pe zi in fiecare zi# 

23# De cite ori pe zi Tii dunneata la gcoalA? 

24# Eu Tin odatA pe si, pentrucA locuesc in qcoalA# 

25. Aid este cinematograful# I*. reTedere, Domnule Caporal# 
26# La reTedere, Domnule Profesor# 


121 



LFfCpiA II 
Rezumat 

Eu locuesc aproape de prim&ria orajjului. Oraeul se nume^te 
Monterey are multe case fruuoase. Pere^ii caselor sunt fra- 

A 

mo$i ei geanurlle caselor sunt marl. In flecare si eu m& due 
de doufc ori in orae. Odat& m& due la ecoalX. ?i odatft m& due 
la restaurant sau la cinematog.*af . In clnematograf sunt dou& 
sau trel sute de oamenl el In restaurant sunt trelzecl sau 

A 

patruzecl de oamenl in flecare zi. In ©rae tfu vfid multe femei. 
Pantofll femeilor sunt roeii, verzi, albi sau albaetri. Pan- 
tofll mel sunt negri. 0 femele se duce la clnematograf cu trel 
copil, un b&iat el dou& fete. Ling& clnematograf sunt case 
inalte. In fa^a cinematografului este o bisericS el Inapoia 
blserlcil este o ecoal&. §coala are trel clase. 0 clas& are 
optsprezece copll mici, una are nou&sprezece b&ie^i el un* 
are dou&zeci de fete. §coala are clnclzecl el e&pte de studen^i 
Flecare student vine la ecoal& odat& pe zi, diminea^a. $1 eu 
▼In odat& pe zi la ecoal&, insft nu in flecare zi. Eu vin la 
ecoal& numai cinci zile, douft zile nu vin la ecoal&. imi pare 
bine c& inv&'fc numai cinci zile. 


122 


LECTJIA XI 
Intrebiri 

1. Se duce caporalul la cinema aingur sau cu so^ia? 

2. Unde este sofcia caporalului? 

3. Cu citji camarazi locue^te caporalul in s?coalX? 

4. Cind invatjl, caporalul lec^iile? 

5* Ci^i camarazi are caporalul in clasa de limba rominll? 

6* Are el un camarad din Hominia? 

7. Cum se numeqte camaradul Asta? 

8. Cum se numeqte orasjul unde locuesrti dumneata? 

9* Ce fel de case are oragul &sta? 

10. Te duel rar la cineoatograf sau te duel in fiecare si? 
11 • Ci^i oameni sunt in fiecare si in cinematograf? 

12. Vezi multe feme! in orag? 

13. Cum sunt pantofii femeilor? 

14* Ce fel de case sunt ling& cinematograf? 

15 • Ce este in fa^a bistrlcii §i ce este inapoia bisericii? 
16. Copiii cui £nva^& la qcoala asta? 

17* Ci^i student i inva^S. la gcoala asta? 

18. De cite ori pe zi vine la qcoalfc fiecare student? 

19. De cite ori pe zi vii dunneata la qcoal&t 

20. Vii la gcoalft in fiecare zi? 

• Cite zile vii la qcoal& gi cite zile nu vii la gcoalft? 


21 


LECTIA II 
Exerci^ii oral* 


a. Intrgbara si rXspani : 

Cind rii la $coalI? 

Vin la gcoal! in fiecaro si. 

Cu cine to duel acasl? 

MI due acasl singur. 

Cind rino camaradul dumitale la qcoall? 

Camaradul neu vine la $coal! in fieeare si. 
Cu cino so duce eanaradul dumitale aeaal? 

Canaradul meu so duce aeaal singur. 

Cind venial la qcoal!? 

Noi renin la Qeoall in fiecaro si. 

Cind r! duce^i la cinena? 

Noi no ducem seara la cinema. 

Cind rLn eanarasii la gcoall? 

Canarasii vin la gcoal! in fieeare si. 

Cind so due canarasii la cinena? 

Ei se due la cinena seara. 

b. Introbaro pusl studentulul A . 

Intrebare pusl de studantul A student ului B . 

' RIspunsul studentului B. 

Hlspunsul studentului A. 

Cind vine canaradul din dreapta la qcoall? 

Cind vii la ^coall? 

Vin la qcoal! in fiecaro si. 

El vine la qcoal! in fiecaro si. 

Cind se duce camaradul din stinga la cinema? 

Cind te duci la cinena? 

Ml due la cinena seara. 
se duce seara la cinema. 

Cind vin camarasii la qcoall? 

Cind venlfei la qcoall? 

Noi venin la gcoal! in fiecaro si. 

Ei vin la qcoall in fieeare si. 

Cind se due canarasii la cinena? 

Cind vl duce^i la cinema? 

Noi ne ducem la cinema in fieeare sear!. 
Ei se due la cinema in fieeare sear!. 


124 


LECTIA XI (Cont.) 


c. Intrebare si rAspum : 

Ce este in fa^a scaunului? 

Ce este inapoia scaunului? 

In loc de w scaunului* jntr^bulnteasA : tabloului, geaimlui, studf*- 

tului, profeeorului, peretelui, presedintelui, copilnlui, ••r««tn- 
lui, plutonierului, of i^trului , eXpit anului, otcului, fratelul, ate. 

casei, clasei, $colii, bisericii, prlMAriei, tablei, fetal, nasal, 
uqII, cAr^ii, ate. 

d. Profasorul dicteazX unul student la tab lA vreo 30 de ISBBgl&JBSa. 
y) ai lO.OCQf apoi student!! citesc a ceste nunere. 

e . Prof eso nil aratA cu varga un num&r de_jge tablA si tntre+bA etudefi^: 
Ci^i oaneni sunt acolo? 

(Intrebuintarea lui "de 11 dupA nunerale: 


f , Int rebare si r&spuns : 

De cite ori pe zi vii la scoalA? 

Vin la $coalA de douA ori pe *1. 

De cite ori pe zi citegti leefcia? 

Citesc lec^ia de 5 ori pe zi* 

De cite ori pe zi citeqti ziarul? 

Citesc ziarul odatA pe si. 

g # Convarsatie : 

Ce vezi acolo? (Profesorul aratA o casA pe tablou) 
Ce vezi in fa^a casei? 

Ce veil inapoia casei? 

Este un restaurant Sn fa^a casei? 

Este o bisericA inapoia casei? 

Ce vezi aici? (Profesorul aratA un scaun) 

Ce este in fa^a scaunului? 

Ce este inapoia scaunului? 

Ce este pe scaun? 

Ce este sub scaun? 



125 


' LECTIA II (Corrt.) 


Unde te dud? 

Unde ee duee eamaradul? 

Cu cine ee duce eamaradul la qcoalfc? 

De cite orl pe zi v& duce^i la ^coall? 

Se due to^i etuden^ii de dou* orl pe zi la s}coali? 

Unde e$ti aeua? 

Pe cite ori pe zi vii la $coali? 

Vine caaaradul dumitale de aeenenea de doua ori pe zi7 
Veni^i duaneavoastr* la qcoalA eeara, de aeenenea? 

Yin prof esorii eeara la qcoalA? 


126 


o 


LECTIA XII 
Dialogui 1 



1 ( Co orA e? 

2. E ora opt fArA zece. 


3. 

4. 


Merge ceasul dumitale bine? 
Nu, citeodatA merge repede 


citeodatA merge incet. 


5. La ce orX vii la gcoalA? 

6. Vin la $coalA la ora opt fArA un sfert diminea^a. 


7. La ce orA incepi lec^iile? 

3. Eu incep lec^iile la ora opt fix. 


9, Incepeti la ora opt fix in fiecare zi? 

10. Cinci zile pe lAptAminA incepem la ora opt fix. 


11. Veniti la scoalA numai cinci zile pe sAptAminA? 

12. Da, e adevArat. Venim la gcoalA cinci zile pe eXptXmin « 


13. Unde vA ducelji douA zile pe aAptAminA? 

14. Ne ducem la Clubul Ofi^erilor ei la bis eric A. 


15. Ce face^i la Clubul Ofi^erilor? 

16. Bern here, jucAm cAr^i $i citeodatA dansAm. 


17. MAninci citeodatA la Clubul Ofit-erilor? 

16. Foarte rar. Eu mAninc acasA cu so^ia gi copiii mei. 


19. Cine spalA vasele? 

20. Eu spAl jumAtate $i eo^ia mea spalA jumAtate. 

21. To culci eeara tirziu sau devreme? 

22. Habar n*am. Nu mA uit la ceae cind mA culc. 

23. La ce orA te ecoli diminea^a? 

24. Depinde. Deobicei mA eco‘1 la ora ^aee <?i jumAtate. 


Adaos ; incep e, incep 
vin 
ee due 
ae scoalA 
se culcA 


127 


I 


LESSON XII 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

I. What time is it? 

2# It is ten minutes to eight. 

3. Does your watch run well? 

4. No, sometimes it runs fast and sometimes it runs slowly. 

5# At what time do you come to school? 

6. I come to school at quarter to eignt in the morning. 

7. At what time do you begin the lessons? 

a. X begin the lessons at eight o'clock sharp. 

9. Do you begin at eight o'clock sharp every day? 

10* Five days a week we begin at eight o'clock sharp. 

II. Do you come to school only five days a week? 

12. Yes, that is true. We come to school five days a week. 

13. Where do you go two days a week? 

14. We go to the Officers' Club and to church. 

15* What do you do at the Officers' Club? 

16. We drink beer, play cards and sometimes we dance. 

17. Do you eat at the Officers' Club sometimes? 

10. Very seldom. I eat at home with my wife and my children. 

19. Who washes the dishes? 

20. I wash one half and my wife washes one half. 

21. Do you go to bed late or early in the evening? 

22. I have no idea. I don't look at the clock when I go to bed. 

<3. At what time do you get up in the morning? 

24. It depends. Usually I get up at half-past six. 


Additional : begins, they begin 
they come 
they go 
gets up 
goes to bed 


LESSON XII 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. VJhat hour is? 

2* Is hour-the eight without ten# 

3. RunB watch-the your well? 

4. No, sometimes runs fast and sometimes runs slowly* 

5. At what hour come-you to school? 

6. Come-I to school at hour-the eight without one quarter 
moming-the. 

7# At hour begin-you lessons-the? 

8# I begin lessons-the at hour-the eight sharp* 

9, Begin-you at hour-the eight sharp in every day? 

10* Five days on week begin-we at hour-the eight sharp* 

H # Come— you to school only five days on week? 

12* Yes, is true. Gome-we to school five days on week* 

13. Where yourselves carry two days on week? 

14 . Ourselves carry to Club-the of Officers-the and to church. 

15. What do-you at Club-the of Officers-the? 

16. Drink-we beer, play-we cards and sometimes dance-we. 

17* Eat-you sometimes at Club-the of Officers-the? 

18. Very seldom. I eat at home with wife— the my and children— 

the my. 

19* Who washes dishes-the? 

20. I wash half and wife he my washes half. 

21. Yourself lay evening-the late or early? 

22. Idea no have-I. No myself look at clock when myself lay. 

23. At what hour yourself wake moming-the? 

24. Depends. Usually myself wake at hour-the six and half. 


129 ; 

£ 

1 

i 




130 


LECTIA XII 


Dialogul 1* 


1. c ebr&ye? 


2 . Yeoradptf &r&ze£e . 


3 • MeVge5asulduinltaleb3ne? 


A. N<i cit eodat&raer&e r£pede gicitcodat&nergeinc^t , 
l i 1 1 ' 


5. Le|^r&viyla3cwal&? 


6 • Vinlagcwfcl&laoraopt f&r&unsfertdlMnya^a , 


7. L 



-If st^iile? 


8. Yewinceplec^iileladraoptffx* 

r 1 i 

9 . fn^pe^^laorabptfixinfiyecarelzi? 


10. Sin&zilepe s&pt &min& InSepenOa oraoptfix, 
, * 


11 . VenlV laqcwal^umaycln6 , zilepee&pt& pgn&? 

12. Dd yeadev&r&t , Venind.a^cwal&cin 62 ilepea&pt 
I31 ~6i ^evadu^e^^do\^zilepe3dpt&min&? 


14. N edu^emlaclubulof eri lor 1 3ilabi|s6pic& 


15. ""&|f aSe^ 1 * laclubulof erilor? 
c 1 I — — I T 1 


131 



16# Bembfcre juc&nceLrV giciteodat£dajns&m. 


j L 


s 


17 # M&nin^citeodataiaclubulof i^eri lor? 
l i 1—1 1 — i i 1 


18# Fw&rterar# Y cvnn^incacas&cuso^iyagicopiyntey # 


19. "&|u! spal&vasele? 


2o# YAwsp&ljum&tAte giso^lyamy&spal& jum&tate , 


21. T eculSayaratli ziw aawgevr^me? 


22 . HabAmAm • Nu m&uytla&asclndra&culc • 


23 # Ld&ikr&tescol* dim jny&l ja? 

— > I r 1 r -- — 1 

24# Depinde# Deobidfeym&scollaorag&aeqi jum&t&te , 


Adaos: infope , inSAp 
vin 
seduc 


sescwalS. 


seculcA 


+ 



L&rpiA ni 
Dialogul 2 


1. Bun& diminea^a, Domul^ Haior. 

2. BunA diminea^a, Domule Loeotenent. 

3 . Unde te duel la ora asta? 

4 . MA due la §coalA; dumneata $tii cA sunt student# 

5 . La ce orA incep studen^ii lec^iile diminea^a? 

6 # Student li incep lec^iile la ora opt. 

7. In fiecare zi? u 

6# Nu In fiecare zi, numai cinci zile pe sAptialni. 

9. La ce orA vin studen^ii la ^coalA diminea^a? 

10 . Deobicei ei vin la ora opt fArA zece ainute. 

11# Ce orA e acum? Ceasul aeu nu aerge bine. 

12. Acum e ora qapte gi jumAtate. 

13. Te scoli devreme in fiecare zi? 

14 . scol devreme numai de cinci ori pe sAptAainA# 

15. Se scoalA so^ia dumitale tirziu? 

16 . Ea se scoalA devreme, pentrucA $i copiii se due la qcoali. 

17 . Te culci dumneata la ora nouA ?i jumAtate seara? 

18. Numai fata mea se culcA la ora asta. 


19 . Unde mAninci se*ra, acasA sau la restaurant? 

20. MAninc cu plAcere la restaurant, pent rue A nu spAl. vase. 

21 . Dunrieata speli vasele cind mAninci acasA? 

22# Asta-i bunAI Acum $tiu cA nu e^ti cAsAtorit. 

23 . Ba da, sunt cAsAtorit, insA ao^ia mea spalA vasele. 

24# Dumneata e$ti un ndc erou. 



133 



LECpiA xn 
Rezumat 

MX numesc Munteanu Cfceorghe. Eu sunt soldat qi acum sunt stu- 
dent la qeoala de limbi atrAine a armatei* Nu locuesc In oraq, 
pentrucA nu sunt cAsAtorit. Cinci zlle pe sAptAminA vin la 
qcoalA la ora opt fArX un sfert diminea^a. La ora patru $i 
jum&tate mA due acasA. 0 JumAtate de or* Inv&fc lec^iile mele 
la ora cinci mAninc. CiteodatA mA due seara la restaurant 
cu camarazii mei. Acolo ben bare $i vorbim. Nu JucAm cArtji, 
pent rue 8. sunt can solda^i buni. Cind este ora nou& JumAtate* 
eu ?i camarazii mei venim la cazatmA. Clnd mAninc in cazarmA 
eu spAl Tasele mele. ini pare bine cA nu am multe vase. MA 
eule devreme ^i mA scol tirziu, ins A am un camarad care se 
acoalA devreme qi se culcA tirziu In fiecare zi. EL inva^A 
douAsprezece ore pe zi| ^ase ore in clasA oro acasA. 

DouA zile pe aAptAminA nu avem program. Acum eu scriu scri- 
sori pArintilor mei ?i fra^ilor mei. Ei locuesc in ora^ul 
New York. Acolo noi avem o casA mare gi frumoasA. 


134 


I 


LECflA HI 
Intrebiri 

I. La ee ori incept Doenul Haior ltc^iilt dininea^a? 

2* Cite zile pe siptimini incept el lec^iile It ore opt? 
3* Cine se scoali devrene de cinci ori pe siptlnini? 

4. Eete cisitorit DomquI Heior? 

5. Cite fete are el? 

6. Se scoali so^ia Doanului Maior derroee? 

7. La ce ori se due copiii la qeoali? 

8. E adevirat? Spell dwneata rat tie cind ninlnci aeaai? 

9. C um se nune^te soldatul unde eete el etndMit? 

10. §tii ce inva^i studentul ista? 

II. Unde se duct el citeodati seara? 

12. Te duci dumneata cu canarazii dumitale la restaurant? 

13. Ce face^i acolo? 

14. La ce ori venial la cazarmi? 

15. Cine spali vasele cind ninlnci in cazar«i? 

16. La ce ori te culci seara? 

17. Te culci la ora asta in fiecare atari? 

18. Se culci to^i canarazii devrene? 

19. Cite ore pe zi inve^i dumneata acasi? 

20. Ce faci doui zile pe siptinini cind nu ai program? 


135 


I 


LECT1A HI 

' 

Exercitii oral* 


a. Int rebare si rfrspuns : 

Unde bed. be re? 

Beau here la restaurant. 

Unde joci c&r^i? 

Joe c&r^i acasfi. 

Spell dumneata yasele? 

Nu, eu nu sp&l vasele; so^ia mea apalfc vaeele. 
Dumneata dansezi? 

Da,, dansez. 

Mttnlnci citeodatS la Clubul Ofi^erilor? 

Da, clteodatfi ii&ninc la Clubul Ofi^erilor. 

Te culci aeara tirziu? 

Da, aeara m& cule tirziu. 

Te scoli devrerae? 

^a. de obieei m & acol devreme. 

To ui^i la ceae in clas&? 

Da, mil uit la ceas Sn clssil. 

Cind ineepi lec^ia? 

Incep lec^ia la ora opt fix. 

Unde bea camaradul bare? 

H bea bere la restaurant. 

Joac ti el cSr^i? 

Mu, el nu joac& clr$L. 

Spal& el yaaele? 

Nu, el nu spal& yasele. 

MNnincfc el la Clubul Ofi^erLlor? 

Nu, el nu mtoiinci la Clubul OH^erilor. 

So eeoalN el tirziu? 

Nu, el nu a* scoalfc tirziu; el ae scoalfc deyreaie. 
Se culcft el tirziu? 

Da, el ae culcN tirziu. 

Se uitN el la ceas In clasft? 

Da, el se uit& la ceas in clasft. 

Cind incepe profesorul lec^ia? 

Profesorul incepe lec^ia la ora opt fix. 

DanseazJt camaradul dumitale? 

Da, e7. danaeazN. 

b* Intrebare puaN studentului A . 

Int rebare pusi de studentul A student ului B . 

R&apunaul atudentului B. 

R&spunsul studentului A . 

Unde bea camaradul bere? 

Unde bei bere? 

Beau bere la restaurant* 

El bea bere la restaurant. 


136 


LKZJIA III (Cont •) 


Joael el clr$i? 

Joel elrfci? 

Hu, nu joe clr^l. 

Hu, «1 nu joael clr^i. 

Danseasl el? 

Dansezl? 

Da, daneez. 

Da, el danseazl* 

Hlnlne* el la Clubul OH^edlor? 

Mlnlnel duuneata la Clubol Cfi^erilor? 

Hu, nu n&ninc la Clubul Ofiterllor* 

Hu, d nu alnincl la Clubul Ofi^erilor. 

Acasl, spal? el vasele? 

Acasl, spell duuneata vasele? 

Hu, aeasl nu spll vasele. 

Hu, acasl el nu spall vasele* 

Se scoall el tirzlu? 

Te seoll tirzlu? 

Hu, nu a! ecol tirzlu* 

Hu, el nu ee scoall tirzlu. 

La ee orl se culcl el seara? 

La ee orl te eulcl eeara? 

HI eule seara la ora zees* 

El se eulcl seara la ora zees* 

La ee se ultl el £n clasl? 

La ee te ui^i in clasl? 

In clasl nl nit la ceas. 

In clasl se ultl la ceas* 

Cind incepe canaradul serlsoarea? 

Cind incepl serlsoarea? 

Incep serlsoarea la ora noul* 

El incepe serlsoarea la ora noulo 

e* Profesorul intreabl propozltllle din a* el b. la plural * 

d* Profesorul aratl pe ceasul model diverse ore: studentul 
trebule si spunl ora arttatl de ceasul model . 


o 


137 


LECTIA III (Cent.) 


e« Conversatie ; 

CSnd te duel la restaurant? 

Ce fad acolo? 

Cu cine bei o bere? 

bere numai la restaurant? 

Beau student ii bere cu pile ere la restaurant? 

Ai ceas? 

Ce or* este? 

Ce fad de oblcel seara? 

Citeqti siarul in roaine^te sau In enfclese^te? 

La ce or* te scoll? 

La ce or* vii la Qcoal*? 

La ce or* vine profesorul in clas*? 

La ce or* incepe^l lectUle? 

La ce or* a&ninci in fieeare si? 

La ce or* v* duce^i seara acas*? 

La ce or* te culci seara? 


138 


LECTIA XIII 


Di&logul 1 

1. Unde mergi aqa repede, Domule Mont emu? 

2. Merg la restaurant, e ora cinei* 

3. Da ce? Nu pregAteqte sol^ia dumitale cina? 

4. Ea pregAte^te numai dejunul acasA. 

5. Ind dal vole sA merg eu dumeata? 

6* Desigur. Cu plAcere, Domnule Popescu. 

7 . cind ai venit in Monterey, Domule Munteanu? 

8. Am venit in luna ianuarie anul 1953 • 

9. De unde ai venit? 

10# Am venit din oraqul New York, atatul New York# 

11. Te-ai nAscut in etatul New York? 

12# Nu, m-am nAscut in Rominia. 

13. De ce ai venit in Monterey? 

14. Am venit aici pentrucA ind. place dima. 

15# Nu in^eleg de ce i^i place clima aeta. 

16. PentrucA iarna nu este rece $i vara nu este cald. 

17. Ai dreptate. Ii place so^iei dumitale ora$ul? 

18. ?i place oragul, Sns& nu-i place casa in care locuim. 

19. Ce fel de caeA i^i trebue? 

20. Twi trebue o casA aproape de qcoalA $i nu gAsesc. 

21. Imi pare rAu, nu qtiu o caeA aproape de Qcoali. 

22. Uite, am ajuns la restaurant. 


23. La revedore, Domnule Munteanu. 

24. La revedere, Domule Popescu# 


Adaot : anotimp 

august 

toama 

septembrie 

primAvara 

octombrle 

februarie 

noienbrie 

martie 

decembrie 

aprilie 


mai 


iunie 


iulie 

1 


139 


LESSON XIII 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1« Where are you going so fast. Mister Munteanu? 

2. I'm going to the restaurant, it is supper time, 

3* Why? Doesn't your wife prepare the supper? 

4. She prepares only lunch at home. 

5. May I go with you? 

6. Of course. With pleasure, Mister Popescu. 

7. When did you come to Monterey, Mister Munteanu? 

8. I came in January 1953* 

9. Where did you come from? 

1C, 1 came from New York, the state of New York, 

11, Were you bom iri New York? 

12, No, I was bom in Romania. 

13, Why did you come to Monterey? 

14, I came here because I like the climate, 

15, I don't understand why you like this climate, 

16, Because It is not cold in the winter and not hot in the 
summer. 

17, You are right. Does your wife like the oity? 

18, She likes the city, but she doesn't like the house we live 
in. 

19, What kind of a house do you need? 

20, I need a house near the’ school and I don't find it, 

21* I'm sorry, I don't know a house near the school. 

22, Look, we have arrived at the restaurant. 

23, So long. Mister Munteanu. 

24, So long, Mister Popescu. 


Additions’ : season 

July 

fall (autumn) 

August 

spring 

September 

February 

October 

March 

November 

April 

December 

May 


June 



140 


3 


LESSON XIII 


Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. Where go-you so fast, Mister Hunt eanu? 

2, Qe-I to restaurant, is hour-the of supper-the. 

3# Of what? No prepares wife-the your supper-the? 

4. She prepares only lunch-the at hone* 

5* To me give-you permission to go with you? 

6, Of course* WLth pleasure, Mister Popescu, 

7* When have-you come in Monterey, Mister Muntecnu? 

8. Have-I come in month-the January yaar-the 1753* 

9* From where have-you come? 

10* Have-I come from city-the New York, state-the New York* 

11. Yourself have-you bom in state-the New York? 

12* No, myself have* -I bom in Romanies 

13* Of what have-you come in Monterey? 

14* Have-I come here because to me likes climate-the, 

15# No underat and- I of what to you likes climate-the thiss 
16# Because winter-the no is cold and summer-the no is hots 

17s Have-you right. To her likes to wife-the your city-the? 

18, To her likes city-the, but no to her likes house-the In 
which live-we, 

19, What kind of house to you needs? 

20, To me needs a house near of school and no find-I, 

21, To me seems bad, no know-I a house near of school, 

22, Look, have-we arrived at restaurant, 

» 

23, At seeing again. Mister Munteanu. 

24, At seeing again. Mister Popescu, 


141 



I 

3 

$ 

7 

9 


? ft* 

k' ft 

CIONTIMr 
FMH VNCftf f 



6 

JANMIty, l$S3 

* 

Mtw York , «.y. 


IO 




Jy tfSTAURAHT 




LECTIA XIII 


1. U 



Ditlogul 1. 


d6mnuleMunt 


2* MArglarestawr&nt yebraiiney. 

. i 1 J 1— - 


3 • D«&6? Ntipreg&teqtesofrlyaduadtalt&iaa? 


4. YaprcgAte^enuinaydejunulacaglt . 

5. ia dayrbyasMmArgcuduiiinya| ba? 

6. Daa^gur* Cupl&&ere D&mulcPopqactt. 

7. clnqurrenitinMonterey D&nnulaMuntjjranu? 

H —"I rn~ i » 

8 # A wn Ht nlunayanuArjye anulonilyMiowAatiteclnbzebqitrby* 

9. pj ^d^agrylt? 

lo. Aanranf tdinora qulN eviyorc statulN&viorc • 


11. TyaynlacbtinstatulN fevijo rc? 

12. R4 namn&sciitinRopif i ^ya. 

13. D jl |iyTflnltlnMonterey ? 


14 . Aavanitayi& pentruc&implaSe sli na • 


15. lifting j lbg |ie8el^plabecl3jaaast a . 


143 


o 


16. Pentru c?lyarnanuyestere5e gi varanuycstec&ld < 


17 • Aydrept fite .i iplAgeso^iyeyduiaitaleol rA^ia? 

« — \ — r 

* 

Ig. j yplAgeor&^ul InsSnuypla^ecasaincareloctt^ 
19 . " 6 ^f cldecas &ifo rebuye? 


2o . iarbr^buyeocasSaprwapede^cwSl&_ ^inugS aeac, 
« 1 " ~TJT~^U' L— J Ur»J 


21 . Inyarer 4 wl n ^tlwocAs^aprwapede^cwjl& . 

22 . Uyte amajunalarestawrant . 


LarevedAre d^mul Purity anu. 

n i » — 


24. 


LarevedAre 


dAmnulePopcscu • 


Adaost anotlnp 
twftmna 
prim&vAra 
februarlye 
mArtiye 
aprllyio 
mAy 


yuniye 

ytiliye 

awgust 

septembrlye 

octAmbriye 

noyAmbriye 

decAmbriye 


144 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 

9. 

10 . 


11 , 

12 , 


13. 

14. 

15. 

16 . 

17. 

18. 


19. 

20 . 


21 . 

22 . 

23. 

24. 


LXC?U mi 
Dialogal 2 

In^elegi roaineqte, Donnule Maior? 

Da, au infceleg pu^in romineqte. 

Cina in^elege foarte bine rcnineqte? 

So^ia maa in^alege foarte bine roaineqte. 

Da ce ln^elege aa foarte bina roaineqte? 

Pentruc* a— a n*ecut in Ron in ia. 

Ii pare bine ao^iei dumitale c* a venit in Aaapiaa? 
fi pare foarte bine, pentruc* acini aunt Ruqii In Honinia. 

Cun eate clima in Roainia? . 

fn Roninia aunt patru anotinpuri: prin*vara, Tara, toawia 

qi iama. 

Cind eate cald in Roninia? 

Prim&rara, vara qi toanna eate cald, iama eate foarte 
race. 

Cite luni are fiecare anotimp? 

Flee are arotinp are patru luni. 


Cite luni are anul? 

Anul are 12 luni, 52 de a&pt*nini qi 365 de die. 

Foarte bine. Care aunt lunile anului? 

Lunile anului aunt: ianuarie, februarie, nartie, aprilie, 
■ai, iunie, iulie, august, aeptenbrie, octenbrie, 
noienbrie qi decenbrie* 


Citi ani ai duaneata? 

Xu aa patruaeci de ani. M-an n*scut in 5 iulie 1915. 


De ce ai venit in Monterey? 

Pentruc* aunt atudent la qcoala de linbi at rain e a until 


Iti place vreaaea aid in Monterey? 

Junfctate de an ini place qi jun&tate de an nu-ni place. 



Pentruc* jun&tate de an eate frunoaa* qi Jun*tate eate 
urit*. 


145 


a 


LECTU nil 
Rezumat 

MS, numesc Ionescu Nicolae gi invft^ limba rominft. Eu in^eleg 
puli in romlnegte gi imi par© r&u eft nu in^eleg foarte tine* 

Imi place limba rominft. §aisprezece milioane de oameni vorbesc 
romlnegte. Ei locueec in Homlnia. Cinci sau gase mii de oameni, 

A 

care vorbesc rondnegte, locueec in America. In Rominia, clime 
este bunft gi vremea este deobicei frumoasft. Opt luni pe an 
este cald gi patru luni pe an este rece. Numai iama este rece, 
primftvara, vara gi toamna este cald. Lunile iemii sunt: de- 
cembrie, ianuarie gi f ebruarie . Primftvara vine citeodatft de- 
vreme gi citeodatft tirziu. Citeodatft vine in luna martie gi 
citeodatft vine in luna mai. Vara incepe in luna iunie gi 
toamna in luna septembrie. Lunile verii sunt: iunie, iulie 
gi august. Toama are citeodatft trei luni gi citeodatft numai 
douft. Citeodatft iama incepe in noiembrie. imi place iarna, 
cind nu este prea lungfte Bftiatului meu ii place vara foarte 
mult, pentrueft vara el nu merge la gcoalft. Bftiatul meu are 
acum optsprezece ani, s-a nftscut in anul 1937* 


l 


146 





LECJIA XIII 
Intreb&ri 


1 # In^elege romine^te ao^is Domnului Maior? 

2. Ii pare r&u, sau bine c& a venit in America? 

3 . Cite anotimpuri sunt in Hominia? 

4 . Cite anotimpuri sunt in California? 

5 . Cite luni are un an? 

6 . Cite luni are iama in etatul dumitale? 

7. Cind incepe iama in oraqul in care locueqtl? 

8 . Care anotimp i^i place foarte mult? 

9. Ci^l ani ai *1 clad t#-ai nlseut? 

10. Unde este student Dornnul Ionescu Nicolae? 

11. Ii pare bine c & nu in^elege foarte bine roaine$te? 

12. Cite milioane de oameni vorbesc limba romin&? 

13. Ci^i oamen4>care vorbesc rominegte, locuesc in America? 

14. Cite luni pe an este cald in Rominia? 

15. Care sunt lunile anului? 

16. Cind incepe .iama in Rominia? 

17 . Cui ii place vara foarte mult? 

18. De ce? 

19. Este b&iatul Domnului Ionescu student? 

20. Citji ani are b&iatul &sta? 



U7 



a* Int rebar e si rAapuna : 


LSC $IA nil 
Exereitii oral# 


Duaneata pregAteqti lectla aeaa*? 

Da, eu pregAtesc lec^ia acaaA* 

In^clegi ro»lne$t©? 

Int el© g pu^in rcmine^te. 

Iti trebuie dic^ionar? 

Da, iai trebuie dic^ionar. 

Iti place cafeaua? 

Da, Smi place cafeaua* 

Preg*te$te atudentul lec^ia aces*? 

Da, el preg&teqte lectia acas*. 

In^elege el romineste? 

EL intelege putin roudneqte* 

Ii trebuie diet ion ar? 

Da, ii trebuie dictionar* 

Ii place cafeaua? 

Nu, nu ii place cafeaua* 

Unde gAaegte el cafea bun*? 

EL gfcsefjte cafea bun& la clvtul ofi^arllor# 

b* Intrebare pus* gtudentului A * 

Iwtrebare pua* de atudentul A ftudentului B* 
RAanuneul etudenfcului B* 

RAepunaul atudentului _A * 

Unde preg*te$te atudentul lectia? 

Unde pre^Ltegti lectia? 

Eu pregAtesc lectia acas** 

El pregAte^te lectia acas*. 

Intelege el romine§te? 

In^elegi dunneata romineqte? 

Eu int©leg putin rondneqte* 

El intelege putin remina^te. 

Ii trebuie dictionar? 

Iti trebuie dictionar? 

Da, iai trebuie dictionar* 

Da, ii trebuie dic^ionar* 

Ii place cafeaua? 

Iti place cafeaua? 

Da, Ini place cafeaua* 

Da, ii place cafeaua* 


148 


ffiCjli XIII (Cont.) 


c. 


Unda «1 cafea « 

Unde gUsasti duan^at* ejfja ftf .. ,, 

Su rilsesc cafea bun* la Clubul Ofi^arllor 
H iigioti eafaa bunl la Clubul O£l\arilor* 


Profesorul intrabuintaaill acelaa jl propoiitli ca jfl ft ll. 

la plural* 


d. Intrebers_g i r&spung,; 


Unde ta-ai nilscut? 

M-an niscub in ••• • 

Cind ai var&t aiei? 

• An venit aid in • • • • • 

In ea si ai ajuns in Monterey? 

An ajuns in Monterey in • •• • 


a. Intrebara d rispuns t 

Cina inrat* lec^ia? 

Studentul invat* lec^ia* 

Cine vorbeqte ronina^ta? 

Studentul vorbe^te ronina $te. 

Cina sa duce la cincna aaara? 

So^ia nea sa dues la cinana aaara* 

Cui ii placa Monterey? 

Social mala Si placa Monterey. 

Cui ii place $coala? 

Studantului ii placa ^coala. 

Cui ii placa armata? 

Domnului sarganb ii placa ainata* 

Cui ii trabuia dic^ionar? 

Studantului ii trabuia diction a r. 

Cui ii trabuia o carta da linba ronina? 

Studantilor la trabuia cir^i da linba rominlL 


t • Conyanatia : 

Iti placa aici in Montarey? 

Ii placa sotiai dunitala aid in Montaray? 

placa eamaradului dunitala aid in Montaray? 

V* placa $coala? 

La placa studantilor linba ronina? 

Iti trabuia dictionar? 

Da ca iti trabuia diet ion ar? 

Ii trabuia eamaradului dunitala da asananaa un dictionar? 
D e ca la trabuia studentilor dietionare? 

Vfc trebuie dictionara in clasfc sau numai acasa7 


149 



LECTIA XIII (Cont.) 


I^i pare bine cA e$ti student? 

De ee i^i pare bine cA eqti student? 

Ii pare bine studentului cA inva^A o limbA strAlnA? 

Le pare bine profesorilor eind studen^ii vorbesc roninegte bine? 
DuraneavoastrA vA pare bine e£nd vorbi^i bine roninegte? 

Ce-i Asta? (Profesorul arat A apre ceasul studentului) 

I^i place ceasul Asta? 

I^i pare bine cA ai un ceas bun? 

Merge ceasul dumitale bine? 


150 


1 . 

2 . 


4 . 

5 . 

6 . 

7 . 

6 . 

9 . 

10 , 


11 . 

12 . 

13 . 

lit. 

15 . 

16 . 


17 . 

Id. 

19 . 

20 , 

21 . 

22 . 

23 . 

24 . 


IJECTIA HV 
Dialogs! 1 


Ta duel la scoall, Dowiula Clpitan? 
Dar do unde I Astlsi aata si*bltl. 


Nu lucra^i aimblta? ~ 

SlavJl Domnuluil Lucrlm numai clnci sila pe ttptMBl. 


Gita ora lucres! dumnaaia in fiacara zi? 

Eu lucraz qasa ora pa si in elaal $i trei ora aeast. 

Cina lucraasl W*a sila pa ^Pt**^* a 
So^ia maa lucraasl gapta sila pa aapfcimina. 


§tii dumnaaia care sunt silela alpfcfcninii? M . 

Da qtiu; luni, mar^i, adercuri, Joi, vinari, aimbltl fl 

duminicl. 


Ca faci clnd ai timp libar? 

Joe golf sau ml pllmb pa malul oceanului. 

Faci citaodatl o axcuraie cu autoraobilul? 

Duminica dupl maa! cind nu asta caa^l. 

Ce faci daobicei aeara? 

As cult la radio, ml uit la teleriziune aau ml due la cine- 
matograf. 

To duci diaeerl la c in ematograf? 

Crad cl da. Am citit in siar cl a un film frumoii. 


Ta duci singur aau cu ao^ia? 

Ml due cu aotjia, pentrucl aa cumplrl bilatala. 


Ca cumpari dumxaata? 

Eu cumplr mincara $i haina petitru copii. 

Acum ml due la birou. Cu bina, Domule Clpitan. 
eu ml due la taranul da golf. Cu bine, Dowula 

Popaacu. 



151 


} 

1 

! 

t 

1 


t 

i 

i 

i 


! 

f 

t 

I 

i 


i 

I 



I 


! 


LESSON XIV 

Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1* Are you going to school , Captain? 

2* Certainly not I Today is Saturday* 

3# Don ( t you work Saturdays? 

ho Goodness, nol We work only five days a week* 

5* How many hours do you work every day? 

6* 1 work six hours a day in the classroom and three hours • 
at home* 

7* Who works seven days a week? 

6* My wife works seven days a week* 

9* Do you know what the days of the week are? 

10* fas I knows Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, 
Saturday and Sunday* 

11* What do* you do when you have free time? 

12* Play golf or stroll on the beach* 

13* Do you go out driving sometimes? 

14* Sundays in the afternoon when there is no fog* 

15* What do you usually do in the evening? 

16* Listen to the radio, watch television or go to the movies* 

17o Are you going to the movies tonight? 

10* I think so* I read in the newspaper that there ie a good 
picture* 

19« Are you going alone or with your wife? 

20* I am going with uy wife, because she buys the tickets* 

21* What do you buy? 

22* I buy the food and clothing for the children* 

23* Now I a m going to the office* Good-bye, Captain* 

24* And I'm going to the golf courae* Good-bye, Mister 
Pope ecu. 


152 



LESSON XXV 


Dialogue 1 (Spirals 1 arid 2) 


1« Yourself carry to school. Mister Captain? 

2. But from where! Today is Saturday* 

o M 0 work-vow Saturday-the? 

I. dory to' Lord-the 1 Work-we only five days on week. 

5. How many hours work you in every day? 

I. I work six hours or. day in classroom and three hour* at 

7. Who works seven days on week? 

8. Wife-the my works seven days on week* 

9. Know you which are days-the of week-the? . 

10. Yes know-I : Monday, Tuesday, Wednesday, Thursday, Friday, 

Saturday and Sunday. 

II. What do~you when have-you time free? 

12 # Play-I golf or myself walk on shore— the of ocssn— tbs* 

13. Do-you sometimes one excursion with automobile-the? 

1/$,. Sunday— the after meal when no is fog. 

15. What do-you usually evening-the? 

16. Listen-I to radio, myself look to television or ayaelf 
carry to movie. 

17. Yourself carry tonight to movie? ... . 

18. Think-I that yes. Have-I read in newspaper that la a 

picture good. 

19. Yourself carry alone or with wife-the? .. 

20. Myself carry with wife-the, because she buys ticket s-t he, 


21. What buy you? 

22. I buy food and clothing for children* 

23* Now myself carry to office. With well, £ t J*** n# 

24* And I nyseXf carry to terrain-the of golf. With wt.J., 

Mister Popescu. 


153 


1 


A' 53 


MTVKMY 


II 


IS 


If 


nr 


19 


ai 


23 


NO WORK 



7 BAYS ? 


WEEK 




free 



*1' 


Movies 


A v, $' 


BUY 



OFFICE 


f MY$ 


8 


S iwm I »*«*i 

63 

7NYI 

# /y /7 


10 


12 


S«iF ociAO 


<WNMY 


rt 


14 



#•1 



NoviCf 


It 


2o 





22 


2V 


£0 <*£?» 




<#OtP 



154 



LECTIA XIV 


Dialogul 1, 


I. Ttfdufcln 


scwala d 6 w|iulecapitan? 

1 


2. Dardeunde! AstAz^yestesirnDHS. 


3 . Nulucra^ t simb&ta? 


4 . akvSdo mnuluy lucramu may gin 6 Z ilepe S apt^ 


5 . Citeorelucrez' l dumnyatainf iecare^i? 

1 ■■ — « ‘ 

6, Yewlucrcz§&sc6repcziincl&s& §itr&y6rcacas& 


7 . 6 jlielucreaz&$£ptezilepes&pt&nin&? 

1 1 — 

8. So^iyamyalucryazSaaptezilepes^ptgMn^, 


9 . ^tiydumnyatacare sunt zi lelesS.pt ^m in.ly? 

lo, DA ^tiwilun* ,mar^ , myerc urS j 6 y, vinerS si rob At A 3lduciinic&. 


11. Celfa^cindaytimpliber? 

1 — 1 l 


12. Joc*;61f sawraAplimbpernAluloX^nuluy. 

j 1 I 1 


“L 


13 . Fa^citeodatAoexcursiyecuawtomcjbilul? 

v — n J — i 1 


16. AecultlarUio i&uytlatelevizitina sai^ duclaclw^tcj fyif^ 


j 1 


17 # Tad^disyar&laginematcfc rAf? 

id. Credc&d&. Amcitl tlnzlyarc&yeu nf ilaf rumoa . 
— y r 


19. Tedu^a ingur aavi ;uao^iy a? 


20. M&duccua pentwic^Acump&r&^l qbrf^ 

21. fl& cunper « ducmyatA? 


22. Yawcuap&rmlncAreaihaynepentracqply 


23 . Acuaa&duclabirow. Cubine ddmn ulec&pltan , 


2 4 # ^iyaupAduclaterenuldeg61f > Cubine dAanulePop e acti. 


LECJIA XIV 
Dialogul 2 

I. Nu lucres! aatAzi* Donnule Munteanu? 

2* Nu, aatAzi e duminicA, eu mX due la biaericA. 

3. Ce faci dup& maaA? 

4. Cred cA mA plimb pe malul oceanului cu fetele mele. 

5. De c# nu faci o excursie cu automobilul? 

6. Pent rue A nu am automobile 

7# De ce nu cumperi un automobil? 

8. Aeta-i o intrebare bunX, inaX eu nu §tiu rXapunaul. 

9 # Unde locue$ti, Domnule Munteanu? 

10. Locueac in caaa mea in oraqul Pacific Grove. 

II. Ce ai in caaa dumitale, radio aau televiziune? 

12. Am §i radio $i televiziune. 

13. Cine aacultX la radio? 

14* Eu aacult la radio §i fata mea aa uitX la telaTiziune. 

15. Hu te ulfci J?i dunneata la televiziune? 

16. Foarte rar, pentrucA nu aunt programe bune. 

17. Te duci citeodatA la cinematograf? 

18. OdatA pe s Apt Amin A, vineri aeara. 

19. Cite zile pe aAptAminA ai timp liber? 

20. Nu am timp liber. Eu lucrez gapte zile pe aAptAminA. 

21. Ce lucres! simbAta? 

22. MX due in ora$ gi cumpAr tot ce imi trebue. 

23. De ce nu cumpXrX ao^ia dumitale? 

24. PentrucA ea lucreazA acaaA. Noi avem doi copii mici. 

25. Ce ave1}i, bXiel^i aau fete? 

26. DouA fete. Una are qaae ani $i una are douAzeci de luni. 


I 

f 

\ 


) 

* 

i 

\ 

h 

i 


157 


* 


tECJIA HV 

» 

Rezumat 

A 

Imi plmc sporturile foarte mult qi cind rrenaa este frumoask qi 
fkrk ceatk, eu nil due la terenul de golf* Noi luerkm numal clnci 
slle pe skptkmink , insk multi soldatl lucreask cinei silo qi Ju- 
■lit ate pe skptkmink. To^i student'll lucreask: luni, marti, mier~ 
curl, Joi qi rlneri* Slmbkta student ii se due la clnematograf. 
Blletele nu cost ft milt* Filnele sunt dteodatk frunoase qi cite* 
odatk urite* Student 11 care loeuese In qcoali nu cumpkrk nine are, 
el cumpkrk numal halne* Armata dl student ilor mincare* Mlncarea 
este deobicel foarte bunt* Cind studentil au timp liber, el se 
due in oraq* Eu mk due foarte rar in oraq, pantruck nu~mi plae 
oraqele mlel* Clnd am timp liber, ascult muziek la radio sau 
eitesc o carte bunk* Desigur cartes este in llmba engleik, 
pent ruck eu nu qtlu bine romlneqte* Eu inykt llmba romink in 
treizeci qi qase de skptkmlnl* Imi pare bine ck invkt 0 li*bk 
strkink in timp aqa scurt* 


I 


158 


LEC$IA XIV 
IntrebAri 

1, Lucreaa* Domul Munteanu dualaiea? 

2. Cind 00 duce el la biaerie*, diainea^a aau dupA ata*? 
3 # Are Doanul Munteanu autoaobLl? 

4. Unde loeuegte el? 

5 . Unde locueqti dunneata? 

6. Cine se uit* la televiziune in easa Domului Munteanu? 
7 # C um sunt progranele de televiziune? 

$ 0 Cine cuapAr* mine are, Domul aau Doama Munteanu? 

9. Clfci cepii au ei? 

10. Ci^i copii ai dumeata? 

11. Cite zile pe aAptAain* lucreaz* aolda^ii? 

12. Lucreaz* student ii aiabAta qi duainiea? 

13. Cind incep atuden^ii aAptAaina? 

14. Cine d* aincare etuden^ilor care loeueae in qcoalA? 

15. CuapAr* araata halne pentru aolda^i? 

16. Cub eate aincarea in cazara*? 

17. Unde ae due atuden^ii eind au tiap liber? 

18. I^i plac oraqele aici aau oraqele aari? 

19. Cind aaeul^i auzic* la radio, dlainea^a aau aeara? 

20. In cit tiap inre^i dunneata o linbA atrAinA? 


1 


159 


LECTI/I XIV 


ExerciVii oral* 


a. Intrebare si r&apmus : 

Unde cumperi ^ig*ri? 

CompAr -^ig&ri in orag. 

Fumed cind luerezi? 

Hu, nu fume* cind lucre*. 

Te plimbi eeara in orag? 

Nu, nu m* plimb seara in orag. 

Cind ascult i la radio? 

Ascult la radio in fiecare *i. 

Unde cump*r* camaradul ^ig&ri? 

El cump*r* ^i^ri in orag. 

Fumeaz* el cind lucreas*? 

Da, el fUmeaz* cind lucreas*. 

Se plimb* el in orag? 

Da, el ee plimb* in orag. 

Ascult* el la radio? 

Da, el ascult* seara la radio. 

b. Intrebare pus* stu dentului A. 

Intrebare pus* de studentnl A studentului B. 

R*spuns«l studentului B. 

RAspunsul studentului A . 

Unde cump&r* camaradul ^ig*ri? 

Unde cumperi dumneata ^ig*ri? 

Eu cump*r ^ig*ri in orag. 

El cump*r* ^ig*ri in orag. 

Fumeas* cind lucreaz*? 

Funs si cind lucre*!? 

Fumes cind lucres* 

El fumeaz* cind lucreas*. 

Se plimb* el in orag? 

Te plimbi in orag? 

Da, m* plimb in orag. 

Da, el se plimb* in orag. 

Ascult* el la radio? 

Ascul^i dumneata la radio? 

Da, eu ascult la radio* 

Da, el ascult* la radio* 

c. Profesorul intreab* pronoaltiile din a. gi b t _la plural. 


160 


IBCTIA XIV (Cont.) 
d. Intrebara ai r*apuna: 


Ca fact de obicei duminaca? 

Duainaca, da obicei a* due la biaarica* 

In** ca faci duninic*? 

Duninic* a * due la San Francisco. 

C * sSb&ta'lucr ei , Ins* xlrtktk fac o excureie cu automobilul. 

Ce fxci de obicei lunea? „ , . „ .... .. 

Lunea, da obicai inY*$ lectin; ins* luni n* uit la 

telaviziuna. 

Ca faci da obicai nar^aa? * .. M -a. 

Mar^ea, da obicei n a* due la cinena, ina* inar^i aacult 

la radio* 

Ca faci da obicai aiercurea? _ „ . . 

Miarcurea, de obicai aeriu acriaori, inaa miarcurl 

joc cfcr^i cu caaarasii aai. 

Ca faci da obicai joia? 

joia, da obicai vorbaac la talafon cu aama maa in 
New fork, ina* Joi nu aa tiap pantru aata. 

Ca faci Yinerea? , . . * « 

Vinerea, de obicai a A due la club ?i beau bare, inaa 

Yinari saara ap*X autonobilul. 
a. ConYaraatia : 

Ca cuaperi in ora?? 

CumpAr* ?i canaradul dunitale ^igAri? 

CunpArati mincara ?i htine in ora?? 

Ca cunpAr* student il da obicai in ora?? 

Cine cunpArA WLletele cind yA ducefci la cinenatograf? 

Joci golf? 

Cind joci golf? 

Unde juca^i golf da obicai? 

Joac* atuden^ii golf in fiecare zi? 

Ca faci acaa*? 

Ca faci in claaft? 

Ca face camaradul dumitala duninica? 


Aacullii aaara la radio? 

Aacultd ?i canaradul duaitala seara la radio? 

Cind ta ui^i la televiiiune? 

I^i place progranul? 

La ca or* ta ui^i la teleYiziune duminica? 

Cite ore pe xlptfaink Mculte^l dumne»*o«.tr» 1» radio? 

Cite or# pe atptlnin* vi uital;! dujme*YO##tr& la televiiiune? 
D# cite ori p# ilptUdnl te duci 1 b ora$? 



I6l 




LBCTIA XV 
Dialogul X 


1. Unde nergi, Domule Caporal? 

2* Her gem la poftE $i dupE aata la ocean* 

3* De ce apui Bergen, nu e$ti eingur? 

4. Nu, eu aunt cu bEiatul neu* 

5* De ce nu merged i cu autonobilul? 

6* Nu are* autonobil, pentrucE autonobilul coatE prea nult* 

7* A1 nunal un bEiat, Domule Caporal? 

8* Nu, an trel bEie^ij dol aunt acasE cu ao^ia nea* 

9* VE place rrenea aid in Monterejr? 

10* Ne place foarte nult, pentrucE este nult soare* 

11* Clnd ai renit aid? 

12* An renit luna trecutE* 

13* Acun ftiu de ce 1^1 place rrenet. aid* 

14* Nu in^eleg* 

l 

15* Dunneata nu $tii cE aren nult! cea^i aid* \ 

16 * AderErat? Bate dea cea^E aid pe peninaulE? j 

17* Foarte dea* Aprodnatlv trei aute de sile pe an* 

18* Atunci nu-ni pare bine cE an renit dd* 

19* Merg bEie^il dunitale la qcoalE, Donnule Caporal? 

20* Da, ei nerg le place gcoala foarte nult* 

21* De ce le place qcoala? 

22* PentrucE ei nu lucreasE prea nult* 

23* Aid e poqta* Cu bine, Domule Caporal* 

24* Da, ai dreptate* Cu bine, Domule Profeaor* i 

i 

1 

i 

S 


163 


} 

J 


f 


i 

f 

5 

\ 

? 

» 

i 

4 

f 

» 


1 

! 

i 


i 

i 


\ 

t 

i 

f 

I 


LESSON XV 

Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. Where are you going. Corporal? 

We are going to the post office and after that to the ocean* 

3* Why do you say we are going, aren't you alone? 

4 # No, I am with my boy* 

5. Why don't you go by car? 

6* We don't have a car, because a car costs too mncn# 

7# Do you have only one boy, Corporal? 

6* No, I have three boys} two are at home with my wife. 

9* Do you like the weather here in Monterey? 

10# We like it very much, because there's a lot of sunshine* 

IX# When did you come here? 

12# 1 came last month* 

13# Now I know why you like the weather here# 

14# I don't get you* 

15# You don't know that we have a lot of fog here. 

16. Is that true? Is there often fog here on the peninsula? 

17* Very often. Approximately three hundred days a year* 

18, Then I'm not glad that I came here. 

19* Do your boys go to school. Corporal? 

20. Yes, they do and they like it very Mich. 

21# Why do they like the school? 

22* Because they don't work too much. 

23* Here is ^he post office. So long, Corporal# 

24# Yes, you are right. So long. Professor# 


l64 




LESSON XV 




Dialogue 1 (Spirals 1 and 2) 

1. Where go— you , Mister Corporal? 

2. Go-we to post and after this to ocean. 


3 . 

4 . 

5 . 

6 . 


Of what say-you go-we, no are-you alone? 
No, I am with boy-the my* 


Of what no go— you with automobile-the? , 

No have-we automobile, because automobile-the costs too 

much. 


7. Have-you only one boy, Mister Corporal? 

8. No, have-I three boys; two are at home with wife-the my. 


9* To you likes weather-the here in Monterey? 

10. To ua likes very much, because is much sun. 


11. When have-you come here? 

12. Have-I come month-the past. 

13. Now know-I of what to you likes weather-the here. 

14. No understand-I. 

15. You no know that have-we much fog here. 

16. True? Is often fog here on peninsula? 

17* Very often. Approximately three hundred of days on year. 
18. Then no to me seems well that have— I come here. 

Go boys— the your to school, Mister Corporal? 

20. Yes, they go and to them likes school-the very much. 

21. Of what to them likes school-the? 

22. Because they no work too much. 

23. Here is post-the. With well, Mister Corporal. 

24. fee, have-you right. With well, Mister Professor. 


165 



WMCftC 


Tost 


OCCAM 



9 

II 

13 

15 

17 

19 

2 | 

23 


WtATMt* 

WHCH S\ 



/ 

Fog 


300 ©AYS 
6 tt H [sell] 

L*J 


WHY 




S«*ftY 

It 



YCS 


22 

24 


NO W»AK 


166 



LECTIA XV 


Dialogul 1. 

1. (Jn jiemer^ d6mn ulecap oral? 


2 . Merifc«nlap6$t& ^idup&aatalaoS An • 
I 1 I 


3. DeAespuymArgem nuye§t eingur? 


4* Nu y ewsunt cub&yAtulmfew 


5. P efe^numArgeV^ cuawt omcjb l jLul? 

6. N uavamawt omobil pent rue Aavftomobilixlcost&pryaipillt < 

7. AynumayunB ^yAt ] d6mnulecapor al? 



6. Nft aiqb re ^bAye ^ 1, ; dbysuntac Aa&cusofriyainya < 


9 • V&plA5evraniyaaycinMonte ray? 


10. Nepla&efwArtemult pentrucAyeBtemult|B w 4re» 

11. C£n jayvenitayi &? 


12. Amvenltlunatre^|bA . 


13 . Acun gtiw ie£fei'tplacevremyaayi£ . 


14* Nuin^eleg. 

— I I 


15. Dumnyat anuqt lyc &avemmult&6a^ &a 


yit? 


o 

ERLC 


167 


F 


16. AdevSrAt? 


YeBtede36&1j&ayi&pepe linsulA? 


■rnnn ■* 

17 , Fwdilt ede s . Aproxim atlvt r^ysut e de z ilcpe& n , 
18 # Atun ji ^nparebinec Aamvrenitayl^ . 


19 , MArgb&ye^iydumitalela §cwAl& |d6m nulecaporal? 

, , — — n i i — i > 


2o. DA ye ymferg QileplA6eqcwalafwArt<indlt , 


21. Dt j^eplaSeqcwal a? 


22. Pfatroc&yeynulv cryA s&pryanoftlt 


23. AyiSyep&qta. Cublne dAmn ulacaporal. 


24. DA. aydreptate .Cubine dAnniileprof eaor. 


168 


o 

ERIC 


LEC?IA XV 
Diilogul 2 


1. Boni xiua, domilor. 

2* Bun* xiua, Doanule Profeaor. 

3* Fuaa^i duaneavoaatrfc In claeH citeodatl? 

4. Not fum*a afar*. 

5. Da unde cunp*ra^i ^ig*ri? 

6. Cuap*r*a ^ig*ri din 0 **9* 

7. Unde ainca^i duaneaYoaatr*? 

8# Hoi minc*m aici In casaza*. 


9, MKninc* to^i etuden^ii In casara*? 
10 • Nu, Doanul C*pitan a* nin c* acaa*. 


11 * 

12 . 


Cine cuapir* aincarea eolda^ilor? 

Foarbe sinplu. Araata cumpAr* aincarea solda^ilor. 


13. VI place aincarea aici in caxaraX? 

14. Desigur* Ne place foarte mult. 


15. Unde locui^i? 

16. Locuim in casam*. 

17. Vede^i oceanul clnd ft uita^i pe geaai? 

18. Vedea oceanul cind eate soare afar*. 


19. Itode v& duce^i aeara? 

20. He ducea foarte dee la reetaurant in oraq. 


21. Ce face^i acolo? 

22. Minc&n, ben, ne uit*a la fete $i Juc*n c*rfci. 

23. La ce or* y* culca^i? 

24. He culc*m foarte tirxiu, la ora unaprexece aeara. 

25. La ce or* y* acula^i? „ . 

26. Cinci xile pe aXptAnin* ne aculAm devrene, la ora $aae $i 

juaAtate. 


169 


i 


LECJIA XV 
Besunat 

AatAsi eate slnbAtA qi nu no ducen la qcoalA. No paro blno cA 
oste soar# afarA. Areai tinp liber qi no ducen la teronul do 
golf. Morgen cu autonobilele 9 pent rue A teronul eato foarte do- 
parto. Vanin acaaA seara qi nincAa repede. DupA aeta no ducen 
la cinenatograf qi ne uitln la un filn frunoo. Bllotele nu coat* 
nult. DupA douA aau trei oro renin acaaA qi ne culcAn. DuminicA 
diminoa^a no aculin tiraiu qi la ora unaproiece qi JunAtate ne 
duena la biaericA# Dapl naaA ne ducen la club qi citln siare 
aau acrien acriaori. Scrien in fiecare aAptAnlnA acriaori pA- 
rin^ilor, fra^ilor qi aurorilor. Foarte doa aacultAn nusicA 
bunA, pentrucA in fiecare duninicA eate un program do nuaicA 
la club. ClteodatA rin fete la clubul iota qi noi rorbin cu ole. 
Fotelor lo plac aolda^ii qi aolda^ilor le plac fetele. Ne uitAm 
la coaa qi clnd redon cA eate ora soce qi JumAtate, renin acaaA. 
La ora unapresece ne culcAn. Aqa eato o aAptAnlnA la qcoala do 
linbi atrAine a amatei. Doaigur cinci aile po aAptAninA noi 
inrA^An o linbA atrAinA. Xu qi canarazil noi inrA^Am linba 
roninA. 


170 


LECyiA IV 
Intreb&ri 

1 # Fumeaal citeodatl etudan^ii in claal? 

2 # De unde cumplrl atuden^ii ^iglri? 

3, Unde nlnincl mul^i etudoi^i? 

4. Le place studw^ilo? nincarea in cwand? 

5 # VId atuden^ii oceanul cind ae uitl pe gee*? 

6. Unde ae due seara atuden^ii cape loeueae in caaar*!? 
7 # La ce or& ae culcl etuden^ii aeara? 

8 # Cite aile pe alptladnl ae acoall atuden^ii derreae? 

9. Cite aile pe alpt&ainl are^i duaneaYoaetrl liber? 

10* VI pare bine cind afar! eate cea^I? 

11 # VI duce^i la terenul de golf cind avetji o ai liberl? 

12. Cu ce merge^i? 

13* De ce merge^i cu autonobilele? 

14. Unde yI duce^i aeara $i ce Yede^i acolo? 

15. Cit cc^tl un bilet de cinenatograf? 

16. VI acula^i duninica devreaie aau tiraiu? 

17. Unde yI duce^i duminicl dupl nasi? 

18. Ce face^i la club? 

19. Vin citeodatl fete la clubul aolda^ilor? 

20. Cite zile pe alpt&ninl invl^a^i la $coala de linbi 
atrline a armatei? 


LECTIA.XV 
Exerci^li oral# 

a. Lectia ace asta fiind lecfri* &* remit it ie. profesorul ale^e 
excrcltille pe ear# le credo neces aipa din lectiile precedent#* 

b. Conversatie : 

Cum te nume^ti? 

De unde al venit? 

Unde te-ai nfcscut? 

Ce faci la scoala de limbi strfcine a armatei? 

Ce fel de vreme eete aici de obieei? 

I^i place oraqul &eta? 

Te pllmbi eeara in ora $? 

Te duci dee la cinema? 

Lucrezi mult aici la qcoal&? 

La ce or& m&ninci? 

Ce faci aici in clas&? 

De cite ori pe s&pt&ninil inve^i eeara? 

I^i trebuie dic^ionar cind scrii romineqte? 

Cui dai lectia? 

Cind incepi lectia diminea^a? 

Dumineca la ce or& bei cafee? 

Cine cump&r& cafea pentru studen^i? 

Cit costs. cafeaua aici in Presidio? 

De unde ai venit dumneata? 

Cum este c lima in ora^ul dumitale? 

In ce lunit incepe iama in ora^ul dumitale? 

E cea^& mult& acolo? 

In care anotimp eete mult soare? 

Ci^i oameni sunt in oraj$ul dumitale? 

Sunt multe biserici acolo? 

Este casa dumitale depart e d«* prim&rie? 

I^i pare bine c& e^ti aici #i c& inve^i romineste? 

Cind nu-^i place limba rominfc, bei mult& bere? 

De unde ai venit? 

Este ora$ul &sta depart e de Monterey? 

Sunt multe cinematografe in oragul dumitale? 

Te duci des la cinematograf? 

X^i plac filmele in ora$ul &sta? 

Cind te duci la cinema cu camarazii, cine cumpara biletele7 
Dupfi. cinema, unde v& duce^i? 

Ce faci s ear a, cite^ti ziarul sau ascul^i la radio? 


172 


LECTIA XV (Coat.) 


Unde te-ai n&scut? 

Este o ra^ul Seta frames? 

Aproximativ ciU oameni locuiesc acolo? 

Locuiesc de asemenea acolo fra^ii eurorile dumitale7 
Sunt mult e bieerici $i multe restaurants? 

Cum ee nume?jte un restaurant mare bun in oraejul asta? 

Iti place iarna aici in orasul Asta? 

Cite ore pe searA pregAte$ti dumneata lec^ia de limba romina 

Ci^i ani ai dumneata? 

C e faci in timpul liber? 

Bei be re des? 

Joci c&r^i, eau joci golf? 

Stii unde este terenul de golf? 

Te vd.\i la televisiune? 

C© program i^i place? 

Te ui^i la televiziune la club? 

MAnincl dea la club? 

Unde faci excursii cu automobilul? 






I. ROHM-ENGLEZ 


% 

A 


acasA 

at home 

acolo 

there; over there 

acun 

now 

aderArat 

true 

afarA 

outside 

aid 

here 

alb, albA; albl, alb© 

white 

albastru, albastrA; albagtrl, al- 


bastr© 

blue 

an, anl (un,doi); anul, anil 

year 

anotimp, anoiimpuri (un, douA); 


anotimpul, anotimpurll© 

season 

aprlli© 

April 

aproape de 

near 

aaculta (a); ascult, ascul^i, as- 


cultA, ascultAm, asculta^i. 


ascultA 

to listen 

aata 

this (f.) 

astAzi 

today 

august 

August 

automobil, automobile (un, douA); 


automobllul, automobllele 

car; automobile 

area (a); am, ai, are, avem, are^i. 


au 

to have 

A 

Asta 

this (n.) 


B 


bAiat, bAle^i (un, doi); 


bAiatul, bAie^ii 

boy 

bea (a); beau, bei, bea, b«m. 


be^l, beau 

to drink 

here; berea 

beer 

bilet, bilete (un, douA); 


blletul, bilet ele 

ticket 

bine 

well 

birou, birouri (un, douA); 


biroul, birourile 

office 

bisericA, biserlcl (o, douA); 


biserica, bisericile . 

church 

bun, bun A; buni, bune 1 

good 


177 


c 


cafea, cafele (o, doui); 


cafeaua, cafelele 

coffee 

caiet, caiete (un, douK); 


caietul, caiet ale 

pad; notebook 

cald 

warn 

camarad, camaraai (un, dol); 


camaradul, camaraai i 

comrade; buddy 

caporal, caporali (un, dol); 


caporalul, caporali! 

corporal 

care 

which 

carte, cfcr^i (o, dou&); 


cartea, ckr^ile 

book 

cas&, case (o, dou&) ; 


casa, casele 

house 

c& 

that 

c&pitan, c&pitani (an, dol); 


c&pitanul, c&pitanii 

captain 

c&s&torit, c&s&toritfc; c&s&to- 


rlfci, c&a&torite 

married 

ce 

what 

ceas, ceaaurl (un, dou&); 


ceaaul, ctasurlle 

watch; clock 

cea^fc; cea^a 

fog 

cheie, chei (o, dou&); 


chela, chelle 

key 

chlbrit, chlbrituri (un, doui); 


chibritul, chibriturile 

match 

cin&, cine (o, dou&); 


clna, cinele 

supper 

cine 

who 

cinema 

modes 

dnematograf, cinomatografe(un,dou&) 

cinematograful, cinematogr&fele 

mode theater 

citi (a); 


c it esc, citegti, cite$to,citim. 


citi^l, citesc 

to read 

cind 

when 

clteodat& 

sometimes 

ci*i, cite 

how many 

das&, daae (o, dou&); 


c^tsa, clasele 

classroom; class 

di i; <. jaa 

climate 

clubd ofi^erilor 

Officers 1 Club 

colonel, colonel (un, doi); 


colonelul, coloneii 

colonel 

copil, copii (un, doi); 


copilul, copiil 

child 

coq pentru hirtii 

wastebasket 


178 


credo (a); 

cred, crezi, credo, credem, 
crede^i, cred 

creion, creioane (un, dou&); 

creionul, creicanele 
cu 
cui 

culca (a so); 

ml culc, to culci, ae culcfc, no 
culcfcn, vfc culca^i, so culci 
cum 

cump&ra (a); 

cump&r, cumperi, cump&r&, cun- 
pArim, cumpkra^i, cumpdri 


to think; believe 

pencil 

with 

to whoa; whose 


to go to bed 
how 


to buy 


D 


da 

da (a); 

yes 

dau, dai, d&, dim, dati, dau 
dansa (a); 

dansez, dansesi, danseaz&. 

to give 

dans&n, dansa^i, danseazft 

to dance 

do 

of; from 

do asamenea 

also 

do co 

why 

decembrie 

December 

do cite ori 

how many times 

deobicei 

usually 

departs do 

far from 

depinde 

it depends 

dosigur 

certainly; of course 

do unde 

from where 

devreme 

dic^ionar, dic^ionare (un, doui); 

early 

dic^ionarul, dic^ionarele 
diminoa^i, dimlne^i (o, doutt); 

dictionary 

divdnea^a, dimino^ile 

morning 

diminea^a 

in the morning 

din 

from 

discard 

doamnd, doamne (o, doufi); 

tonight 

doamna, doamnele 

lady; Mrs* 

doi, doutt 

two 

doisprezece, dou&sprezoce 
domn, domni (un, doi); 

twelve 

doonul, dosmii 

gentleman 

domulo 

Mr* 


179 


i 


doamigoar*, doonigoare (o, dou*); 


doanigoara, donnigoarele 

Hiss 

dou*seci 

twenty 

dou*secl gi unu 

twenty-one 

draapba; 


din dreapta 

on the right 

la dreapta 

to the right 

dreptata 


ai dreptata 

you are right 

duce (a aa); 


m* due, te duel, aa duea, na 


due cm, v* duce^i, aa due 

to go 

dunitale 

your 

dumneata 

you (sing.) 

dumneavoastr* 

you (pi.) 

dup* 

after 

dup* mail 

afternoon 

duminic* 

Sunday 

E 


aa 

she 

ai 

they (*») 

al 

he 

ala 

they (f.) 

angles, angles*; angpLesi,englese 

English (a.) 

englesegte 

English (adv.) 

erou, aroi (un, doi); 


aroul, a roil 

hero 

eu 

I 

excursie, excursii (o, dou*); 


excursla, axcuraiile 

excursion 

F 

face (a); 


fac, faei, face, facca, faceti, 


fac 

to do 

fat*, fate (o, dou*); 


fata, fatale 

girl 

f*r* 

without 

februarie 

February 

fi (a); . , 


sunt, egti, este (a, -i), sun- 


tan, sunt at i, sunt 

to be 

fiacare 

every; each 

film, filne (un, dou*); 


filmul, filmele 

picture (movie) 

fix 

sharp; exactly 


I 


180 


floare, flori (o, doufc)s 

floarea, florile flower 

foarte ▼•IT 

frate, fra^i (un, doi); 

fratele, frazil brother 

frumos, fromoasi; fraaoqi, fru- 

Boase beautiful; nice 

fu*a (a); 

fanes , fumesi, fumeasfc, fum&a, 
ftonafei, fumeas& to smoke 



G 


galben, galbenfc; galbeni, 

gal- 


bene 


yellow 

g*ai (a); 

gfcaesc, g&seqti, gaeeqte, ga- 


tin, gfceiti, gfrsesc 


to find 

geam, geanuri (un, dou&); 

geanul, geamurlle 


window 

golf; golful 

H 

golf 

hainfc, haine (o, dou&); 

haina, hainele 


clothing 

hirtie, hirtii (o, dou&); 

hirti», hirtiile 

I 

paper 

iumarie 


January 

iarni, iemi (o. douft); 

iarna, iemile 


winter 

iama 


in the winter 

iulie 


July 

iunie 

I 

June 

in 


in 

inalt, Inalt* ; inalti, inalte 

high; tall 

inapoia 


behind of 

in&untru 


inside 

incepe (a); 

incep, incepi, incepe. 

incepen. 


incepe^i, incep 

I 

to begin 


181 


incet 

slowly 

£n fa^a 

in front of 

ins4 

in^elege (a); 

in^eleg, in^elegi, in^elege, 
intelegem, in^elege^i, in- 

but 

^elag 

inv&t* (a); 

inr^, inreti, Inra^Jt, inr&- 

to understand 

t*m, inr&^a^i, inva^X 

to learn; study 

J 

Joi 

Thursday 

Jos 

Juca (a); 

Joe, Joel, joaefc, juclm. 

down 

juca^i, joaci 

to play 

jum&tate 

htl f 

L 

la 

lectio, lectii (o, doufc); 

at; to 

lochia, lectiile 

lesson 

liber, liber*; liberi, liber© 
limb*, limbi (o, dou*); 

free 

limba, llmbile 

language; tongue 

ling* 

locotenent, locotenenti (un, doi); 

near 

locotenentul, locotenenti! 
loeui (a); 

loeuese, locue^ti, locueQte, 

lieutenant 

locuim, locui^i, loeuese 
lucra (a); 

lucres, lucres!, lucres**. 

to live 

lucr*m, lucrati, lucres** 
lun*, luni (o, dou*); 

to work 

luna, lunllo 

month 

luni 

Monday 

lung, lung*; lungi 

long 


M 


nai 

maior, naiorl (un, doi); 
maiorul, maioril 


May 

major 


mal, maluri (un, doui) ; 


aalul, malurlle 
ma m&, mama (o, dou&); 

shore 

maun, mamele 
mare, mfcri (o, doui); 

mother 

marea, m&rlle 

sea 

mare; marl 

big; large 

martie 

March 

mar^i 

maefc, mese (o, doui); 

Tuesday 

maea, meeele 
merge (a); 

table 

merg. mergi, merge, mergem, 
merge^l, merg 

to go; run 

meu, mea; mel, mele 

my 

mle, mic&; mici 
mie, mil (o, doui); 

email 

mla, miile 

thoueand 

miercuri 
mlnca (a); 

Wednesday 

m&ninc, mininci, mininci, 
mincim, ninca^i, m&ninci 

to eat 

mine are; mincarea 

food 

mult, multi; mul^l, multe 
mul^umi (a); 

much; many 

multyimesc, multyimegti, mul^u- 
me$te, multyimim, multyimi^i, 
multyimeec 

to thank 

munte, mun^l (un, doi); 


muntele, mun^li 

mountain 

N 

negru, neagri; negri, negre 

black 

noi 

we 

noiembrie 

November 

noui 

nine 

nou&eprezece 

nineteen 

nou&zeci 

ninety 

nu 

no; not 

numai 

numl (a ee); 

only 

mi numesc, te numeqti, ae nu- 
me$te, ne numim, vft numl^l, ee 


numesc 

to be named 


0 


cP*- 


ocean, oceane (un, dou&); 

oceanul, oceanole 
ochi, ochi (un, doi); 

ochiul, ochil 
octambrie 
odat& 

ofi1,er, ofi^eri (un, doi); 
ofi^erul, ofi^erii 

opt 

optsprezece 

optzeci 

ora?, ora?e (un, douft); 

oragul, ora?ele 
or&, ore (o, dou&); 

ora, orele 
ori 

de douft ori 
de trei ori 
de fatru ori 


P 

paieprezece 

pantof, pantof i (un, doi); 

pantoful, pant of ii 
paint 
patruzeoi 
p&rea bine (a~i); 

imi pare bine, l$i pare bine, 
li pare bine, ne pare bine, y& 
pare bine, le pare bine 
p&rea r&u (a~i); 

imi pare r&u, etc* 

P« 

pentru 

pentructt 

perete, pere^i (un, doi); 

peretele. pere^ii 
plicea (a-i); 

imi place, i^i place, ii place, 
ne place, v& place, le place 
plimba (a se); 

m & plimb, te plimbi, ee plimbd, 
ne plinb&m, plimba^i, ee 
pli*b& 

plutonier, plutonieri (un, doi); 
plutonierul, plutonierii 

I 


ocean 

eye 

October 

once 

officer 

eight 

eighteen 

eighty 

city; toun 

hour 

two tinea 
three times 
four tinea •*« 


fourteen 

shoe 

four 

forty 


to be glad 

to be sorry 

on 

for 

because 

wall 


to like 


to stroll 
master sergeant 


184 



podea, podele (o, dou&); 

podeaua. podelele 
preg&ti (a); 

preg&tesc, pregltegti, prega- 
te^te, pregitim, preg&ti^i, 
pregfctesc 

pregedinte, pre^edin^i (un, doi); 

pre^edintele, pre$edin^ii 
primfcrie , prim&rii (o, do\A); 

prim&ria, prim&riile 
prim&Tar&, prim&veri (o, dou&); 

prln&vara, prim&verile 
prim&vara 
probabil 

prof esoar& , profesoare (o, dou&); 

profesoara, profesoarele 
profesor, profesori (un, doi); 

profesorul, profesorii 
pu^in, pu^inHj pu^ini, purine 
put in 


floor 


to prepare 

president 

city hall 

spring (season) 
in the spring 
probably 

lady teacher; lady professor 

teacher; professor 
little; few 
a little 


R 


radio 

rar 

r&u 

race; reel 

rece (este rece afarfc) 

repede 

repeta (a); 

repet, repeal, repet&, repetfcn, 
repeta^i, repet Jl 

restaurant, restaurants (un, doui); 

restaurantul, restaurantele 
retain, rominfc; remind, ronine 
roainegte 

ro$u, ro^ie; rogii 
Bus, Rugi (un, doi); 

Rusul, Rusfii 


radio 

seldom; rarely 
bad (adT.) 
cold 

cold (it is cold outside) 
fast 


to repeat 

restaurant 
Romanian (a*) 
Romanian (adr*) 
red 

Russian (n.) 


s 

eau 

or 

s&pt&nin&, s&pt&nini (o, dou&); 

week 

s&pt^mina, s&ptlminile 
scaun, scaune (un, dou&); 

chair 

scaunul, scaunele 


l£5 


t 


scrie (a); 


ocriu, scrii, csrie, series. 


scrie^i, scriu 

to writ© 

scrisoare, scrisori (o, doul); 


scrisoarea, scrisoril© 

letter 

scula (a se); 


mil s col, te s coll, se scoall. 


n© sculla, vi sculai^i, so 


scoall 

to get up 

s curt, scurtl; scur^i, scurte 

short 

searl, sari (o, doui); 


seara, aarll© 

evening 

aeara 

In the evening 

septenbrie 

September 

s argent, sergenfci (un, dot); 


sergentul, aergen^ii 

sergeant 

sfert, sferturi (un, doul); 


sfertul, sferturile 

quarter 

aingur, singurl; ainguri, aingur© 

alone 

slmbitl 

Saturday 

aoldat, aoldalji (un, doi); 


aoldatul, aolda^il 

soldier 

aori, surori (o, doul); 


aora, auroril© 

sister 

ao^le, ao^il (o, doul); 


ao^la. so^iile 

wife 

spile (a); 


spll, spall, spal&, spill*. 


splla^i, spall 

to wash 

sport, sport uri (un, doul); 


sportul, sporturll© 

sport 

atat, state (un, dou&); 


atatul, atat©l© 

state 

stinga; 


din stinga 

on the left 

la stinga 

to the left 

atr&ln, strlini; striini, striine 

foreign 

student, atuden^l (un, doi) 


studentul, atuden^ii 

student 

sub 

under 

8U8 

up 

sutl, aute (o, doul); 


auta, sutele 

hundred 

9 

qaispresece 

sixteen 

qaiaeci 

sixty 

qapte 

seven 

qaptesprezece 1 

seventeen 


186 


fapteseci 

qci« 

geoald, qcoli (o, doud); 

qcoala, gcolile 
geoala da limbi strdine a 


golf 

timp; timpul 
tirsiu 

toamn d, toamne (o, doud); 
toaana, toamnele 


seventy 

six 

school 

Army Language School 
and; too 


to know 


blackboard 

picture 

father 

ceiling 

telephone 

television 


golf course 

time 

late 

fall; autumn 
in the fall 
all 


to meed 
three 
thirteen 
thirty 


cigarette 


toamna 

tot, toatd; tofci, toate 
trebui (a-i); 

Sal trebue, tfci trebue, ii tre- 
buc, ne trebue, vd trebue, le 
trebue 
trei 

treispresece 

treizeci 


T 

^igard, ^igdrd (o, doud); 
^igara, ^igdrlle 


armatei 

$i 

$ti (*)l 

gtiu, ?tii, gtie, *tia, qti^i, 
qtlu 


T 

tabid, table (o, doud); 

table, tablele 
tablou, tablouri (un, doud); 

tabloul, tablourile 
tatd, ta^i (un. doi); 

tatdl (tata), ta^ii 
tavan; tavanul 

telefon, telefoane (un, doud); 

telefonul, telefoanele 
televisiune; televiziunea 
teren de golf, terenuri de golf 
(un, doud); 

terenul de golf, terenurile de 


167 


t 



u 


uita (a ae); 

nit, tt ui^i, se uitH, ne 
ttitlm, r* nitA^i, se niti 
un ; o 
onde 

unsprezece 
unu; una 

urit, writ*; uri\i, nrite 


to look; wa&th (TV) 

a, am; one 

where 

eleven 

one 

ugLj 


7 


yar&, reri (o, dou&); 
▼ara, yerile 


yara 

yedoa (a); 

y&d, yosi, yede, yed«e, rede^i, 
y&d 


r«ii (»)| 

▼in, vii, Tin*, venim, Taoi^i, 
yin 


yerdo; yorsl 
yineri 
yorbi (a); 

▼orbesc, yorbeqti, yorbefte, 
yorbim, yorblfci, yorboac 
Treat; yramaa 


eumer 

in tha stumer 


to see 


to coma 

green 

Friday 


to apeak 
weather 


Z 


zece 

*i, sila (o, dou&); 

ziua, zilele 
ziar, tiara (on, douk); 
siarul, siarela 


ten 

day 

newspaper 


ltt 


i 


II* ENC2JSZ-H0MIH 


A 


an 

after 

afternoon 

alone 

also 

and 

April 

Army Language School 
at 

at hone 
August 
automobile 
autumn 


un; o 
unj o 
dupi 

dupA mas& 
singur 
de asemenea 

aprilie 

$coala de limbi 

armatei 

la 

august 

automobil 

toamnA 


B 


bad (adv.) 
be (to) 

to be glad 
to be named 
to be sorry 
beautiful 
because 
beer 

begin (to) 
behind 
believe (to) 
big 
black 

blackboard 

blue 

book 

boy 

brother 

buddy 

but 

buy (to) 


r&u 
a f i 

a-4 p&rea bine 

a se numi 

a~i p&rea r&u 

frumos 

pentructt 

here 

a incepe 

inapoia 

a credo 

mare 

negru 

tabl* 

albastru 

carte 

bKiat 

frate 

camarad 

ins& 

a cump&ra 


C 


captain 

car 


c&pitan 

automobil 


189 


str&ine a 





ceiling 

certainly 

city 

city hall 

chair 

child 

church 

class 

classroom 

cigarette 

climate 

clock 

clothing 

coffee 

cold 

colonel 

come (to) 

comrade 

corporal 


tavan 

desigur 

ora$ 

prim&rie 

scaun 

copil 

biserici. 

clasfc 

dasl 

tigarfc 

cli*i& 

ceas 

haine 

cafea 

rece 

colonel 

a veni 

camarad 

caporal 


D 


dance (to) 

a dansa 

day 

si 

December 

decembrie 

depends (it) 

depinde 

dictionary 

dic^ionar 

do (to) 

a face 

doun 

jos 

drink (to) 

a bea 

• 


E 

each 

fiecare 

early 

devreme 

eat (to) 

a minca 

eight 

opt 

eighteen 

optspresece 

eighty 

optzeci 

eleven 

unspresece 

English (a.) 

angles 

English (adv.) 

engleze$te 

evening 

sear! 

in the evening 

aeara 

every 

fiecare 

exactly 

fix 

excursion 

excursie 

eye 

ochi 


190 

T 




F 


fall 

far 

far fro* 

fast 

father 

February 

few 

find (to) 

floor 

flower 

fog 

food 

for 

foreign 

forty 

four 

fourteen 

free 

Friday 

from 

from where 
front (In of) 


toa*n* 
depart e 
departe de 
repede 
tat* 

februarie 

put ini 

a g*si 

podea 

floare 

ceat* 

■incare 

poitru 

str&in 

pat razee i 

patru 

paispresece 

liber 

vineri 

din 

de unde 
in fata 


G 


gentleman 
get up (to) 
girl 

give (to) 
go (to) 

go to bed (to) 
golf 

golf course 
green 


doan 

a se acula 
fat* 
a da 

a merge; a se duce 

a ee culca 

golf 

teren de golf 
verde 


H 


half jum&tate 

have (to) a area 

he * 

here *1°! 

hero «wu 

high ll ^ lt 

hour 0I * 

house ca8 * 

how cum 

how sany | c^V* 


191 


how many time* 
hundred 


de cite ori 
o sutfc 


I 


I 

in 

in front of 
inside 


eu 

in 

in fa^a 
inluntru 


J 


January 

July 

June 


ianuarie 

iulie 

iunie 


K 


key 

know (to) 


cheie 
a qti 


L 


lady 

lady professor 

lady teacher 

language 

large 

late 

learn (to) 
left 

on the left 

to the left 
lesson 
letter 
lieutenant 
like (to) 
listen (to) 
little 

a little 
live (to) 


doaxn& 

profesoar& 

profesoarfc 

linbfc 

■are 

tirsiu 

a invJtta 

din stinga 
la stinga 
lecfeie 
scrisoare 
locoteoent 
a-i pl&cea 
a asculta 
pufcin (adj.) 
pu^in (adv.) 
a locul 


A 


192 


K 


major 

March 

married 

master sergeant 

match 

May 

Miss 

Monday 

month 

morning 

in the morning 
mother 
mountain 
movie theater 
movies 
Mr. 

Mrs* 

ay 


named (to be ) 

near 

need (to) 

newspaper 

nice 

nine 

nineteen 

ninety 

no 

not 

notebook 

November 

now 


ocean 

October 

of 

of course 

office 

officer 

Officers 1 Club 

on 

once 

one 


maior 

marble 

cksktorit 

sergent 

chibrlt 

mai 

domni^oark 

luni 

lank 

diminea^k 

diminealja 

mmk 

munte 

einematograf 

cinema 

domnule 

doamnk 

men 


N 

a se numi 

aproape de ; lingk 

a-i trebui 

siar 

frumos 

nouk 

nouksprezece 

noukzeci 

nu 

nu 

caiet 

noiembrie 

acum 


ocean 

octombrie 

de 

desigur 

birou 

ofi^er 

clubul ofi^erilor 
pe 

odatk 
unu; una 


193 


only 

or 

outside 


pad 

pencil 
picture 
play (to) 
prepare (to) 
president 
professor 


quarter 


radio 
rarely 
read (to) 
red 

repeat (to) 

restaurant 

right 

on the right 
to the right 
you are right 
Romanian (a*) 
Romanian (adr.) 
ran (to) 

Russian 


Saturday 

on Saturdays 
school 

sea 

season 

see (to) 
seldom 
September 
sergeant 


numai 

sau 

afar* 


eaiet 

creion 

tablou; film 
a Juca 
a pregfctl 
pre^edinte 
profesor 


sfert 


radio 
rar 
a citi 
ro$u 

a repeta 

restaurant 

din dreapta 
la dreapta 
ai dreptate 
romin 
rcmineqte 
a merge (ceasul) 
rus (aubst.) 


simbhth 

simb&ta 

gcoal* 

mare 

anotimp 

a vedea 

rar 

septembrie 

sergant 


8# yen 

seventeen 

seventy 

sharp 

she 

shoe 

shore 

sister 

six 

sixteen 

sixty 

small 

smoke (to) 

soldier 

sometimes 

speak (to) 

sport 

spring 

in the spring 
state 

stroll (to) 
student 
study (to) 
summer 

in the summer 
supper 


qapte 

qaptesprezece 

qaptezeci 

fix 

ea 

pantof 

mal 

■ori 

?ase 

g&isprezece 

gaizeci 

mic 

a fuma 

soldat 

citeodat& 

a vorbi 

sport 

prim&varfc 

prim&vara 

stat 

a se plimba 

student 

a inv&^a 

var* 

vara 

cin& 


T 


table 

tall 

teacher 

telephone 

television 

ten 

that 

there 

they 

think (to) 
thirteen 
thirty 
this 

thousand 

three 

Thursday 

ticket 

time 

times 

two times 
three times 
four times 


mas& 

inalt 

profesor 

telefon 

televiziune 

zece 

c& 

acolo 

si; ele 

a crede 
treisprezece 
treiseci 
kstaj asta 
o mie 
trei 
joi 
bilet 
timp 

de dou& ori 
de trei ori 
de patru ori 


195 


to 

today 

tongue 

tonight 

too 

town 

true 

Tuesday 

twelve 

twenty 

twenty-one 

twenty-two 

twenty-three 

twenty-four 


U 

ugly 

under 

understand (to) 
up 

usually 


V 

very 


W 

wall 

warn 

wash (to) 
wastebasket 

watch 
watch (to) 

we 

weather 

Wednesday 

week 

well 

what 

when 

where 

which 

white 

who 

when (to whon) 

whose I 


la 

astksi 

llnbk 

diseark 

oraq 

adevkrat 

aarfci 

doispresece? doukspreseee 
doukseci 

doukseci qi unu; — qi una 
doukseci qi doij — qi douk 
doukseci ql trei 
doukseci qi patzn - . • , . , 


urit 

sub 

a in^elege 

sus 

deobicei 


foarte 


perete 

cald 

a spkla 

coq pentru hlrtll 

ceas 

a se uita (la televlsiune) 

noi 

vrene 

niercuri 

skptknink 

bine 

ce 

cind 

unde 

ca> 

alb 

cine ' 

cui 

cui 


196 


why 

wife 

window 

with 

without 

work (to) 

write (to) 


de ce 

•o^ie 

geam 

cu 

f*r* 

a lucra 

a aerie 


Y 


year 

yellow 

yea 

you (aing«) 
you (pi.) 
your (sing) 


an 

galben 

da 

duaneata 

duBnearoaatrS. 

dusitale 


197 


+ 


XII. ZZPKESIT 


i 



1 



asta-i bunk l 
ba da 

bine, Mol^umeac , $i duaneata? 
bunk diminea^a 
bunk aeara 
bunk, ziua 

ce fel de • 

ce Biai faci? 

ce-nt rebare i 

ce ork e? 

cn bine 

cu pike ere 

dar de unde! 

eu aunt bine jMul^unieec 

habar n~am 

dai Toie ••••• 

i *i dai voie ak-^i preaint pe... 

pare bine de cunoqtin^k 
la rcYcdere 
■ul^umeae 

poftin 



Slavk Dowmluil 
te rog 
uitel 


that *8 a good one 

oh, yea J 

vary wall, thank yen, and you? 

good morning 

good evening 

good day 

what kind of 

how are you? 
what a question! 
what time ia it? 
ao long 

gladly, with pleaaure 
certainly not! 

I'm well, thmaka 
I have no idea 
may X 

may I introduce ••••••• 

glad to meet you; how do you do 

good-bye 

thank you 

have a here ia 

Goodneaa! (Glory to the Lord!) 

please 

look! 


i&nuarie 

februarie 

marble 

aprilie 

mai 

iunie 

iulie 

august 

septembrie 

octombrie 

noiembrie 

dacembrie 


luni 

lunea 

mar^i 

marfcea 


IV. UJHILE AKULUX 

January 

February 

March 

April 

May 

June 

July 

August 

September 

October 

November 

December 

V. ZILELE 3APTAMINII 

Monday 
on Mondays 
Tuesday 
on Tuesdays 

( 


198 


T 


miercuri 

miercurea 

Joi 

Joia 

▼ineri 

▼inerea 

slmbAtA 

simbAta 

duminicA 

duminica 


Wednesday 
on Wednesdays 
Thursday 
on Thursdays 
Friday 
on Fridays 
Saturday 
on Saturdays 
Sunday 
on Sundays 


Adaos la vocabular: 
atunci 

caz&rmA, cazArsd ( o , douA) 
cazarma, cazArmile 
cit 

eit timp 
costa (a)s 
costA 
des 

po$tA, po$te (o, douA) 
po^ta, pogtele 
prea 

program, programs (un, douA) 
programed, programele 
r&spuns* r&spinsurl (un* douH) 
rAspunsul, rAspunsurile 
soars (un) 
soarele 
spune (a): 

spun, spui, spun „ spunem, 
spune^i, spun 

treeut, trecutA, trecu^i, t recut e 


then 

post 

hoar much 
how much time 

to cost 
often 

post office 
too 

program 

answer 

sun 


to say; to tell 
past 


199 


r 


"X K ■ 




J 


200 


AfT&L 


DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE 



BASIC COURSE 

VOLUME II 
LESSONS 16-27 



AL 001 556 

DEPARTMENT OF DEFENSE 





ROMANIAN 


Basic Course 
Volume II 
Lessons 16 - 27 


October 1963 



DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE 


PREFACE 


The Romanian Course , consisting of 89 **®?^ *” 

8 volumes 9 is one of the Defense Language Institute s 
n-ef c course Series. The material was developed at the 
Defense Language Institute and approved for publication 
by the Institute's Curriculum Development Board. 

lanauaoe c^rehen- 

aion and speaking and Level 3 proficiency in r ®?^g"5oCTn 
, • 4.4 __ pnmanian- The texts are intended for classroom 

use in the Defense Language Institute's comoanv 3 

employing the audio-lingual methodology. Tapes accompanv 

the texts. 

All inquiries concerning these materials, including 
requests fo? authorization to reproduce, wiilb. addressed 
to the Director, Defense Language Institute, U. S. Naval 
Station. Anacostia Annex, Washington, D. C. 20390. 



Director 


CUPR T NSUL. 


LECTIA 16 

’introducerea gramaticii noi 

Dialog* »••••••••* 

Exercitii gramaticale 

Bucata de citire. ..... 

Teme pentru ora de aplicatie 

Explicatii gramaticale 

Intrebari §i teme 

Vocabular 

LECTIA 17 

introducerea gramaticii noi 

Dialog 

Exercitii gramaticale * 

Bucata de citire. ..... 

Teme pentru ora de aplicatie 

Explicatii gramaticale 

Teme §i intrebari 

Vocabular 

LEC TI.A 18 I-*-**-***' *. ! 

’introducerea gramaticii noi 

Dialog 

Exercitii gramaticale 

Bucata de citire. ..... 

Teme pentru ora de aplicatie 

Explicatii gramaticale 

Teme §i intrebari 

Vocabular 


1 

1 

6 

9 

11 

14 

18 

20 

23 

23 

26 

27 

31 

34 

36 

39 

41 

43 

43 

46 

47 
50 
53 
55 

58 

59 



I 


ll'I iXLUJil i w ■ 


LEC TIA 19 6 1 

’ Introducerea gramaticii noi 61 

Dialog 65 

Exercitii gramaticale 66 

BucatS, de citire 69 

Teme pentru ora de aplicatie 72 

Explicatii gramaticale 74 

Teme §i intrebari . 75 

Vocabular 76 

j LECTIA 20 79 

! ’introducerea gramaticii noi 79 

j Dialog SI 

i Exercitii gramaticale 82 

Bucata de citir p 86 

Teme pentru ora de aplicatie • 89 

Explicatii gramaticale * 92 

Teme §i intrebari 96 

Vocabular 97 

LECTIA 21 : . : 99 

’introducerea gramaticii noi 99 

! Dialog 102 

j Exercitii gramaticale 103 

Bucata de citire 107 

Teme pentru ora de aplicatie 110 

Explicatii gramaticale 112 

Teme §i intrebari « 115 

Vocabular - 116 

LECTIA 22 : . : H9 

’introducerea gramaticii noi .• 119 

Dialog 121 

Exercitii gramaticale 122 

Bucata de citire 126 

Teme pentru ora de aplicatie 129 

Explicatii gramaticale 131 

Teme §i intrebari 134 

Vocabular 156 

LECTIA 23 139 

’introducerea gramaticii noi 139 

Dialog 142 

Exercitii gramaticale 143 

Bucata de citire • 147 

Teme pentru ora de aplicatie 150 

Explicatii gramaticale. . . 152 

Teme §i intrebari 157 

Vocabular ..... 158 


II 


LEC TIA 

’introducerea gramaticii noi 

Dialog 

Exerciijii granaticale 

Bucata de citire. • • : * : 

Teme pentru ora de aplicatie 

Explicatii gramaticale 

Teme §i intrebari * 

Vocabular 


161 

161 

164 

165 
168 
171 
173 

175 

176 


.... 179 

LEC TIA 25 179 

’introducerea gramaticii noi • lg2 

Dialog. . !.*.!! 183 

Exercit 11 de 187 

Bucata de citire. • * 4 _: 190 

Teme pentru ora de j.92 

Explicatii gramaticale 194 

Teme §i intrebari . ^95 

Vocabular 


lec tia 26 

Introducerea gramaticii noi 

Dialog 

Exerci^ii gramaticale * 

Bucata de citire. . • : 

Teme pentru ora de aplicatu 

Explicatii gramaticale 

Teme §i intrebari 

Vocabular » 


197 

197 

200 

201 

204 

207 

209 

212 

213 


LECTIA 27 1 215 

Introducerea gramaticii noi 219 

Dialog * 220 

Exercitii gramaticale . 2 24 

Bucata de citire. • • ^ • • M : 228 

Teme pentru ora de aplicatie 230 

Explicatii gramaticale. 233 

Teme §i intrebari 

Vocabular ...» 


... 237 

VOCABULAR b 237 

Romin - englez | 246 


Englez - romin 


III 



U.JJK ■ Jrr 


1 


LECTIA 16 

9 mmarnmmmmm rnrnmm 


Lectia 16 



Introducer ea grama ticii nol« 



AstSzi merg acas& la ora patru. 
Ieri am mers acas& la ora patru. 


Ai citit dumneata ziarul? 

Da, eu am citit ziarul. 

Ai ascultat dumneata la radio? . 

Nu, eu n-am ascultat la radio. 

Ai mers dumneata acas§. la ora patru? 

Da, eu am mers acas& la ora patru. 
Nu, eu n-am mers acasa la ora patru. 

Ai scris lectia in caiet? 

Da, am scris lectia in caiet. 

Nu, n-am scris ljctia in caiet. 

Ai fumat ieri in clasa? 

Da, ieri am fumat in clasa. ^ 

Nu, ieri n-am fumat in clasa. 

De asemenea : 

Ai mincat ieri la club? 

Da, ieri am mincat la club. 

Nu, ieri n-am mincat la club. 

Ai vorbit romine§te cu profesorul? 

Da, am vorbit. 

Nu, n-am vorbit. 



J 


1 


a 


Lectia 16 


Ai citit ziarul in clasa? 

Da, am citit ziarul in^clasS. 
Nu, n-am citit ziarul in clasS.. 

Ai vazut camarazii? 

Da, am v&zut camarazii. . 

Nu, n-am v&zut camarazii. 

Ai §tiut lec|ia? 

Da, am §tiut lectia. 

Nu, n-am §tiut lectia. 


b. A citit camaradul ziarul? 

Da, el a citit ziarul. 

A ascultat el la radio? 

Nu, el n-a ascultat la radio. 

A mers el acas & la ora patru? 

Da, el a mers acas& la ora patru. 

Nu, el n-a mers acas& la ora patru. 

A scris el lectia i n 

Da, el a scris lectia i n caiet. 

Nu, el n-a scris lectia in caiet. 

A fumat el in clas£? 

Da, el a fumat in clasa. 

Nu, el n-a fumat in clasS.. 

De asemenea : 

A mincat el la club? 

Da, el a mil cat la club. 

Nu, el n-a mincat la club. 

A vorbit el romine§te cu profesorul? 

Da, el a vorbit romine§te cu profesorul. 
Nu’ el n-a vorbit romine§te cu profesorul. 

A citit el ziarul in clasa? 

Da, el a citit ziarul in clasa. 

Nu’ el n-a citit ziarul in clasa. 

A v£zut el profesorul in ora§? 

Da el a vazut profesorul in ora§. 

Nu, el n-a vazut profesorul in ora§. 


2 


Lectia 16 


A §tiut el lectia? 

Da, el a §tiut lectia. 

Nu, el n-a §tiut lectia. 

c. Ati citit dumnea voastra ziarul? 

Da, noi am citit ziarul. 

Ati ascultat dumnea voastra la radio? 

Nu, noi n-am ascultat la radio. 

Ati mers dumnea voastr 5 acasa la ora patru? 
Da, noi am me~s acasa la ora patru. 

Nu, noi n-am mers acasa la ora patru. 

Ati scris lectia in caiet? 

Da, noi am scris lectia . in caiet . 

Nu, noi n-am scris lectia in caiet. 

Ati fumat ieri in clasa? 

Da, noi am fumat in^clasa.^ 

Nu, noi n-am fumat in clasa. 

De asemenea: 

Ati mine at ieri la club? 

Da, noi am mir.cat la club. 

Nu, noi n-am minc.at la club. 

Ati vorbit romine§te cu profesorul? 

Da, am vorbit romine§to cu profesorul. 
Nu, n-am vorbit romine§te cu profesorul. 

Ati citit ziarul in clasa? 

Da, am citit ziarul in clasa*^ 

Nu, n-am citit ziarul in clasa. 

Ati vazut profesorul in ora§? 

Da, am vcizut profesorul m^ora§. 

Nu, n-am vazut profesorul in ora§. 

Ati §tiut lectia? 

Da, am §tiut lectia. 

Nu, n-am §tiut lectia. 



3 


Lectia 16 


d. Au citit camarazii dumitale ziarul? 

Da, ei au citit ziarul. 

Au ascultat ei la radio? 

Nu, ei n-au ascultat la radio. 

Au mers ei acasa la ora patru? 

Da, ei au mers acasa la ora patru. 
Nu, ei n-au mers acasa la ora patru. 

Au scris ei lectia in caiet? 

Da, ei au scris lectia _ in caiet. 

Nu, ei n-au scris lectia in caiet. 

Au fumat ei in clasa? 

Da, ei au fumat in^clasa.^ 

Nu, ei n-au fumat in clasa. 


De asemenea : 


Au mincat ei ieri la club? 

Da, ei au mincat ieri la club. 

Nu, ei n-au mincat ieri la club. 

Au vorbit ei romine§te cu profesorul? 

Da ei au vorbit romine§te cu profesorul. 
Nu^ ei n-au vorbit romine§te cu profesorul 

Au citit ei ziarul in clasa? 

Da, ei au citit ziarul in clasa. ^ 

Nu, ei n-au citit ziarul in clasa. 

Au vaii'.t o profesorul in ora§? 

Da ei vazut profesorul m^ora§. 

Nu* ei n-au vazut profesorul in ora§. 

Au §tiut ei lectia? 

Da, ei au §tiut lectia. 

Nu, ei n-au §tiut lectia. 


Lecjfia 16 


Dialog 




cu un student care a 


Ai inteles grama tica? 

Nu, n-am inteles toata grama tica. 

Cind explica profesorul lectia? 

B1 explica lectia in ora de grama tica* 

Ati f&cut bine la examen? A 

Da, am avut un examen u§or saptamma trecuta. 

Cind ati terminal examenul? 

Am termina t examenul cind a sunat soneria pentru recreati 

Au fost studentii fericiti cind au auzit soneria? 
Ce-ntrebare! Desigur cS. n-au fost tri§ti! 

Ce au facut studentii cind au venit aici? 

Intii au mers la biroul comandantului. 


^ Apoi la directorul divi^iei §i la urma la §eful departa- 
mentului. 


Ce inseamna RO - 9 - 20? . 

RO inseamna limba romina, numarul 9 inseamna ca aici 
cursul \ine 9 luni §i numarul. 20 inseamna seria 
numarul 20. 


5 



Lectia l'J 



Exercitii grama ticale . 


a. Ai invatat ieri lectia? 

Da, am invatat lectia. 

Nu, n-am invatat lectia. 

Am invatat putin lectia. 

Da, am invatat lertia trei ore. 

N-am invatat lectia pentru ca n~am avut timp. 

Ai inteles lectia? 

Da, am inteles lectia. 

Nu, n-am inteles lectia. 

Da, am inteles tot. 

Nu, am inteles numai jumatate. 

Da, am inteles toata lectia foarte bine. 

Ai §tiut lectia cind ai venit la §coaia? 

Da, am §tiut lectia foarte bine. 

Nu, n-am §tiut lectia cind am venit la §coaia. 

Am §tiut bine numai jumatate lectia cind am venit 
la §coaia. 

Da, am §tiut lectia pentru ca este foarte u§oara. 
Da, am §tiut lectia, insa n-am inteles bine 
grama tic a . 

De asemenea : 

Unde ai invatat ieri lectia? 

Ai inteles grama tica? 

A explica t profesorul grama tica? 

Ai venit singur la §coaia? 

Cind ai mincat ieri? 

Ce ai baut? 

Ai spaiat vasele? 

Au fost multe vase? 

Ai ascultat la radio? 

Ai fumat cind ai invatat lectia? 


6 


Lectia 16 


Ai b&ut here? 

Ce ai°f 5 cut r lntli : ai invatat lectia sau ai mincat? 

Ai mers la cinema? 

Ce film ai v&zut? 

A fost f i Imul bun? 

Ai vorbit romine§te cu profesorul. 

Unde ai vorbit romine§te cu el. 

Ai §tiut lectia bine? 

Cind ai inceput cursul? 

Cind ai avut recreatia? # 

Cine a fumat in r^greatie? 

Ce ati fumat? 

Ati b^ut cafea? 

Cine a cump2.rat cafeaua? 

Cum a fost lectia saptamina trecuta? 

A fost u§oara gramatica? 

A fost u§or examenul? 

Cind ati avut examen? 

Citi studenti au dat examenul. 

Cind ati terminat examenul? 

Unde au mers studentii dupa examen. 

Au n fost f s^deSll trgtrsau^ericiti dupa examen? 


b. 


Raspunsul studentului B. 
R&spunsul studentului A.) 


B, 


A invatat camaradul lectia? 
Ai invatat lectia? 

Da, am invatat lectia. 
Da, el a invatat lectia. 


A spalat camaradul vasele? 

Ai spalat vasele? 

Nu, n-am spalat vasele. 
Nu, el n-a spalat vasele. 


Au scris camarazii lectia .in 
Ati scris lectia in caiet. 

Da, noi am scris lectia 
Da, ei au scris lectia in 


caiet? 

in caiet. 
caiet. 



7 


Lec^ia 16 


Au fumat camarazii dumitale in clasS,? 
Ati fumat in clas&? 

Nu, n-am fumat in clas&. 

Nu, ei n-au fumat in clas£. 


De asemenea : 

Unde a mincat camaradul dumitale? 
Ce a baut el? 

A fumat el? 

A mers el in ora§? 

Ce a v£zut el in ora§? 

A citit el lectia? 

A scris el lectia? 

A inteles el lectia? # 

A dat el pro.Tesorului lectia? 

Cit timp a lucrat el ieri? 

De cite ori a citit lectia? 


asculta t ieri camarazii dumitale 
program au ascultat? 
inv&tat ei lectia? 
stiut ei lectia? 
terminat ei lectia in douS, ore. 
au auzit ei soneria? A 

Unde au fost ei acum o s&ptamina? 
Cind au plecat ei acasa?^ 

Cu cine au vorbit ei romine§te. 

Cind au inceput ei cursul asta? 


Au 

Ce 

Au 

Au 

Au 

Au 


la radio? 



8 


Lectia 16 



Ieri, Vasile Ciobanu a mers la Clubul Ofiterilor, unde 
a mincat cina. Dupa cina a fumat o tigara, apoi a dansat 
cu o fata frumoasa cu ochi alba§tri. De la club, ei au mers 
la cinema, unde au vazut un film bun. El a ajuns tirziu 
acasa. 

Vasile Ciobanu a fost soldat in armata romina. Acum 
el este soldat in armata americana. Cind a venit aici, 
Vasile Ciobanu a mers intii la biroul comandantului, apoi 
la direc torul diviziei §i la urma la §eful departamentului. 

Pe u§a clasei el a vazut RO - 9 - 20. El n-a §tiut 
inainte. insa acum §tie ca RO - 9 - 20 inseamna cursul de 
limba romina, cursul asta tine noua luni §i asta este seria 
numarul 20. El a auzit ca inainte de anul 1953 cursul a 
tinut numai 6 luni. Acum, student ii invatS 9 luni; §i dupa 
noua luni, ei termina cursul §i pleaca din Monterey. 

Studentii vin la §coaia 6 ore pe zi. Soneria suna dupa 
fiecare ora. Recreatia ti ne 10 minute; la ora 10, noi avem 



9 


Lec^ia 16 


recrea^ia mare care ^ine 20 de minute. In 1949, studentii 
au avut martea §i joia numai cinci ore pe zi. 

Toti studentii invata mult. Ei sint fericiti cind 
vorbesc bine romine§te, §i sint tri§ti cind nu §tiu lectia. 

La ora de gramatica ei ascultS. la ce spune profesorul 
sau scriu in caiet ce explica el. 
intreb£ri : 

1. Unde a mers Vasile Ciobanu? 

2. Ce a f&cut el acolo? 

3. Ce a f&cut el dupS. cin£? 

4 

4. Cu cine a dansat el? 

5. Ce f el de ochi are fata? 

6. Unde au mers ei dupa cina? 

7. Ce au v&zut ei acolo? 

8. Cind a ajuns el acasS? 

9. Unde a fost Vasile Ciobanu inainte, §i unde este el acum? 

10. Unde a mers Vasile Ciobanu cind a sosit aici? 

11. Unde a mers el apoi? 

12. A §tiut el ce inseamnS. R0-9-20? 

13. Cit timp a tinut cursul in 1951? 

14. Toate cursurile de la §coal& tin 9 luni? 

15. Cite ore pe zi vin studentii la §coala? 

16. Cind sunS. soneria? 

17. Cite minute ti ne recreatia mare? 

18. In 1949 studentii au venit 6 ore pe zi in fiecare zi? 

19. Cind sint studentii fericiti? 


10 


Lecifia 16 



a. Un student spune ce a f5cut cind a venit la §coaia. 

XJn student spune ce a f&cut ieri. 

Un student spune ce au f&cut ieri studen^ii m clas&. 

b. De tradus in romine§te: 

I think that you know that I am now in California. I 
came here on August 4, 1961. I am a student at the 
Army Language School and I study Romanian. We work 
six hours a day, but we like it. I speak a little 
Romanian now. I am glad that I know a foreign language. 
When I lived in your town, I ate at a restaurant. 

One small restaurant near the church had very good food. 
Once I saw a beautiful girl there. She spoke Romanian. 

I danced with her. I was sad when she left for New 
York last month. 

c. De tradus in engleze§te: 

in Rominia, copiii au mers la §coaia 9 luni pe an. Ei 
au mers 6 zile pe s£ptamin5. Profesorui a explica t 


ERIC 


11 


Lec^ia 16 


lectia §i studentii, baietii §i fetele, au ascultat tot ce a 
spus el §i au scris in caiet. 

In recreatia de la ora 10, recreatia mare, ei au mincat 
§i au b&ut ce au avut cu ei, sau au cump&rat ceva. Ei n-au 
fumat §i n-au mers la cinema. 

Ei au inceput §coala in septembrie §i au terminat in 
iunie. Atunci, de obicei, ei au avut examenele. Ele n-au 
fost u§oare. 

Toti studentii au fost fericiti vara. 



12 


Lee* ia 


Glum 3. : 

- Tat3, ai mers la §coaia in fiecare zi? 



fiecare zi. 


- Designrl 

- Si ai inyatat bine toate lecfciile in 
fiecare zi? 

-* Am inva^at bine toate lecjfiils m 
fiecare zi. 

Atunci baiatul a spus mamei: 

- Yezi, mama? Tata a mers la §coaia in 
a invatat bine toate lectiile, §i vezi unde a 


ajuns? 


i 


! 


I 


I 


13 



Lecfia 16 



Bxplicatii grama ticale . 

§1. In this lesson we learn how to form one of the Ro- 
manian past tenses. 

eu am fumat — may mean in English? I smoked 

I have smoked 
I had smoked 

Of course, these are not the only translations; and, 
versa, not all those English translations will use the Ro- 
manian equivalent that we learn in this lesson. But tor 
practical purposes, this will do for now. 

§2. The past participle is to be learned by heart 
when you learn the verb: a termina, termin, tennina t . For 

the verb "a termina," the underlined form is the past par- 
ticiple. For some words it is easy to figure out. For the 
first and fourth categories, the past participle is arrived 
at by adding a "t" to the infinitive form: 


a lucra 
a mine a 

plus "t" 
plus "t" 

lucra t 
in incat 


a vorbi 
a preg&ti 

plus "t" 
plus "t" 

vorbit 

pregXtit 


§3. The third category 

may have two 

forms: 

a incepe 
a face 
a crede 

plus "ut" 
plus "ut" 
plus "ut" 

inceput 

f&cut 

crezut 

Ending in "ut" 

a merge 
a scrie 
a se duce 


mers 

scris 

dus 

Ending in "s" 


These past tenses and past participles may seem irregular; 
but, with time, they will begin to fall into broad categories 
that you will be able to recognize easily. 


14 


Lec^ia 16 


§4. The past tense learned in this lesson is formed 


thus : 

Personal pronoun 
(optional) 

eu 

dumnea ta 
el, ea 

noi 

dumnea voastra 
ei, ele 


Auxiliary Past participle 


am 

ai 

a 

am 

ati 

au 


(fost, f&cut, citit 
vorbit, spus , vSzut 
mincat, mers, fumat, 
etc . ) 


Examples : 

Ai asculta t la radio? 

Am asculta t la radio. 

At^vazut dumnea voastra un film cu Tom Mix? 

Noi n-am vazut un film cu Tom Mix. 

Ei au vSzut un film bun. 10- ) 

(For further examples, see pages 1, 2, 3, 4, , , 

*5 The following are the three forms of the verbs 
learned" in the Pronunciation Phase. They are listed m 
the vocabulary of the Romanian Basic Course, Vol. • 


Infinitive 


1st person 
present 


Past Participle 


■fane 


a ajunge 
a asculta 
a a vea 
a citi 
a costa 
a se culca 
a cumpara 
a dansa 
a da 

a se duce 
a face 
a fi 
a f uma 
a gasi 
a incepe 
a in^elege 
a in vat a 


a jung 

ascult 

am 

citesc 

(costa) 

ma culc 

cumpar 

dansez 

dau 

ma due 

fac 

sint 

f umez 

gasesc 

incep 

inteleg 

invat 


a juns 
asculta t 
a vut 
citit 
costa t 
culca t 
curup&rat 
dansa t 
da t 
dus 
f acut 
fost 
f uma t 
gasit 
inceput 
inteles 
invat at 



15 


Lec^ia 16 


a juca 
a locui 
a lucra 
a merge 
a mine a 
a multumi 
a se numi 
a-i parea bine 

a-i parea rau 
a-i placea 
a se plimba 
a pregati 
a repeta 
a scrie 
a se scula 
a spala 
a spunc 
a §ti 

a-i trebui 
a se uita 
a vedea 
a veni . 
a vorbi 


joc 

loeuiese 
lucrez 
merg 
maninc 
multumesc 
ma numesc 
imi pare 
bine 

imi pare rau 

imi place 

ma plimb 

pregatesc 

repet 

scriu 

ma scol 

spal 

spun 

§tiu 

imi trebuie 
ma uit 
vad 
vin 

vorbesc 


juca t 

locuit 

lucra t 

mers 

mine at 

multumit 

numit 

parut bine 

parut rau 

placut 

plimba t 

pregatit 

repeta t 

scris 

scula t 

spala t 

spus 

§tiut 

trebuit 

uita t 

vazut 

venit 

vorbi t 


past tenses of these types of verbs in the succeeding 


In this lesson w^leawe^to^e^nlx th^st^tewe 


= * =* =*=*=*=* =* =* =* = 


Note mareinale cu orivire la vocabular. 

§6 Both "din" and "de la" mean from. They go in 
pairs with "In" and "la". Examples: 


Ma due in Ohio. 

Ma due in clasa. 

Ma due la. biserica. 
Ma due la. §coala. 


Vin din Ohio. 

Vin din clasa. 

Vin de la biserica. 
Vin de la §coala. 


_ a vnn use n in n and “din" with large territories 
(Luntriesf iounties? states, continents), or with the mean- 
ing of into and out of . 


16 


Lecfia l 6 


You should use "la" and ”de la” with buildings, points, 
spots, etc. With towns and cities you may use either set 

of prepositions. 

§7. From people you must use "de la": 


Am o scrisoare de la fratele meu. # 

Am auzit asta de la §eful depar tamentului . 

§8. Both ’’apoi” and ’’atunci” mean in English then. 
’’Apoi” is used when you mean then, after thajt: 

Intii maninc, apoi invaf lecfia . 


’’Atunci” means then, at that time. 

Am venit aici saptamina trecuta. Atunci n-am §tiut 
unde este po§ta. 


§9. ”A insemna” 
this type of sentence 
means (that) : 


means to signify, to mean ; but not in 
: I mean ( to say . . . ) ; but only in: this 


La scoala asta, RO inseamna limba romina. 

Ce inseamna n trist” in limba engleza? 

§ 10 . ”A pleca” is used thus: 

Eu plec in Ohio. I am leaving for Ohio. 

Eu am plecat la §coala. I left for school. 


In both examples, "in" and "la" are equivalents of the 
English for . 


Am plecat din New York. 
Am plecat de la §coala. 


I left New York. 

I left the school. 


In the latter two examples, ”din” and ”de la” have no 
English equivalents in this type of sentence. 

The use of these prepositions is further explained in §6 
and § 7 . 


17 


o 

ERIC 


Lecfia 16 



a . Intrebari : 

1. Ce iti place in Monterey? 

2. Cind ai venit aici? 

3. Cite ore ai inv&fat asearS? 

4. Ai lucrat cind ai invafat? 

5. Ai ascultat la radio? 

6. Cind ai inceput cursul? 

7. Ai infeles tot romine§te? 

8. Cite§ti bine romine§te? 

9. Ai citit un ziar romine§te? 

10. Ai pregatit bine lec^ia? 

11. Ai §tiut bine lec^ia? 

12. Unde ai mincat ieri? 

13. Ai spalat vasele? 

14. Ai fumat dupa cina? 

15. Ce ai vazut’ intii aici in Monterey? 

b. Va rog sa traduceiji urmatorul text: 

The school is in Monterey. Monterey is a small town 
with beautiful mountains. On Saturdays and Sundays 
we stroll along the ocean. Every morning I read the 
lesson three or four times, and I write letters to my 
brothers and sisters. How is the weather there? Here 
it isn ! t too nice; there is too much fog. 

Where did you go yesterday? 

I went to the movies. 


18 


Lec^ia 16 


Was it a good film? 

Yes, it was a good film. 

Where did you eat? 

I ate at the restaurant. 

What did you drink? 

I was with my wife; and when I am with her, I drink 
only coffee. 

Did you buy a dictionary? 

No, I did not buy one. 


c. Ce ai facut ieri? 

Am lucrat acasa. 

Ai v&zut un film bun? 

Nu, pentru c£ n-am mers la un cinema s&pt&mina asta 

Ai cumparat carte de limba romina? 

Da, am cumparat una . 

Ai scris lec^ia in caiet? 

Da, am scris lec^ia in caiet. 

Ai avut multa gramatica? 

Am avut multa gramatica, insa a fost u§oarS.. 

Ce a$i facut ieri la ora 11? 

Am baut cafea §i am fumat. 

Profesorul a fost cu dumnea voas tra? 

Nu, el n-a venit cu noi pentru ca n-a avut timp. 


19 


o 


Lectia 16 


Cuvinte si 


Expresii idiomati.cn: 
la urma 

saptamina trecuta 
luna tree ut a 
anul trecut 


expresii noi. 


lastly 
last week 
last month 
last year 


Vocabular : 
apoi 

comandant, comandant;i 
de la 

Jepartament, departamente 
director, directori 
divizie, divizii 
examen, examene 
fericit, fericita; fericifi, 
f ericite 

gramatica, gramatici 

ieri 

intii 

numar, numere 
recreate, recreafii 
serie, serii 
sonerie, sonerii 
§ef, §efi 

trecut, trecuta; trecuti, 
trecute 

trist, trista; tri§ti, 
triste 

u§or, u§oara; u§ori, u§oare 


then (see §8) 
commandant 

from (see §6, §7, & §10) 

department 

dir ec tor 

division 

examina tion 

happy 

grammar 

yesterday 

first 

number 

recess 

series 

electric bell 
chairman, chief, boss 

past 

sad 

easy; light 


Verbe : 


a auzi, aud, auzit 
a explica, explic, explica t 
a insemna, (inseamna), 
insemna t 

a pleca, plec, plecat 


a $ine, tinut 


a suna, 


sun, sunat 


to hear 
to explain 

to signify, mean (see §9) 
to leave, go away (see 
§ 10 ) 

to last; to keep; to 

hold 

to ring 



B 


20 




Coniugarca verbelor. 


aud 

auzi 

aude 

explic 

explici 

explica 

inseamna 

auzi® 

auziti 

aud 

explicam 
explica ti 
explica 

inseamna 

plec 

pleci 

pleaca 

termin 
termini 
termin a 

tin 

tii 

tine 

plec am 
plec ati 
pleaca 

termin am 

terminafi 

termina 

tinem 

tineti 

tin 



- TJnde ati auzit gluma asta? Imi place foarte 
d tcn e auroa s tra ati crezut ca eu nu §tin ce 


sun 

suni 

suna 

sunSm 

sunati 

suna 


mult. 

inseamna? 


21 




Lec^ia 16 


I 


[ 

i> 


22 



Lecfcia 17 


m 



a. AstS-zi mS. due acasa tirziu. 
Ieri m-am dus acas£ tirziu. 


Cind te-ai dus acasa? 

M-am dus acasS. tirziu. 

Te-ai dus acasS. la ora patru? 

Nu. M-am dus acasa la ora opt. 


Te-ai culcat devreme? 

Da, m-am culcat devreme. 

Nu, nu m-am culcat devreme. 

Si cind te-ai sculat? 

* M-am sculat devreme. 


b. Cind s-a dus camaradul acasa? 

Camaradul s-a dus acasS. tirziu. 


S«a dus el acas§. la ora patru? 

Nu, el nu s-a dus acasa la ora patru. 


S-a culcat el devreme? 

Da, el s-a culcat devreme. 

Nu, el nu s-a culcat devreme. 

S-a sculat el tirziu? 

Da, el s-a sculat tirziu. . 

Nu, el nu s-a sculat tirziu. 

c. Cind v-a ti dus ieri acasa? 

Ieri ne-am dus acasa tirziu. 


V-ati dus acasa 
Nu, nu ne-am 


la ora patru. 

dus acasa la ora patru. 



23 


Lec^ia 17 


V-a^i culcat devreme? 

Da, ne-am culcat devreme. 

Nu, nu ne-am culcat devreme. 

V-a^i sculat tirziu? 

Da, ne-am sculat tirziu.. 

Nu, nu ne-am sculat tirziu. 

d. Cind s-au dus studentii acasS? 

Ei s-au dus acasS. tirziu. 

S-au dus ei acas£ la ora patru? 

Nu, ei nu s-au dus acasa la ora patru. 

V-ati culcat ieri devreme? 

Da, ne-am culcat devreme. 

Nu, nu ne-am culcat devreme. 

V-ati sculat ieri tirziu? 

Nu, nu ne-am sculat tirziu. 

Da, ne-am sculat tirziu. 

e. Ti-a pl&cut vremea aici? 

* Da, mi-a plS.cut vremea aici. 

I-a placut camaradului vremea aici? 

Da, camaradului i-a placut vremea aici. 

Nu, camaradului nu i-a placut vremea aici. 

V-a plcicut vremea aici in Monterey? 

Da, ne-a placut vremea aici in Monterey. 

Nu, nu ne-a placut vremea aici in Monterey. 

Le-a placut camarazilor vremea aici? 

Da, camarazilor le-a placut vremea aici. 

Nu, camarazilor nu le-a placut vremea aici. 

f. (Cu material didactic necesar.) 

Casa asta este mare. Casa asta este mai mare^ . 

Creionul asta este lung. Creionul asta este mai lung. 

Care casa este mai mare? 

Casa asta este mai mare. 

Care creion este mai lung? 

Creionul asta este mai lung. 


24 


Lecti 3 


g 


h. 


rt orp crrisoare este mai lunga.? 

° Scrisoarea asta este mai lunga. 

Care automobil este mai bun? 

Automobilul asta este mai bun. 

Care ceas merge mai 

Ceasul asta merge mai bine. 

Casa asta este mai mare decit casa asta. 

Care casa este 

Casa asta este mai mare 

Car Creionul tsla este^af lunfdecifcreionul asta 
03 "scrisoarea" a s ta " este ma i 6 lungl' d eci t" tc rHoa «a »st*. 
C3r Automobilul asta ^e^i^dec^t^bilul asta. 

^"ceasul ™s ta" merge 13 mai bfnfdeciflea^fasta . 

' |i e C ionu°i n alta S est e e S St5ft 11 .fcrelonu/asla . 

Car CreIonul lilt efte^to! ati^d! llnf «”i°«iionul 
Ssta . 

^"casalstfesle'tol^tft “*»*" £ • 

Care scrisoare este tot atit de lunga ca * scrisoarea 

aSt lLisoarea asta este tot atit de lunga ca § i sen- 
soar ea a sta . 

Care automobil este tot atit de bun ca § i automobilul 

^ Automobilul asta este tot atit de bun c* §1 automo 
bilul. asta. 

Care ceas merge tot atit de bine ca |i ^ e ^ U J e a S ul asta 
Ceasul asta merge tot atit ae 



25 


Lec*fcia 17 



Un student care a inceput 

care au 


Dialog . 



cursul vorbe§te cu doi studen^i 
terminat cursul. 


Buna ziua domnilor. Despre ce este vorba? 

Este vorba despre §coaia. 

Am auzit ca amindoi ati invatat limba romina. Fftra gluma? 
Fara gluma. Uite diplomele. 

Cind ati terminat cursul? 

Acum doua saptamini. 

Felicitarile mele! A fost greu? 

La inceput da, §i am facut multe gre§eli. 

Ati avut mult de lucru? 

Am invatat cam trei ore in fiecare seara. 

Ce metoda intrebuin^eaza §coala asta? 

O metoda sirapia §i interesanta. 

Ce faceti in clasa? # 

Facem mai multa conversatie; vorbim mai mult §i scriem 

mai put in. 

Despre ce vorbiti? . _ . 

Despre multe lucruri, despre prietem §i a§a mai departe. 

Sint grele intrebitrile? _ , , 

Intrebarile nu sint grele; raspunsurile sint mai grele: 

Multumesc pentru informa till 

Ne pare bine ca ne-am intilnit cu dumneata! 

Acum eu vreau o bere! 

Buna idee! $i eu vreau unal 
£i eu. Noroc! 


26 


Lec^ia 17 



<?r> 


a. 



Exercitii gramaticalg 


Te-ai uitat la televiziune? 

Da, m-am uitat. 

nu m-am uitat. . i ' . .„.i / 

Nu, eu nu m-am uitat insa scrfcia mea s^a ui ir 

M-am uitat numai la un program. \ 

Te-ai dus acasa deyreme? 

Da, m-am dus acasa deyr erne. 

Nu, nu m-am dus acasa deyreme. 

M-am dus intii la club. 4f»ri 

Intii maninc in ora§, apoi m5 ducacasa, msS ler 

n-am mincat in ora§, m-am dus acasa. 


De asemenea : 


Cind te-ai culcat aseasa? 
Cind te-ai sculat? 

Te-ai plimbat in ora§? 

Nu te-ai dus la cinema? 

Te-ai intilnit cu camarazii? 
Unde te-ai intilnit cu ei? 


S-a uitat camaradul la televiziune? 

S-a dus el acasa la ora patru? 

S-a culcat deyreme? 

La ce ora s-a sculat el astazi? u^+prev? 

Unde s-a plimbat el cind a venit aici m Kon.erey? 

Cu cine s-a intilnit mtii? 


La ce ora v-aj?i dus i er l acasa? 
V-ati uitat la televiziune aseara? 
Nu v-ati plimbat in ora§? 
y-afci intilnit cu profesorii? 

La ce ora /-a^i culcat aseara? 

La ce ora y-atl sculat astazi? 


27 


er|c 


Leclria 17 


Cind s-au dus camarazii dumitale acasa? 

S-au uitat ei la televiziune? 

La ce ora s-au culcat ei? 

La ce ora s-au sculat ei? 

Nu s-au plimbat ei in oras? 

S-au intilnit ei cu profesorii? 

b. (Intrebare pusa studentului A. . 

Intrebare pusa de studentul A studentului B. 

Raspunsul studentului B. 

Raspunsul studentului A.) 

S-a uitat camaradul la televiziune? 

Te-ai uitat la televiziune? . 

Da, m-am uitat la televiziune. 

Da, el s-a uitat la televiziune. 

S-au dus studentii acasa tirziu? 

V-ati dus acasa tirziu? 

Nu, nu ne-am dus acasa tirziu. 

Nu, nu s-au dus acasa tirziu. 

De asemenea : 

La ce ora s-au culcat camarazii dumitale? 

La ce ora s-a sculat camaradul dumitale? 

S-au plimbat camarazii dumitale in ora§? 

S-a intilnit prietenul dumitale cu profesorul? 

c. Ti-a placut vremea aici? 

’ Da, mi-a placut. 

Nu, nu mi-a placut. 

I-a placut camaradului vremea aici? 

Da, i-a placut vremea. 

Nu, nu i-a placut vremea. ^ 

I-a placut vremea numai cind a fost soare. 

Ti-a parut bine cind ai venit aici? 

’ Da, mi-a parut bine. . . 

Nu. nu mi-a parut bine cind am venit aici. 

Camaradului i-a parut bine cind a venit aici? 
Da, camaradului i-a parut bine. 

Nu, camaradului nu i-a parut bine. 

V-a trebuit dictjionar cind a^i inva^at lec^ia? 
Da, ne-a trebuit. 

Nu, nu ne-a trebuit. 


28 


Lec%ia 17 


V-au trebuit bani multi cind ati venit aici? 
Da, ne-au trebuit bani multi. 

Nu ? , nu ne-au trebuit bani multi* 


De asemenea : 

Ti-a placut ora§ul? 
fiamaradului i-a placut ora§ul. 

Ti-au placut lectiile? 
i’i-a trebuit dictio nar ? 

(iamaradului i-au^trebuit creioane? 

V-a p&rut bine cind ati vazut ca lectio s . 
Camarazilor le-a parut rau ca nu au avut mai 

timp liber? ... 

Camarazilor le-au trebuit dictionare in clasa. 

d # (Cu materialul didactic necesar.) 


u§oar&? 

mult 


Care tablou este mai mare? 

Tabloul asta este mai mare. 
Tabloul asta este mai mare decit 


tabloul asta. 


Care fata este mai frumoasa? 

Fata asta este mai frumoasa. 

Fata asta este mai frumoasa decit 


fata 


asta . 


Care baieti sint mai inalti- . ^ 

Baietii din dreapta smt mai inalti 
Baietii din dreapta sint mai malti 
din stinga. 


decit baietii 


Care creioane sint mai scurte? 

Creioanele din stinga sint mai 
Creioanele din stinga sint mai 
creioanele din dreapta. 


scurte 

scurte 


decit 


De asemenea : 

Care pantofi sint mai buni? ^ 

Care scrisori sint mai lungi? 
Care automobile sint mai scumpe? 

Care casa este mai mare? 

Care casa este mai mica? 

Care masa este mai lunga? 

Care masa este mai scurta?^ 

Care lectie este mai u§oara? 



29 


Lecfia 17 


Care lectie este mai grea? 

Ce lectii crezi c£ sint mai grele? 

Cine §tie mai bine roraine§te? 

Cine asculta. mai des la radio?^ 

Cine vorbe§te mai des in clas&'t 
Cine se duce mai rar la restaurant? 
Cine vorb 2 §te mai mult? 

Cine §tie mai mult romlne§te? 

Cine §tie mai putin romlne§te? 



- Giheorghe, e§ti un adev&rat prieten 


30 


• «* 


Lecfcia 17 



Acum noua luni, cind am venit in ora§ul asta, am §tiut 
pu^in despre §coala asta. Cind am ajuns aici, m-am intil- 
nit cu un prieten bun §i amindoi ne-am plimbat pe malul 
oceanului. Mi-a parut bine ca m-am intilnit cu prietenul 
meu pentru ca am ?uzit de la el multe lucruri interesante 
despre §coala asta. Conversatia a fost interesanta. La 
intrebarile mele, el a dat raspunsuri simple. Informatiile 
au fost mai interesante decit am crezut eu. 

Aici, §coala nu intrebuinteaza o metoda grea. Profe- 
sorii au o metoda simpla, ( insa care este mai buna decit in 
multe §coli. Pentru ca metoda este buna, studen^ii au 
invatat limba romina mai u§or. Studentilor le-a parut 
bine ca au invatat o limba straina a§a de frumoasa. 



31 


Lectia 17 


Aaci sint mai multi studenti decit studente §i mai 
multi profesori decit profesoare. Studentii au invS-tat 
bine; §i dupct nouS luni comandantul a dat studentilor 
diplome. Ei au a§teptat diplomele nouS. luni §i acum ei 
sint fericiti. Noua luni, eu §i camarazii mei ne-am sculat 
la ora 6 dimineata §i ne-am culcat la ora 11 seara, de 
cinci ori pe s&ptSmina. SimbSta §i duminica ne-am sculat 
mai tirziu. Studentilor nu le-a parut r£u cind a fost 
simbatS. §i duminica pentru ca ei s-au dus in ora§ul Monterey, 
unde ei s-au uitat la cinema tograf e, la biserici, la case 
§i la restaurante. Scoala de limbi straine a armatei este 
in centrul ora§ului, sus pe deal, nu departe de ocean. 
IntrebS-ri ; 

1. Despre ce este vorba in lectia asta? 

2. Cind a venit studentul asta in Monterey? 

3. Ce a §tiut el despre §coala asta? 

4. Cu cine s-a intilnit studentul cind s-a dus in ora§ul 
Monterey? 

5. Unde s-au plimbat amindoi? 

6. Ce lucruri a auzit el despre §coala asta? 

7. Ce fel de informatii a auzit el de la prietenul lui? 

8. Ce metode intrebuint eaz& profesorii din §coala asta? 

9. Le-a pSrut bine studentilor cS au invatat o limba 
strain^? 

10. Citi studenti §i cite studente are §coala asta? 


32 


Lecfia 17 


11. Citi prof eaorl §i cite profesoare Sint aici in §coalS? 

12. Ce a dat comandantul studentilor cind an terminat 
cursul? 

13. Cite lwni au agteptat ei pentm diplome? 

14. De cite ori pe siptanini s-aw sculat studentii la ora 
6 diidneata? 

15. De cite ori pe siptimini s-au culcat studen$ii la ora 
11 seara? 

16. La ce ori s-au sculat simbata §i duminica? 

IT. Le-a pirnt riu sau tine studentilor cind a fost simbata 
sau dumlnicft? 

II. De ce le-a p&rut bine? 

IV. La ce s-*au uitat ei in ora§? 

20* Unde este §coala de linbi str&ine a armatei? 

21. Bate departe sau aproape de ocean? 



prieteuft aid! ... 

33 




Lectia 17 


Teme pentru ora 

de aplicatie. 1 



1 


a. Ce a facut studentul ieri? (Unde s-a dus, cu cine s-a 
plimbat, cind s-a sculat, cind s-a culcat, etc.) 

Un student vorbe§te despre curs. 

Un student este intrebat de ceilalti ce a facut ieri. 

Un student spune ce a facut acuin doi ani. 

b. De tradus in romine§te: 

I am happier now than I Was nine months ago, because I 
finished the course and I am going home. When I came here, 
I was happy, but today, I am happier. When I first studied 
Romanian, it was not easy. Now I speak Romanian better. 
Nine months ago, when I arrived here, the weather was less 

beautiful than it is now. 

Monterey is more beautiful than my town. 

Yesterday, I went down town, I looked at the churches, 
then I went home, I went to bed late and I got up early. 

c. De tradus in engleze$te: 

Camaradul meu este mai trist acum decit acum trei 
sdptSmini. li pare r&u c a pleach din Monterey. El a g&sit 
in Carmel o fata frumoasa, cu ochi alba§tri. El s-a dus 
acasa la ea in fiecare zi, s-a plimbat cu ea in ora§ §i 
seara s-au uitat la televiziune. El a avut mai putin timp 
pentru lectie decit inainte. 

Acum avem mai putini studenti decit anul trecut. Ne 
place cind avem mai multi studenti. Insa cind sint stu- 
denti mai putini, studentii invat* mai bine, pentru ca 
vorbesc mai des in clasa. 


34 


Lectia 17 


d . Glume : 



~ Ce spune sotia dumitale cind te duel 
,T a§a de tirziu acasS.? n 

- tt Nu sint cfts&torit. n 

- At unci de ce te duci acasS. a§a de 
" tirziu? 11 


s* as* as* as 


0 feraeie a vorbit despre o prietenS: 

- Am fost cu ea la restaurant. Dou& minute a vorbit 
despre tot ce a §tiut; apoi a yorbit despre ce n^ « 
$fciut. 



35 



Lecfcia 17 



Explicatii grama ticale . 

J 11. Reflexive verbs are conjugated in the present 
indicative thus: 


m& due 
te duci 
se duce 


or : eu m 5. due 

dumneata te duci 
el (ea) se duce 


ne ducem 
v& duce^i 
se due 


noi ne ducem 
dumneavoastra. vS. duce^i 
ei (ele) se due 


Like M a se duce” we have also learned: a se uita (la) 

a se scula 
a se culca 
a se plimba 
a se intilni (cu) 


The past tense of the reflexive verbs is formed thus: 

m-am (plus the past participle of the verb) : 

te-ai . .. 

s-a 


ne-am . . . 
v-ati . . . 
s-au . . . 

or: eu m-am (plus the past participle of the verb): 

dumneata te-ai ... 
el (ea) s~a ... 

noi ne-am . . . 
dumneavoastrS. v-a^i . . . 
ei (ele) s-au — 


36 


Lecljia 17 


Explicatii giamaticale : (continued) 

Examples : 

M-am sculat tirziu. 

Te-ai sculat tirziu. 

S-a sculat tirziu. 

Ne-am sculat tirziu. 

V-a^i sculat tirziu. 

S-au sculat tirziu. 

pi rulcat devreme. S-a culcat la ora /. 

Eu m-am uitat la televiz.iune. M-am uitat la un program 

Nod^ne-am plimbat in ora§. Ne-am plimbat cu fete 
f rumoase. 

$12. We have learned in Romanian four verbs of the 
same type. 


a-i piacea 
a-i trebui 
a-i parea bine 
a-i parea r§.u 


The past tense of this type of verb forms 


mi— a (plus the past participle of 

■£i~a . . • 
i— a ... 


ne-a . . . 
v-a 

le-a . . . 
Examples : 


thus : 

the verb) : 


mi-a plclcut 
ti-a pl&cut 
i-a placut 


ne-a placut 
v-a pl&cut 
le-a placut 


Mi-a trebuit un creion. 

Ti-a parut bine cind ai venit aici? 
6amaradului i-a placut fata. 

Ne-a trebuit automobilul. 

V-a placut oceanul? 

Le-a parut rau cind au plecat. 



37 


Leci?ia 17 


NOTE: As you remember, if you "like" more than one thing, 

you use the plural form of the verb: 

Mi-a piacut tigara. Mi-au placut ^igZrile. 

Le-a plScut vremea. Nu le-au pl&cut restaurantele . 


§13. In Romanian, the comparative of the adjectives 
and adverbs is formed by preceding the adjective or the 
adverb by the adverb mai . Examples: 


Studen'tii sint buni . Noi am avut studen^i ma i buni , 

anul trecut. A , 

Fetele sint frumoase. Fetele din ora§ul meu sint mai 

f rumoase. 


i>- 


Un creion lung. 




0 casS. mai mica. 


Note Marginale cu Privire la Vocabular : 

§14. A a§tepta = to wait for 

Do not use "pentru" in Romanian after "a a§tepta M : 

Eu a§tept diploma. 

El a a§tepta t automobilul. 

§15. Bani = money „ _ 

"Bani" is in Romanian in the plural form, there 

fore it requires plural verbs and adjectives: 


38 


Lecfcia 17 


Banii sint pe mas3.. 
Ea are bani nwlifi- 


§16. Cam = about 

Despre = about 
Both “cam 11 and “despre" 

English with about . 


can be 


translated 


“Cam" means about , a pproxima t e 1 ^ • 


into 


Aici sint cam 15studenti- 
Cam acum trei ani. 

"Despre" means about , concerning: 


Am vorbit despre camarazi. 
A scris despre §coala. 


§17. 


A§a = so 
"A§a" used before 


adjectives 


requires “de" : 


Examenul nu este a§a de greu. 
Clasa nu este a§a de mare. 


Teme si intrebari . 


a . 


Intrebari : 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 


Cind te-ai culcat ieri? 

Cind te-ai sculat? . 

Te-ai uitat la televiziune. 

Ti-a placut programul? 

fiama radul s-a plimbat in ora § ? 

A vazut toate bisencile? 

S-a uitat la bisericile dm Carmel. 

V-ati dus la restaurant? 

££ ^festrmafmarfdecrt Monterey, 

U C fn e e SS S?TtirS. fr “cV T^esorui de 

limba romina? A , 9 

Cine §tie mai bine 

Cine vorbe§te mai putm m clasa. 



39 


Lecfia 17 


Teme §i intrebari : (continued) 

15. Cine vorbe§te mai mult? 

16. Ti-a placut filmul? 

17. iui i~a placut ora§ul Monterey? . 

18. V-a parut bine ca a^i venit aici, la §coala. 

19. Le-a placut studen^ilor ca lec^ia este u§oara. 

20. Cu cine te intilne§ti in fiecare zi? 


b . De tradus in romine ^ te : 



a t 

and I read 

There, I me l oci^cauv , 

It is bigger than the city hall in my town, but 
ful. I liked the white walls and red windows. 

c. De tradus in engleze gte: 

Ieri, camarazii mei s-au dus la un restaurant mic * 
este linga §coala. Acolo, ei au mincat bine, au ascultat la 
radio s-au uitat la televiziune apoi s-au dus la cinema. 

Si eu’am fost cu ei. Mi-a placut filmul. Am vazur un 
film cu soldati buni §i fete frumoase. Seara am venit 
acasa la ora 10 §i m-am culcat imediat. M-am sculat devreme 

§i am venit la §coala. 

d. Compozifie orala : Unde m-am dus ieri. 

Vocabular 


Expresii idiomatice : 

acum (o ora, o zi. o luna) 
acum un an 

acum (doua ore, doua zile, 
doua luni) 


(an hour, a day, a month 
ago) 

a year ago 

(two hours, two days, 
two months) ago 


acum doi ani 
cel pu^in 
de lucru 

am de lucru 
pentru put ini 


two years ago 
at least 
work (to do) 

I have work to do 
(as an answer to 
,, multumesc n :) don*t 
mention it! 


40 


Lecfia 17 


Expresii idiomatice: (continued). 

far a gluma! 
a fi vorba despre 

despre ce este vorba? 


no kidding! 
to be all about 
what is it all 


about? 


Vocabular : 


ele 


a c-g 

amindoi, amindoua 
bani (masc. pi-) 
cam 

despre 

diploma, diplome 
gluma, glume 
greu, grea, grei, gr~-_ 
gre§it, gre § ita; gre§iti 
gre§ite 
imediat 

informa fie, informal^* 
interesant, interesanta; 

interesantl» interesante 
lucru, lucruri 
metoda, metooe 
noroc! 

prieten, pneteni 
prietena, prietene. 
raspuns, raspunsuri # 
simplu, simpla; simpli, 
simple 


so (§17) 


both 

money (§15) # 

about, approximately 
about, concerning v o 
diploma 
joke 

difficult; heavy 


(§16) 

16) 


wrong 

immedia tely 
information 

interesting 
thing; work 
method 
good luck • 
friend 
f riend 
answer 

simple 


Verbe : 


a 

a 

a 

a 


a§tepta , a§tept, 

se^intilni, ma intilnesc, 
intilnit 

intrebuinfa, mtre- 
buintez, intrebuintat 
vrea, vreau, vrut 


a§tept 

a§tepti 

a§teapta 


ma intilnesc cu 
te intilne§ti cu 
se intilne§te cu 


a§teptam ne intilnim cu 


to await, to wait for (§14) 


to meet 


to use 
to want 

intrebuintez 

intrebuintezi^ 

intrebuinteaza 

intrebuin^am 


vreau 

vrei 

vrea 

vrem 



41 


i h 


1 


f 


Lecfcia 17 


Verbe: (continued) 

asteptati vS. intilni^i cu intrebuin^a^i vre$i 

a§teapta se intilnesc cu intrebuinteazS. vreau 

a a§tepta - se conjuga ca a plec a 
a intrebuin^a - se conjuga ca a tuma 
a yrea - se conjuga ca a bea 






Lec"£ia 18 


0 




T 


| Introducerea grama ticii noi : 

cartea ac eea ? 
aceea este pe masa. 


Unde este hirtia aceea? 

Hirtia aceea este pe scaun. 

Unde este tabloul acela? 

Tabloul acela este pe perote. 


Unde sint studen^ii aceia? 

Studen^ii aceia sint in clasa. 

Unde sint soldatii aceia? 

Soldatii aceia sint afara. 

Unde sint carijile acelea? 

Car^ile acelea sintTpe scaun. 

Unde sint creioanele acelea? 

Creioanele acelea sint in pravalie. 


Unde sint cladirile acelea? 

Cladirile acelea sint in Monterey. 

Unde este dictionarul acela englez? 

Dictionarul acela englez este pe masa. 

Cum se numesc profesorii aceia? 

Profesorii aceia se numesc Popescu §i Olteanu. 



43 


Lec^ia 18 


Cum se nume§te muntele acela? 

Muntele acela se numeric Toro. 

Cine este ofiterul acela? 

Ofiterul acela este comandantul §coln. 


b. Ora§ul New York este mai mare decit toate ora§ele din 
Ame r ica • 

Ora§ul New York este ora § ul cel mai mare din America. 

Care este ora§ul cel mai mare?. 

New York este ora§ul cel mai mare. 

Care este ora§ul cel mai frumos? 

Carmel este ora§ul cel mai frumos. 

Care este clasa cea mai buna? 

Clasa asta este clasa cea mai buna. 

Care sint studen^ii cei mai buni? . ... 

Ionescu §i Olteanu sint student ii cei mai bum. 

Care este metoda cea mai buna? . ^ 

Metoda asta este metoda cea mai buna. 

Unde sint fetele c el e mai frumoase? 

In ora§ul meu sint fetele cele mai frumoase. 

Care este studentul cel mai fericit? 

Munteanu este studentul cel mai fericit. 


Care este studentul cel mai trist? 

Popescu este studentul cel mai trist. 


re sint studentii cei mai fericiti . 

Studenf ii cei mai fericiti sint Munteanu §1 Ionescu. 


? 


c. 


Ce vezi aici? 

Aici vad ni$te carti- 

Unde sint cartile? 

Unele sint pe masa, unele sint pe scaun. 


Ce vezi aici? 

Aici v£d ni§te creioane. 


44 


Lecjfia 


Unde sint creioanele? 
Unele sint pe raas&, 


unele sint pe scaun. 


Ce vezi aici? 

Aici v&d ni§te soldati. 


Cum sint soldatfii? A . 

Unit sint inalti, unii nu sint mal^i. 

Unde s-au n&scut profesorii? 

Unii s-au n&scut in America, unii s-au niscut in 

Rominia . 


Ce vezi acolo? 

Acolo vad ni§te tablouri. 

Cum sint tablourile? A . r 

Unele sint frumoase, unele nu sint frumoase. 



- Nu vezi a§a ceva in fiecare zi! 


45 


ERIC 


Lec^ia 18 


Dialog . 

» 

Domnule Olteanu, cuno§ti bine ora§ul? 
Desigur. M-am nascut aici. 

Atunci §tii unde este po§ta. 

Desigur. Tocmai acolo merg acum. 

Este departe de aici? 

Nu. Pe jos, ajungem in doua minute. 

De ce sta lumea in col^ul acela? 
A§teapta autobuzul. 


Unde merg ei? , _ , 

Unii merg la Carmel, §i unii la Pacific Grove. 

Totdeauna este circulate mare pe strada aceea? 
Totdeauna, pentru c5 are pravaiii multe. 


Ce 


sint ciadirile acelea mari? 

'Xintii, pompierii; apoi banca, politic, primaria 


Sint fabrici in Monterey? 

Ntt* Oamenilor de aici nu le plac fabricile. 


A, 


iata po§ta ! , „ , i . 

Da, §i peste drum este spitalul ora§ului 


Multumesc pentru informatii. „ „ . , 

Cu piacere. Acum ma intorc repede la locul de 

De ce a§a de repede? 

Pentru ca am parcat automobilul numai pentru o 


§i liceul. 

parcat. 
ora, sau 



Lec^ia 18 


grama tic ale . 


a. Unde este cartea asta? 

Cartea asta este pe masS. 

Unde este cartea aceea? 

Cartea aceea este pe scaun. 

Unde este hirtia aceea? 

Hirtia aceea este pe masa. 

Unde sint c£rtile acelea? 

C&rtile acelea sint pe masa. 

Unde sint creioanele acelea? 

Creioanele acelea sint pe scaun. 

Ce invat& studentul acela? 

Studentul acela invat& romme§te? 

Ce invat& studentii aceia? 

Studentii aceia invat& romine§te. 

Ce inva^S. sergentul acela? 

Sergentul acela invat^ roroine§te. 

Unde se due baietii aceia? 

Baietii aceia se due la §coala. 

In ce liraba este ziarul acela? ^ 
Ziarul acela este in limba romma. 

Unde sint chibriturile acelea? 

Chibriturile acelea sint pe masa. 

Unde sint iigSrile acelea? 

TigSrile acelea sint pe scaun. 

De unde ai diploma aceea? 

Am diploma aceea de la Harvard. 

b. Cum sint studentii? 

Studentii aceia sint buni. 

Cum sint c&rtile? 

Cartile acelea sint verzi. 




47 


Lec^ia 18 


Cum este gramatica? 

Gramatica aceea este grea . 

Cum este metoda? 

Metoda aceea este u$oara. 

Cum este biserica? 

Biserica aceea este rriicS. 

Cum sint fetele? 

Fetele acelea sint frumoase. 

Cum este sergentul: cilsatorit sau necasatorit? 
Sergentul acela este casatorit. 

Cit costa ^igarile? 

Tigarile acelea costa mult. 

Cit timp a excursia? 

Excursia aceea a \inut doua zile. 

Ce §tie copilul: romine§te sau engleze§te? 

Copilul acela §tie romine§te. 

Unde merge copilul la §coala? 

Copilul acela merge la §coalS in Monterey. 

Merg bSiel^ii la §coalS.? 

Da, b^ietii aceia merg la §coala? 

Dar fetele, merg §i ele la §coala? 

Nu, fetele acelea nu merg la §coalS. 

c. Sint to^i profesorii cas&toriti? 

Unii sint cSs&toriti, unii nu sint casatonti. 

Sint toate lectiile u§oare? 

Unele sint u§oare §i unele sint grele. 

Sint toate cladirile mari? 

Unele sint mari §i unele sint mici. 

Sint toti studeni^ii buni? 

Unii sint buni, unii nu sint buni. 

Sint toate automobilele galbene? 

Unele sint galbene, unele nu sint galbene. 


48 


Lecfia 18 


Sint toate automobilele bune? 

Uncle sint bune, unele nu sint bune. 

. Cuno^ti ni.*yte fete in Monterey? 

Da, cunosc ni§tc fete in Monterey. 

Nu nu cunosc nifyte fete in Monterey. 

Stii unde este ni§te cafea buna? 

’ Da, §tiu unde este cafea buna. 

Nu , nu sjtiu unde este cafea buna. 

Ai vazut ni.'yte ca rfi pe masa? 

Da, am vazut ni§te carfi pe masa. 

Nu, n-am vazut ni$te carfi pe masa. 

Ai ni§te diefionare bune? 

Da, am ni§te diefionare bune. 

Nu, n-am ni$te. dirfionare bune. 

e. Care este orasul c* 1 mai marc?. 

New York <sto orasul cel mai mare. 

Care este .^coala cea mai buna? 

Asta este sc oa la cea mai buna. 

Care este statul cel mai mare? 

Alaska este statul cel mai mare. 

Care sint studenfii eei mai buni? _ . 

Smith si Brown sint studenfii cei mai bum. 

Care este muntele cel mai inalt? ^ 

Mun tele McKinney este muntele cel mai malt. 

Care sint automobilele cele mai bune? . 

Automobilele americane sint cele mai bune. 

Care sint soldafii cei mai buni? # . 

Soldafii americani sint cei mai bum. 

Care sint cladirile cele mai inalte? 

Cladirile acelea sint cele mai inalte. 


49 



L e c t i a l^probabii pur& x 'j 
coincident^. / 





\ 





La §coala asta vin multi studenti din multe state. 

Unii vSd ora§ul Monterey pentru prima data. 

Studentul Olteanu a venit numai saptamina trecuta §i 
nu cunoa§te ora§ul. Intii a stat la hotel, apoi, dupa ce 
au inceput lectiile, a locuit la §coaia. 

Astazi este sirabata §i dupa ce a terminat lucrul, 

Olteanu s-a dus la po§ta cu un prieten. Amindoi au scris 
scrisori: ^nele scrisori parintilor §i unele fetelor. Dupa 

ce Olteanu a parcat automobilul in locul de parcat, ei s-au 
plimbat in ora§ cam o ora, sau a§a ceva. Pe strada Alvarado, 
Olteanu a vazut multe pravaiii frumoase, banci, restaurante 
§i cinematografe. Pe dealul din stinga, el a vazut un liceu 
de baieti, unde invat& cel putin 250 de studenti. 1-a piacut 
ora§ul. In Monterey nu sint fabrici, pentru ca oamenilor nu 
le plac fabricile. 


50 




Leclfia 18 


Gind Olteanu s-a uitat la ni.^te cladiri pe dealul din 
dreapta, n-a §tiut ce este acolo. Ionescu a r£s: probabil 
nu vezi bine. Aceea este $coala unde invatam noi romine^te. 

Dupa aceea Ionescu s-a dus la banca. Olteanu s-a inter: 
la locul unde a parcat automobilul, linga gara. Cind a ajun 


acolo, a fost tocmai timpul cinei. 

Oamenii aceia, care au a § teptat la statiile de 
au plecat. Unii au a§teptat autobuzele acelea albe 
m( »rg la Carmel §i unii au stat acolo mai mult §i au 
autobuzele galbene, care merg la Pacific Grove. 


autobuze 

care 

a § top tat 


Intrsbari : 

1. Despre ce este vorba in lectia asta? 

2. De obicei vin multi student! la §coala asta? 

3. Cunosc toti ora§ul rind vin aici? 

4. Care studeriti cunosc ora§ul? 

5. Cind a venit studentul Olteanu? 

6. Cite zile a stat el la $coala.? 

7. De ce nu s-a dus el m or a § : 

8. Ce a scris Olteanu? 

9. Cui a scris el? 

10. A §tiut el unde este po§ta? 

11. Cine s-a dus cu el la po§ta? 

12. Unde a parcat Olteanu automobilul? 



51 


Lecfia 18 


13. Cite ore s-au plimbat ei in ora §? 

14. Ce a vazut Olteanu be strada Alvarado? 

15. "Hste tut h-mu a Himc multa circulatie mare pe strada 
asta? 

16. Unde a vazut el un liceu de baie^i? 

17. A §fciut Olteanu de ce a asteptat luin«* multa la colful 
s trazii? 

18. Ce cladiri a vazut Olteanu pe dealul din dreapta? 

19. Unde este «jcoal.a? 

20. Unde s-a dus Ion esc u dupa aceea? 

21. Unde s-a in tors Olteanu? 

22. Au plecat oamenii de la statiilu de autobuze? 

23. Unde au plecat unii? 

24. Cum sint autobuzcle care merg la Carmel:" 

25. Dar acelea care merg la Pacific Grove? ^ 



52 



Lectia 18 


a . 


I 

I 


b. 



Pe ce stradS sint ciadirile mai importante din ora§ul 

Car sint cele mai mari clSdiri din ora 5 ul dumitale? 
Care sint cele mai buna §coxi? 

Care sint cele mai bunc automobile? 

Studentul spune ce a v&zut in ora§ul Monterey. 

De tradus din engleze§te in romine§te. 

Who is that girl? 

She is my friend’s sister. 


When did she come to Monterey? 
She came here a week ago. 


Does she like Monterey? 

She likes this town. 

Did she meet the students? 

No, she didn’t meet the students. 


Are all the students good? 

Some are good, some are not good. 

Who is the best student? „ . „ 

Georgescu is the best student, in the best class. 

c. De tradus din romine§te in engleze§te: 

Partea este t>e mas&. Cartea este pe masa aceea, din 
colt- In clasa asta sint studentii cei mai buni §i ei mvat^ 



53 


Leci^ia 18 


romineste. Cel mai bine invai'a studentul care invata cel 
mai mult. Unii sint casatoriti, unii nu Sint. Cei^mai ^ 
multi locuiesc in ora§. Cei mai multi fumeaz£, msa m: in 
clasa: ei fumeaza afara. Profesorii aceia vorbesc numai 
romine§ te cu studentii. Unii studenji vorbesc bine. Eu am 
cumparat ni§te dictionary de la pravalie. Ele costa prea 
mult: peste cinci dolari. 


d. Gluma : 

Domnul Jack Benny are un program de televiziune. Multi 
se uita la programul lui. Unii cred ca gluma asta a fos 
cea mai buna: 


Domnul Jack Benny se plimba pe strada. Un om vine la 
el si spune: 

- Domnule, §tii dumneata unde este po§ta? 

- Nu, a spus domnul Jack Benny. t Eu sint strain in 
orasul asta, nu cunosc ora§ul. Nu §tiu unde estepo§ta. 

- Foarte bine, §tiu eu. Daca mergi drept inainte 
doua strS.zi, apoi mergi la dreapta, in cladirea aceea mare 

este po§ta. 



54 


Lec^ia 18 



Bxpllca tii grama ticale s 

518. In this lesson, we learn the Romanian 
of that and those . 


4 

equivalent 


The equivalents are: 


acela, 

(m.s.) 

aceea 

(f.s.) 

tha t 

aceia, 

(m.p.) 

acelea 

(f.p.) 

those 





Lec^ia 18 


The forms that you have just learned are used after the 
noun. In a somewhat different form, they may be used before 
the noun, but it is not necessary to do so. 

Now, here is a hint on how to learn it easier. 


noun ends in ... ul. 

use 

ul acela 

... a 

tt 

... a aceea 

... ii 

ft 

. . .Ti aceia 

... le 

tt 

. . . le aceJea 


Examples : 

Hotelul acela este bun. 

Fa ta_ ac eea este frumoasa. 

Stude ntii aceia invalid in fiecare seara, 

Dictioflare le ac e lea sint cele mai bunc. 

That is, they can be made to rhyme somewhat. If you 
look at the grammatical exercises in this lesson you see 
that this is true. There are exceptions: those five 

masculine nouns ending in "e": 

Pre§edintele acela a fost bun. 

§19. We also have learned in this lesson the Romanian 
equivalent of the . . . es t (the biggest), or the most ... (the 
most beautifulJT 


As we remarked when we learned ’’acela, aceea”, this 
Romanian form can also be learned somewhat by ear. 


If the words ends in 


ul, 

use 

ce i 

mai 

a , 

it 

cea 

mai 

ii 

it 

ceT 

mai 

le 

u 

cele mai 


Examples : 

Studen tul cel mai bun inva^a in fiecare searS.. 
Lecfia cea mai u§oara a fost lecljia trecutS. 
Soldatii cei mai buni sint in armata americanS. 
Fetele cele mai frumoase sint in ora§ul meu. 


Lec^ia 18 


§20. You may also meet this type of construction: 

Instead of Hotelul cel mai bun se nume§te San Carlos , you 
may hear: Cel mai bun hotel se nju^§_^^aii garlos, in whi 

case the noun does not have the article. 

The perennial exceptions: frate, pre§edinte, munte, 
soare, perete: 

Muntele cel mai inalt se nume§te Negoiul. 

§21. We learned three words as equivalents for the 
English some : ni$te; unii, unele. 

Unii (masculine) and unele (feminine) are used when it 
matters to know that some do something and that some do not 

do it. 

Examples : 

Unii student! fumeaza, unii nu fumeaza. 

Unele lect^i s£nt u§oare, unele nu smt u§oare. 

Ni§te means some , when no particular distinction is 
meant! also, with singular nouns. 

Examples : 

Am vSzut ni§ te pr&valii frumoase. Unele au fost pe 

strada Alvarado. . c . 

Am baut ni§te cafea buna §i ni§te bere rece. 

Marginal notes on vocabulary : 

§22. "Lume" in Romanian is singular. 

Am vazut multa lume - I saw many people. 

Lumea este fericita - The people are happy. 

§23. "Politia", is singular, even when it means Boli cg . 
force. You may say in English: "The police are coming, 

but in Romanian, you must say: Politia vine. 

§24. "Pompier" means fireman ; the plural form is used 
to mean, also, fire s ta tion . 

§25. "A cunoaste" means _to know , as also the other 
verb you already know, "a §ti". By and large you § n 



57 


Lecfia 18 


answer to something: 

Stiu unde locuic^te domnul Ionescu. 

£l §tie romine^ te. 

Am §tiut ce au facuc ei. 

You ,, cuno§ti M something well ; a re familiar with : 
Cunosc orasul bine. 

Cunosc trei student,! din clasa RO - 9 - 33. 


Teme s i introba'ri . 


a . Va rog raspunde fi la_ urm;i toarele intrebarl : 

1. Ai dumneata automobil? 

2. De obicei, vii la §coala cu automobilul? 

3. In cite minute ajungi la §coala? 

4. Unde parchezi automobilul? 

5. Sint multe locuri de parcat? 

6. Cite ore pe zi stai in clasa? 

7. La ce ora te intorci seara rtcasa? 

8. Lucrezi seara cel pufin 3 ore? 

9. Rizi dumneata cind camarazii spun glume? 

10. Rid profesorii cu studenfii in clasa? 

11. Ifi plac glumele bune? 

12. Ce fac unii studenfi in clasa? 

13. Unde gasim ni§te cafea buna? 

14. Sint unele lecfii mai u§oarc decit asta? 

15. Care este cea mai buna §coal,a? 

b. De tradus din romine ^ te in engleze s te . 

Monterey este un ora§ frumos. Pacific Grcve este mai 
frumos decit Monterey, insa mai pufin frumos. decit Carmel. 
Carmel este ora§ul cel mai interesant. Mulfi studenfi se 
auc simbata §i duminica §i pe plimba in Carmel. Cei mai. 
mulfi se due pe malul oceanului; unii se due la cinema §i 
unii se due la restaurant. Ni§te studenfi din clasa asta 
loeuiese in ora§. Ei vin cu automobilul la §coala in^fie- 
care zi. Automobilul acela costa mult. Costa tot atit de 
mult ca §i automobilul meu. Studenfii aceia nu au auto- 
mobil. 


58 


L i • r t i a 18 


i).- t r a « 1 us din ctn? l * JL£i JLl L 0 

X‘W I write Romanian bettor. « h * v ' { ? est because 

not the longest; letter • ' much . Some 


This ts not trie , d verv much, 

we had good lessons and w Q ^ * ;< .. r ler than this lesson, 
lessons are easier, uiu * students are m 

This lesson is not the easiest. ial 

this class. Tt • . a hill. The school 

This town is not large. I ‘ J; 1 (H)O students. In 
+1vl) . ^,ii1 That school has at<*ui l,\. 
it? on that ni"- • „ . n z .... i anrua^e classes, 

those buildings are tue Kona man ..a.inud r . 

i . Compozi t ie ora 13. : 

1 ,. ro g vorbi'-ite cam dou;> minute despre: 

Orasul nu’U (cladiri, strazi, etc.) 


Vocabula r : 


Hxpresii idiomatice i 

a§a ceva 
Loc de parcat 
pe jes 
peste drum 
prima data 

Vocabula r : 

acela, aceea 
aceia, acelea 
autobuz, autobuze 
banca, bSnci . 
circulate, circula^n 
ciadire, cladiri 
colt, colturi 
deal, dealuri 
drum, drumuri 
fabric^, fabrici 
gar!, gari 
hotel, hotelun 
iata „ 

informatie, informal 1 
liceu, licee 
lume, lumi 
ni§te 


something like this 
parking place 
on foot 

across the street 
the first time 


that (see §18) 
those (see §18) 

bank, bench; desk (in school) 

traffic 

building 


corner 


hill 

road 

factory 

railroad station 
hotel 
look! see! 
information 


high school 
people, world 
some (see §21 
next page) 


(see §22) 
and bottom 


of 



59 


Lectia 18 


Vocabular : ( c on t ) . 
peste 

polifie, poli^ii 

pompier, pompier i 
pravalie, praviilii 
spital, spitale 
static, stafii 
strada, strazi 
tocmai 
totdeauna 
unii, unele 

Verbe : 


over 

police? station 

police force (see §23) 
fireman; fire station (see §24) 
s tore 
hospi tal 
station 
street 
just; quite 
a lwa ys 

some (see §21 and bottom this 
page) 


a cunoa§te, 

cunosc , 

to know (see 

§25) 

cunoscut 




a se intoarce, ma in tore, 

to return 


intors 




a parca, parchez, parcat 

to park 


a sta, stau, 

sta t 

to stay 


a ride, rid, 

ris 

to laugh 


cunose 

ma intorc 

parchez 

stau 

cunosti 

te intorci 

parchezi 

stai 

cunoa§te 

se intoarce 

parcheaza 

sta 

cunoa§tem 

ne intoarcem 

pa ream 

stam 

cunoasteti 

va intoarceti 

parca^i 

stai^i 

cunosc 

se intorc 

parcheaza 

stau 


. id 

rizi 

ride 

ridem 

rideti 

rid 








unele sint*. 

unele nu sint... 


| unele sint grele 

unele sint usoare 


unele sint mici 

un el e sint mari ] 

1 





ni$te cafea 


unii sint in&untru 


unii nu sint buni 


unii sint afar& 



unii inva^S 


unii nu inva^& 


unii loeuiese aici 

unii loeuiese 


l jolo 


60 


Lec^ia 19 


LECTjA 19 


nTTTTT 


V ( ‘ ‘l\0 


| *, Tntroducerea ^rama ticii noi 


N// I 1 \ ' oe+n? Unde este car tea a c e a s t a? 

Unde este cartea asta? una ^ ; f 
Cartea aceasta este pe mas.u 

Unde este hirtia aceasta? 

Hirtia aceasta este pe scaun. 

Unde sint cartile ace^te|? (astea?) 

Cartile acestea sint pe masa. 

TTn/itJ <5int creioanolo acestea* 

Unde sini- + nP ccaun. 

Creioanele ac.esxea smt pe scaun. 

issmisss 

ln zLrufacefta eiteinTIiBl'engleza. 

Cin ltudentU lumeaza e t a igKile ? acestea . 

Cum este tabloul acesta? 

Tabloul acesta este mare. 

Cum este masa aceasta? 

Masa aceasta este galbena. 


61 



Lectia 19 


o 

ERIC 


Cum se nume§te ora§ul acesta? 

Cum se nume§te s trada . aceasta? 
Cum se numesc studentii ace§tia? 
Cum se numesc ora§ele acestea? 


b. Cartea studentului este pe scaun. 
Cartea lui este pe scaun. 


Scrisoarea fetei este 
Scrisoarea ei este 


pe scaun. 
pe scaun. 


Unde este 
Cartea 


cartea lui? 
lui este pe 


scaun. 


Unde este 
Cartea 


cartea ei? 
ei este pe scaun. 


Unde este creionul lui? 

Creionul lui este pe scaun. 


Unde este caietul lui? 

Caietul lui este pe scaun. 


Unde este caietul ei? 

Caietul ei este acolo. 

Un^e sint creioanele el? 

Cr eioanele ei sint acolo. 


c . 


Unde este camaradul lui? 

Unde sint camarazii lui? 

Unde este fratele ei? 

Unde sint fratii ei? 

Dictionarul asta este dictionarul depar tamentului . 
Dictionarul asta este dictionarul meu, dictionarul 
dumitale, dictionarul lui; dictionarul asta este 
dictionarul nostru . 

Dictionarul cui este aici? 

Dictionarul nostru este aici. 

Tabloul cui este aici? 

Tabloul nostru este aici. 

Ceasul cui este aici? 

Ceasul nostru este aici. 


62 


Lecfia 19 


Asta est ? clasa noastra . 

Clasa cui este aici? 

Clasa noastra este aici. 


Cum se nume§te §coala noastra? 

Scoala noastra se nume§te Scoala 
armatei. 


de limbi straine a 


Citi studenfi sint in clasa noastra? 

In clasa noastra sint 7 studenfi. 

Comandanfii no§tri sint ofiferi buni. 

Cum sint comandantii no§tri? a 

Comandantii no§tri sint ofiteri bum. 


Cum sint camarazii no§tri? . 

Camarazii no§tri sint studenti bum. 

Clasele noastre sint mari. 

Cum sint clasele noastre? 

Clasele noastre sint mari. 


d. 


Cum sint cartile noastre? 

Cartile noastre sint albastre. 

Cartea dumitale este pe scaun, §i cartea dumi tale este 
pe scaun, §i cartea dumitale este pe scaun; cartile 
dumneavoa s tra sint pe scaun. 


Unde sint cartile dumnea voastra? 
Cartile noastre sint pe sea « 


Unde sint creioanele dumnea voastra? 
Creioanele noastre sint pe scaun. 


Unde este prof esorul dumnea voastra? 
Profesorul nostru este in clasa. 

Unde este dictionarul dumnea voastra? 
Dicfionarul nostru este pe masa. 

Unde sint camarazii dumnea voastra? 
Camarazii no§tri sint in clasa. 



63 


Lectia 19 


Cum este cursul dumneavoastra? 

Cursul nostru este lung. 

Citi student! sint in clasa dumneavoastra? 

In clasa noastra sint 7 student!. 

Cum a fost lectia dumneavoastra? 

Lectia noastra a fost scurta. 

Cartea lui este pe scaun; §i cartea lui este pe s 
Cartile lor sint pe scaun. 

Unde sint cartile lor? 

Cartile lor sint pe scaun. 

Unde sint creioanele lor? 

Creioanele lor sint pe scaun. 

Cum se nume§te profesorul lor? 

Prof esorul lor se nume§te Popescu. 

Unde sint automobilele lor? 

Avtomobilele lor sint afara. 


- Cine-i jef aici 



64 


Lectia 19 



Dialog 





Cu ce ai cal&torit pina la San x ?^ncisco? n -^..i 
Pin3. la San Francisco am c£13.tori^ cu avionul. 

Cu ce ai caiatorit de la San Francisco pina la Monterey? 

Am caiatorit cu trenul. 

Cu ce ai mers pina la gar a? . 

Pina la gara am mers cu tramvaiul. 

Te-ai oprit pe drum? 

Nu, nu m-am oprit pe drum. 

Esti obosit acum? . „ 

Da, pentru ca a fost o caiatone lunga. 

Ce crezi despre ora§ul nostru? .... ... 

Ora§ul este curat §i locuitori'* inter esanlji. 

Ce ai vizi tat intii? . . , 

Am vizi tat centrul ora§ului §1 muzeul. 

De unde ai luat autobuzul? A w , 

Am luat autobuzul din piata, linga pod. 

Cit ai piatit pentru bilet? 

N-am piatit mult, 

Ai vizitat bisericile acestea? . „ , 

Da, §i bisericile protestante §i bisericile catolice. 

Dar biserica aceasta ortodoxa, din Seaside? Grove 

Nu. N-am mers spre Seaside; numai prxn Pacific Grove 



65 


o 

ERIC 


JBxercltil grama ticale . 


Cum se nume§te ora§ul acesta? 

Ora§ul acesta se nume§te Monterey. 

Este ora§ul acesta mare? 

Da, ora§ul acesta este mare. 

Ci^i locuitori are ora§ul acesta? 

Ora§ul acesta are multi locuitori. 

Clti studenti sint la §coala aceasta? 

La §coala aceasta sint multi studenti. 

Ce invatS- studentii ace^tia? 

Student ii ace§tia inyu1?a limbi strSine. 

Citi studenti sint in clsaele acestea? 

In clasele acestea sint multi studenti. 

Cum sint scaunele acestea? 

Scaunele acestea sint galbene. 

Iti plac tablourile acestea? 

Da, imi plac tablourile acestea. 

Ce vezi in tabloul acesta? 

In tabloul acesta vSd fabric!, clftdiri, 
drumuri §i strazi. 

Cum sint fabricile acestea? 

Cum sint ciadirils acestea? 

Cum sint autobuzele acestea? 

Cum sint strazile acestea? 

Cum sint drumurile acestea? 

Cum este fabrics asta? (aceasta) 

Cum este clidirea asta? 

Cum este autobuzul asta? 


autobuze 


Lectio 19 


!j..i <•; it; drumul ta£ 

C-m este stradn asta? 

t'f \<’zi pc seaunul lui? 

Pe scaunul lui vad o carte. 

Own este car tea lui? w 

Cartea lui este albastra. 

Ce este ling& cartea lui? 

Linga cartea lui este un crcion. 

“Mssjsrss.'srasr^ .««■ 

Cum sint lectiil ( ‘ dumneavoastra? 

Lectiil e noastre sint lungi. 

Cum se numes te profesorul dumneavoas tr a ? 

Prof esorul nos tru se numes te Popescu. 

Cum so numeste surgentul <lu f^ a ,^® S * ra? 

Sergentul nostru se nume^te Bro.vn. 

Cum se nume^ te comandantul dumneavoastra? 

Comandantul nostru se numeric Smith. 

Fata asta are un automobil bun. Cum este automobilul ei? 
Automob ilul *'i este bun. 

Cum este prietena ei? 

Prieteria ei este frumoasa. 

Unde sint ciirtilu ei? 

Cartile ei sint in automobil. 

Unde .sint cheilc ei? 

Cheile ei sint in automobil. 


Cuin sint pantofii ei? 

Pantof ii ei saut negri. 

Student ii din clasa asta au carfi 

lor? 

Carfile lor sint pe scaun. 


Unde sint cartile 


67 


Lect* 9 19 


Unde sint creioanele lor? 

Creioanele lor sint pe scaun. 

Unde sint caietele lor? 

Caietele lor sint sub scaun. 

Cine este profesorul lor? 

Prof esorul lor este domnul Georgescu. 

Unde este profesorul lor? 

Profesorul lor este in clas&. 

c. Ce este la stinga dumitale? 

La stinga mea este tabla. 

Cine este la dreapta dumitale? 

La dreapta mea este domnul Jones. 

Cine este la dreapta lui? 

La dreapta lui este camaraduJ lui. 

Cine este la stinga lui? 

La stinga lui sint eu. 

Ce este in fata dumnea voastra? 

In fata noastra este tabla. 

Ce este inapoia dumnea voastra? 

Inapoia noastra este peretele. 

Ce este inapoia lui? 

Inapoia lui este peretele. 

Ce este in fata lui? 

In fata lui este masa. 

Ce este la stinga mea? 

La stinga dumitale este geamul. 

Ce este la dreapta mea? 

La dreapta dumitale este u§a. 

Ce este la dreapta noastra? 

La dreapta noastra este geamul. 

Ce este la stinga noastr&? 

La stinga noastra este u§a. 


68 



Ac u- dona limi, Olteanu a vizi tat oragul nostru pentru 
priffla data. El a caiatorit cu avionul «1 cKiatoria a tin* 
dona ore. El a plMit § ase dolari pentru biletul de avion. 

A sta . in oragul nostru trei zile: vine-H, stobata §i 
dumineca. El a vizitat pe prietenul lui, donnul Pop 

Casa prietenulwi lui -este sus, pe deal, aproape de 
gcoala noastra, nu departe de centrul oragului. Oragul 
nostru este mic gi curat. Jos in vale, are o pla^a. In 
piata aceasta sint pravalii, bfaci §i cele mai bune restau 
rante. tn restaurantele acestea gSsegti -incare buna, insa 


piate§ti mult. 

Politia, liceul gi pri-aria sint pe Calea Principal!. 
In fata pri-ariei este un pare. In parcul acesta smt 
banci. Cind este vreme fru-oasa, lumea sta pe bSncile 
.cestea gi se uita la copiii care se joaca. 


69 


Lectia 19 


Ora§ul nostru are cam 12.000 do locuitori. Unii 
lucreaza In fabric! §i uuii lucreaza in restaurante, m 
spitale, in §coli, la primarie §i a§a mai departe. 

Domnul Olteanu a luat autobuzul din pia^a §i m drum 
spre muzeu, el a vazut un pod mare. Podul acesta este aproape 
de biserica protestanta. Sint multe biserici aici: in Sea- 

side este o biserici ortodoxa §i in Monterey multe biserici 

ca tolice. 

Seara, domnul Olteanu a fost obosit. S-a oprit la 
restaurantul cel mai bun, a mincat bine, apoi a platit §i 
s-a dus acas£, la prietenul lui. 

Intrebari . 

1. Despre ce este vorba in bucata asta? 

2. Ce a vizitat Olteanu acum doua lun^.? 

3. Cu ce a calatorit el? 

4. Cit a %inut calatoria? 

5. Cit a costat biletul de avion? 

6. Cit timp a stat in orasjul nostru? 

7. Unde este casa prietenului lui? 

8. Este §coala noastrS. departe de centrul ora§ului? 

9. Cum este ora§ul nostru? 

10. Ce a vazut el in piai^a? 

11. Ce gase§ti in restaurantele acestea? 

12. Cit plate§ti pentru mincare? 


70 


Lec^i- 3 19 




13. Pe care stradS. este politia? Dar liceul? Dar Pri 
m&ria? 

14. Ce este in fata primariei? 

15. Ce face lumea cind este vreme frumoasa? 

16. Cam locuitori are ora§ul nostru? 

17. De unde a lua t domnul Olteanu autobuzul? 

18. Ce a vazut el, in drum spre muzeu? 

19. Ce fel de biserici sint in ora§ul nostru? 

20. Cind a fost domnul Olteanu obosit? 

21. Unde s-a oprit el? 

22. Dupa asta, unde s-a dus el? 

23. Stiti unde locuiesc profesorii dumneavoastra? 



71 





Lecfcia 19 


OfU z u 




Teme pentru ora de "plicate* 

t 7 I \ 

a. Studentul vorbe§te despre ora|ul lui. - , _ 

Studentul intreaba pa camarazii lui despre ora§ul lor. 
Studentii intreab S. un student despre ora§ul lui. 

Studentul spune cum a vizi tat ora§ul Monterey pentru 

prima data. 

b. De tradus in llmba rominS,; 

Yesterday, my friend and his wife came to our town. 

Th*** Pd bv train* They paid four dollars for the 

tiSets? V An airplane ticket costs more, but the trip is 

Sll ° r Hie train stopped at least four times; once in San Jose. 

Monterey is a small and clean city. It has many hills. 
Our school is uo on these hills. 

° They paid a visit to their friend Dan, who lives on the 
square near the post ° ffice - , Across the street is a 
rant and to its left is a movie. After they left, they went 
to a restaurant, ate something and drank coffee. In the 
evening, they were tired. They went to sleep at about 9 

o’clock. . . 

These friends visit these cities very often. 

c . De tradus in englezeste s 

Cind am venit intii in Monterey, profesorii no§tri n-au 
stiut cum ne numim §i noi n-am qtiut cum se numesc ei. Noi 
ne-am dus la clasele noastre. Am luat cSrfcile noastre de la 
birou §i am primit lec-fia intii. Lecjjia noastrS n-a fost 

Ne-am dus in oras cu automoUSlul, apoi am luat autobuzul 
din strsda Alvarado. Ne-am dus pin* in Pacific Grove, unde 
am vizi tat muzeul. Ne— am inters acas&, la prietenul nostru 


72 


Lecfcia 19 


Soastre! to ter^t converta|ia cto U orflO 
fost tirziu cind am ajuns, acas£. 

d. Glume : 

cind Stan PapugS vine acasS la ei. 

_ De ce Sint ei fericiji de doua ori? 

- Priaa data, cind vine; apoi cind pleaca. 

zfkxfr s* affrays 

- r*nd am avut 16 ani, am fost 
Miss California 

- Da, ins& atunci au fost foarte 
putini locuitori in California. 

e. Proverb : 

Este bine sS. ai bani albi pentrn 
zile negre! 



- GheorgheJ 

totdeauna $tiu 
unde e$ti tot 
timpul! 


73 


1 


Lec^ia 19 



§26. You have already learned ,, meu, mea, mei, mele, 
dumitale”. Now we shall learn the other forms: 


M.S . 

meu 


F.S . 

mea 


M.P. 

F. P. 


■mmmm mmmm 

mei 

mele 

my 

dumitale 


your 

lui 


his 

ei 


her 

;r&, no§tri, 

noastre 

our 

dumneavostrS 


your 

lor 


their 


527. You have used n 5sta, asta," since the beginning 
of the course. Now we learn two other forms, meaning 
exactly the same thing, but they are more formal; used in 
rather formal speech, or in writing. 


M. F. 

S. acesta, aceasta this ^ 

P. ace§tia, acestea these (or: 5.§tia, asrea} 

Marginal notes on vocabulary : 

§28. "PinS" means to, up io« till , until , in this type 
of sentences: 

M-am dus pin£ la Los Angeles. 

M-am plimbat ping in ora§. 

Am inv&tat plnA Ta ora 9. 

Am venit pin^ aici cu trenul. 

If you rerember how we used '‘in**, "la n (§6, §7) , you 
can use the proper forms of ,f pin5 in, pin5 la”. 

Am mers cu automobilul ping in Ohio. 

Am mers cu automobilul Pina la primarie. 



74 


Lectia 19 


Teme si intrebari. 


a . 


Va rog raspundef i 


la urmatoareij 


1. Cum se nume§te ora§ul acesta? 

2. Este ora§ul acesta mai aproape de San Francisco, 
sau de Los Angeles? 

3. Este §coala aceasta curata? 

4. Este §coala aceasta interesanta? 

5. Unde este casa prietenului dumitale? 

6. Cum este casa lui? 

7. Cum se nume§te baiatul lui? 

8. Stii unde sint parintii . 

9. §tii cum se nume§te sotia lui? 

10. 6a re este seria dumnea voastra? 

11 Cine sint profesorii dumnea voastra? 

12*. Unde sint automobilele dumnea voastra? 

13. Cum se nume§te comandantul dumnea voastra. 

14. Unde invata. camarazii dumnea voastra? 

15*. Unde sint lectiile lor? 

16. Cu ce ai calatorit mai mult?. 

17. Care a fost calatorie cea mai lunga. 


b. 0 traducere din limba engleza : 


The city of Monterey is smaller than the city 
Francisco, bigger than the city of Carmel. Th?se 

California. Monterey is our city. It is our 
live and work here. Many people come 


are m 
because 


we 


of San 
cities 
city 
here and 


they do not live here. They travel by car, bus 


visit, but 

or plane. „ „ . - 

We work in our schools, banks, hospitals, 


and factor- 


leS 'our climate is pleasant. We have some f°g. b ^^ e 
winter is nice. Monterey has many hills These hills 
are not high. The ocean is near and it is cold, un 
Saturdays and Sundays we go to Carmel Valley or to the 
golf course. Did you know that Bing Crosby plays g°l f 
here in the winter? There is not much traff „ in our city. 
Many people visit this town, the nicest in the United States 


75 


o 


Lec^ia 19 


c . 


0 traducere din limb a romma in 1 imb a engleza . 


Monterey este un ora§ in California, aproape de San 
Francisco. Ora§ul acesta este mic, curat, frumos, cu mul e 
cladiri si prav£lii frumoase. Noi avem aici restaurante, 
spitale, banci, o sta^ie de police, o sta^ie de pompieri 
cinematografe §i doua statii de radio. Iarna §1 vara foart. 
multi oameni vin aici sa viziteze peninsula. Unn vin cu 
automobilul §i unii calatoresc cu trenul. Gara este aproape 
de ocean. Oamenii din Monterey lucreaza in fabrici, sau in 
pravalii. Aici, In Monterey, este de asemenea Scoala de 
limbi straine a armatei. Multi soldati §1 ofiteri merg la 
scoala aceasta. Cursul acesta de limba romina la §coala 
aceasta, tine nou5 luni. Cei mai multi studenti sint bum. 

d. Compozif ie oralS: 

Te rog vorbe§te cam doua minute, cu vocabularul din 
lec^ie, despre: 

Ora§ul meu. 


Vocabular : 


Bxpresii idiomatice : 


cu automobilul 
cu trenul 
cu avionul 
cu tramvaiul 

by car 
by train 
by plane 
by streetcar 

Vocabular. 


acesta, aceasta 

ace§tia, acestea (&§tia, astea) 
avion, avioane 
bucata, bucS-fi 
catolic, catolica; catolici, 
ca tolice 

calatorie, calatorii 
centru, centre 

curat, curata, cura^i, curate 
dolar, dolari 
ei (as in "casa ei") 

this (see §27) 
these (see §27) 
airplane 
piece 
Catholic 

trip 

center 

clean 

dollar 

her (as in n her 


76 


Lectia 19 


Vocabula r : (cont.) 

el (interjection) 

locuitor, locuitori 

lor 

lui 

muzeu, muzee 
nostru, noastra; no§tri, 
noastre 

obosit, obosita; obositi, 
obosite 

ortodox, ortodoxa; ortodoc§i, 
ortodoxe 
pia^a, pie^e 
pina 

pod, poduri 
prin 

protestant, protestanta; 

protestanti, protestante 
spre 

tramvai, tramvaie 
tren, trenuri 
undeva 
vale, vai 


well* * . ; now then* . • (see 
§26) 

inhabitant 
their (see § 26) 
his (§26) 
museum 

our (see §26) 

tired 

Orthodox 

public square; market 
to, up to; till, until 
(see §28) 
bridge 
through 
Protestant 

toward 
s tree tear 
train 
somewhere 
valley 


Verbe : 


a calatori, ealatorese, calatorit 
a lua , iau, luat 
a se opri, ma opresc^ opnt 
a plati, platesc, platit 
a vizita, vizitez, vizi tat 


to travel 
to take 
to stop 
to pay 
to visit 


ealatorese 
cal£tore§ti 
calS tore§te 


calatorim 

calatoriti 

ealatorese 


iau 

iei 

ia 


ma opresc. 
te opre§ti 
se opre§te 


platesc 

plate§ti 

plate§te 


vizitez 
vizi tezi 
vizi teaza 


lu£m 

ne 

oprim 

lual^i 

va 

opriti 

iau 

se 

opresc 


platim 

plati^i 

platesc 


vizi tarn 

vizita^i 

viziteaza 




77 


ERIC 


Lec^ia 20 


LECTIA 20 



Introducerea grama ticii noi . 

Eu §tiu romine§te. Eu vorbesc romine§te. 

Eu §tiu sji vorbesc romine§te. 

Eu ma due acas&. Eu mSninc acasa. 

Eu mS, due sa. maninc acasS.. 

Stii sS vorbesti engleze§te? 

’ Da, §tiu sa vorbesc engleze§te. 

Stii sa scrii romine§te?^ 

’ Da, §tiu sa scriu romine§te. 

Te duci acasa sa inveji? 

Da, ma due acasa sa mva'p. 

Te duci acasa sa mamnei? ^ 

Da, ma due acasa sa maninc. 

Te duci acasa s& asculti - T , a n 
Da, ma due acasa sa ascult la radio. 

Te duci acasa sa te uitila , televiziune? 

Da, ma due acasa sa ma uii la televiziune 

Stiti sa vorbiti rom£ne?te? 

’ Da, §tim sa vorbim romme§te. 

Stiti sa scrie^i romine§te? 

’ Da, §tim sa scriem romme§te. 


o 

ERIC 


79 


LecU a 20 


Va duceU acasa sa inva£aU? 

Da, ne ducem acasa sa invatam. 

Te-ai dus acasa sa te uiU la televiziune?^ 

Da, ra-am dus acasa sa ma uit la televiziune. 

va ducei^i acasS sa ascultati la radio? 

Da, ne ducem 'acasa sa ascultam la radio. 

Va duceU acasa sa va uitaU la televiziune? _ 

Da, ne ducem acasa sa ne uitam la televiziune. 

V-aU dus acasa sa va uitaU la televiziune? 

Da, ne-am dus acasa sa ne uitam la televiziune. 

Vrei sa inveU romine§te? 

Vrei sa mergi la cinema? 

VreU sa mergeU la cinema? 

VreU sa mergeU la restaurant? 
lU place sa dansezi? 
lU pla ce sa lucrezi? 

b. Eu spai vasele, apoi ma spai. 

Ce ai spaiat ieri? 

Am spaiat vasele. 

Te-ai spaiat ieri? 

Intii am spaiat vasele, apoi m-am spaiat. 

Ai spaiat automobilul, ieri? 

Intii am spaiat automobilul, apoi m-am spaiat. 

Te-ai sculat devreme astazi? 

Da, m-am sculat devreme, apoi am sculat camarazii. 

Ce au facut camarazii dumitale? 

Camarazii mei s-au sculat, s-au spaiat, apoi au 
mine a t. 

Ce a facut sergentul? # 

Sergentul s-a sculat devreme, apoi a sculat soldaU 1, 

AU terminat cursul? 

Nu, n-am terminat cursul. 

Cind se termina cursul? 

Cursul se termina dupa 9 luni. 


80 


Lecti 3 20 






Dialog * 

U 

P ° U D S esi C gS? ?t L f deja d cmoIc dou^’una u£d* «i «na bruneta. 

Cind te-ai intilnit cw ele? 

Alaltaieri. 

VrM ?o StTtffi 9 Pt»tCT C sa e wrbim cu ele diseara. 
Cind Dupa S ce r terBiiJia ele lucrul. 

De8P S fete?e e Su S Sn««i a Ia vorbe § ti despre Industrie de 
automobile 1 

Dar despre ce? 

Despre alte lucrun. 

Dax dac£ ele nu vorbesc cu mine? 

Te scUzi §i pleci. 

Cun. poti sa ajungi ^^Lrgi pe o strada ingusta, 

-SrASiS™: i?«5« «•*«• •*— 

ajungi la semnalul de circulatle* 
Chia L! C SepU e pe i trotua? r Iitey B minute §i ele vin afara. 

F °* r ^ bi lSki V |p51 S *tt?om!biluirapoi «a spai §i mergem. 

Atunci ? mergem cu automobilul dumitale. 

Foarte bine. La rexedere. 




81 



a. Iti place si fames!? 

B* r 1 m 1 place a* fomez. 

Ifode te duel si 

MI due 1m ora$ si cumplr tiglri. 

Poti si te duel clad vrei? 

Pot si ail due clad vreau. 

Poti si vizitezi muzettl dia Pacif 16' Grove? 

Da pot si vizitez mtzcul dia Picific Groy®* 

ItaJ nu pot si yi^itex waxen 1 dia Pacific Grove- 

Trei si yizitezi muzeal? 

Da. vresa si vizitez muzeal. 

Nu’ nu vresa si vizitez muzeul. 

Ai imrltst si scrii romineste? 

Am layltst si scriu put&& romlne$te. 

Ai tejrltat si vorbe§ti romlnegte? 

Am lavllfst si vorbesc putin ro*ine§te. 

Poti si iatelegi clad vorbe^te profesoral repede? 
°*Nu pot si inteleg clad vorbe^te profesoral repede. 

<&nd te daci si bei here la restaurant? 

Sears, ml due si beaa here la restsuraat. 

Ca cine te daci si bei here? 

MI dac si beau bere, ca camarazi i mei- 

Iti place si bei here $i si ascalti i* **Jio? 

Da t lai place si beaa bere §i si sscalt la radio* 

Ze program Iti place si vezi? 

Xmi place si vld programal 


# • « • 


82 


Lec1;ia 20 


Vre»i sS. te duci la San Francisco? 

Dafvreau sS ma due la San Francrsco. 

Cind vrei s£ te intorci? . . ^ 

Vreau s& mS intorc dummica seara . 

Ce vrei s& vizitezi? 

Vreau sS, vizitez muzeul. 

Unde vS. place sS. fumati? 

Ne place s£ fum&m afara. 

Unde vS duceti sa c “ m P ar +tL^ g |n 1 o ras 
Ne due em s5 cumparam tig 511 in ora§ - 

Puteti s5 vS duceti In ora§, cind vreti? 

ft nu^putem fa SfScS eind v^em. 

Put D^ putlf if Vizf af Lf f P f n £ pf i£ic e Grove . 

Vreti sa vizitati muzeul? 

Da vrem sa vizitam muzeul. 

Nu’ nu vrem sa vizitam muzeul. 

Puteti sa intelegeti tot? 

Da, putem s& intelegem tot. 

Nu, nu putem sa intelegem tot. 

PUt Niffeiififfl4ifeIffffft°e f fofeiorui e repede 

Pind va duceti sa beti bere la restaurant? 

Noi ne ducem seara sa bem bere la res auran 

Cu cine va duceti sa beti bere? _ _ . 

Ne ducem sa bem bere cu camarazn no§tri. 


\ 

k 

] 

! 

i 


83 


Lec^ia 20 


b. 


Va place sa beti bere §i sa ascultati J® ra ^°^ .. 

Da, ne place sa bem bere §1 sa ascultam la radio. 

Va place sa va uitati la televiziune? 

Da, ne place sa ne uitam la televiziune. 

Vreti sa va duceti la San Francisco?. 

Da, vrem sa ne ducem la San Francisco. 

Aveti timp sa va uitati la televiziune? . # 

Nu, nu avem timp sa ne uitam la televiziune. 

Cind vreti sa va intoarceti de la San Francisco? 

Vrem sa ne intoarcem de la San Francisco, duminica 

seara . 

Unde vreti sa va opriti pe drum? ^ restaurant 

Pe drum, vrem sa ne oprim sa mine 8m la un restauran 

Cind se termina cursul? 

Cursul se termina dupa opt lum. 

Cind se termina ora asta? . 11+p 

Ora asta se termina la ora 10 fara 10 minute. 

Cind se termina ora de grama tica? minute 

Si ora de grama tica se termina la 10 fara 10 m.inute. 

Cind terminat-i dumneavoastra cursul? 

Noi terminam cursul dupa opt lum. 


Cind terminati ora asta? 
Terminam ora asta la ora 


9 fara 10 minute. 


Cind terminati ora de gramatica?. ^ 

Noi terminam §i ora de gramatica la ora 

minute . 


10 fara 10 


Cind te speli? 

Ma spai dimineata. 

Cind se spaia studentii? 

Si studentii se spaia dimineata. 

Cind se spaia camaradul? 

Si camaradul se spaia dimineata. 


84 


Lec£ia 20 


Cind speli vasele? w . 

Eu spai vasele dupa cm*. 

Cind speli automobilul? a 

Eu spal automobilul simb§.ta. 

rind speli automobilul camaradului? 

Eu nu spai automobilul camaradului. 

Unde te opre § ti in d rum 5 s P^ e ^ S i’ pr a V alie. 

In drum spre casa, ma opresc la pravax 

Unde se opre.te camaradul in drum spr« * ca»S? rfvglie . 
In drum spre casa, camaradul se opre 9 

Unde se opresc studen t ii in drum spre casa? 

In drum spre casS, studentii se opresc x y 

f .t. o«i. 

prea repede. 

Opre§te poli)ia ^ prea 



85 




Lecti* 20 


V- 






Bucata de citirc . 

AlaitBieri/ m-am sculat sal devreme decit de obicei, la 
ora cinci, apoi am aculat pe camaradul meu. Araindoi ne-am 
spfclat, apoi am spaiat automobilul lui. Am venit la $coaia 
cm automobilul lui. Am InyAtat cSteva lecfcii §i am repetat 
In recniitifif am fumat. Dupi ce am .tlfiiMt ^igari— 
le t s-a terjainl* §i recrea*ia. Ne-am dus in ora$ »a cumparam 
ni$te JigBri $i Bfi ne iatilnim cu fetele acelea dr&gute, 

deapre care am yorbit deja. 

Cm mine a yenit §i camaradul meu. Amindoi am facut o 
plimbare prin ora§, am cump&rav ni§te $ig&ri $i am stat la 
coltul atra*ii f unde am a$teptat fetele. Curlnd dupa ora 
patru, ele au yenit, insa n-au yenit singure. Cu ele au 
foat citiva bBiefi: doi cu fata blonda $i doi cu fata 


brunet!. 

Bi au tre cut chiar pe linga noi, pentru ca trotuarul nu 
cite lat acolo, eate inguat. Noi am incercat sa yorbim cu 



Lectia 20 


f e tele noastre, ins& ele s-au scuzat repede §i au plecat mai 
departe. 

Pentru cS. a fost prea tirziu pentru cinema §i pentru ca 
n-am putut si vorbim cu fetele acelea, am stat in eras; §i 
ne-am uitat la pravaiii, la reclame §i la multe alte lucruri 
Apoi ne-am dus la un restaurant fi am baut o bere, iar mai 
tirziu, dupa citva timp, ne-am intors acasa, tri§ti. 

Seara aceea nu s-a terminat plftcut, a§a cum am vrut noi. 

Intrebari : 

1. Despre ce este vorba in bucata asta? 

2. Cind te-ai sculat mai devreme? 

3. Ai sculat pe camaradul dumitale? 

4. Ce ati fScut intii: a*i spaiat automobilul, s-au v-a*i 
sp£la t? 

5. Ati sp&lat amindoi automobilul? 

6. Cu automobilul cui ati venit la §coal&? 

7. Ati terminat toate ^ig&rile in recreate? 

8. Cu cine ati vrut sS, v5 intilniti i n ora§? 

9. Unde v-ati plimbat? 

10. Unde ati a§teptat fetele? 


11. Cu cine au venit ele? 

12. Ce ati incercat s& faceti? 

13. Pentru ca a fost prea tirziu n-aji putut sa vorbiti 
cu fetele acelea drSgute, ce ati f&cut. 



87 


Lec^ia 20 


14. Unde v-a^i dus dupa aceea? 

15. Ce a^i baut acolo? 

16. Cum s-a terminat seara aceea? 

(Intrebarile de mai sus se pot intreba la persoana a 
doua singular.) 



- Ce vrei? Nu §tiu s& citesc rominegtei 


88 



Lectia 20 



Teme pentru ora de 


a. TJn student vorbe$te despre o plimbare. 

Un student yorbe§te despre o ***** , 

Un student vorbe§te despre ora$ul lui. te 

Studentii intreabi un student ce poate ce nu pon 

s& fac& aici. 

b. Ite tradus s 

I want to see some P*®**? g***^ 11 thiS town * 

Do you want to talk with them? 

Yes. I want to take a walk first, then go to a restau- 
taXl l know 1 two girls: a blonde and a brunette. 

Good. Which one is prettier? 

You try to know too much. 

’"‘"hey'arfwLkiS in that building Usually, they 
pass by this bus station at 4 o clock. 

khen did you meet them? 

The day before yesterday. 

Are these our girls? they with 

Yes, these are our girls. 1 see mai 

their friends. 

Good. Then, we found a girl for our friend, George, 
c. De tradus: 

Alalt&ieri a fost simbata §i simbata, de obicei m8 due 
in ora§, insa alaltaieri n-am avut timp. Am lucrat ac , 



89 


Lecfcia 20 


am spaiat podeaua §i perejii, am pregatit mincarea pentru 
cina si am terminat ni§te scrison. Prietenii mei a§teapta 
scrisori de la mine tot timpul. Ei cred ca profesoni nu 
dau studen-fcilor lucru mult. Eu nu am timp sa scnu scri- 
sori, nu pot sa fumez in clasa, nu me ere sa merg m^ora§ 
pentru ca tot costa prea mult. Timpul trece repede msa, 
pentru ca pot sa ma due la cinema, unde vad fete dragu^e 
sau pot sa fac o plimbare piacuta pe malul oceanuluij iar 
cind am mai mult timp, ma due cu ci^iva prieteni sa vizitam 
$i alte ora§e. 


d. Glume; 



Un om s-a oprit In fata 
casei. In u§a, el a vazut un 
copil cam de 7 ani. Omul 
nostru s-a dus la baiat §i a 
spus : 

-Este doamna Popescu acasa? 

-Da, ea este acasa. 

Omul nostru a sunat la 
sonerie. Apoi a a§teptat. A 
a§teptat cam o jumatate de ora. 
Dupa o jumatate de ora, s-a 
dus la baiat §i a spus: 

-Am crezut ca ai spus ca 
doamna Popescu este acasa! 

-Da, ea este acasa, insa 
ea nu locuie§te aici! 


- Ce fac oamenii vara, in Miami? 
A§id|pta iama! 


90 


Lectia 20 


Eroul nos tru Stan Papu§a s~a dus odata la un restaurant 
cu o fata foarte dragufa. Dupa ce au mincat, ei au dansat, 
apoi s-au intors la masa lor. Acolo, fata a spusi 

- *ti place sa dansezi, domnule Papu§S? 

- Da, imi place sa dansez. 

- Atunci, de ce nu inveti sa dansezi? 


e . Proverb : 

Vremea buna se cunoa§te de dimineafa. 



Vrei sa bei niste cafea? Esti om cu noroc. Eu tociriai am 
niste cafea cald& cu mine, Poftim . . . 


o 

ERIC 


91 


Lec”fcia 20 


K /»\ 



Exp:? ica tli grama ticale : 


§29. In this lesson, we learn how to use the f i r s t two 
persons of the subjunctive . You may have ahea^reaarked 
thaTJ to - this - point, we h^ve used the subjunctive only when 
i» a verb follows a ver b” (I want to smoke ; I carL s P e ^ Romani 
an) To express this idea, in Romanian you take thecorres- 
ponding forms of the present tense and connect them with s5 


Vreau si fumez. 

Pot si vorbesc romine§te. 


vreau 

si 

vrei 

si 

pot 

si 

poti 

si 

vrem 

si 

vreti 

si 

pute-jfi 

si 

putem 

si 

NOTE: This holds true 

person singular and 
the third person. 

plural. 


fumez 

fumezi 

vorbesc 

vorbe§ti 

fumim 
f uma^i 

vorbit i 
vorbim 

only for the first and the second 
We shall learn later how to form 


§30. Before we talk about the Romanian reflexive verb, 
let’s talk a little about an English verb like to wash. 


In English you may say: 

or: 


I washed, then I went to school. 
I washed myself, then I went to 
school. 


92 


Lec£ia 20 


You don’t have to use myself, in 
doesn’t make much difference whether 
the other. 


the above sentence, 
you say it one way or 


It 


Now let’s compare this verb with the English verb ^2. 
cut. If’ you say: I cut, it means I cut something; if you 
mTked yourself cutting, you have to say: I cut 2||S — • f 
While you were able to use either I wash, or I; Sjas|||s_: > 
with the verb cut , you cannot use I cut for I cut mysel t,. 

§31. Now we come to the point of this explanation. 
Most of the Romanian verbs are like £ut. 


Tv, Dcvmcnian if vou washed, then w ent to. school, you 
have to say 3 vou ^a shed vourseTf tEen went to school, or: 

M-am spalat, apoi m-am dus la §coala. 


If you finish something, you say: 

Termin cursul. 

Am terminat lecfia. 

But, if the course ’’finishes itself”: 

Cursul se termina curind. 

Hirtia s-a terminat. 


Further examples: 


termina t 


Camaradul termina lecfia. Lectia s-a 
Camaradul spala vasele. El sespala. 

Camaradul scoala copiii. ^ Copm se scoala. 
Sofia culca. copiii. Copiii se culca. 

Polifia opre§te automobilul. El se opre§te la 

rant. 


restau- 


§32. For 

only the verbs we 


now we shall use in 
have learned, because 


the reflexive form 


a This is only one of the several uses 
reflexive; and there is a danger of using it wrongly 


of the Romanian 


b. Some verbs are only reflexive. 

c. Some verbs mean something else when reflexive. 



93 


Lecfia 20 


Note marginals cu privire la vocabular : 

§33. The meaning of "chiar" can be seen from these 
additional examples: 

Unde-i domnul Popescu? Cilia r acum a plecat. 

Domnul colonel a fost aici. Chiar colonelul? 

Domnul profesor a terminat lecfia chiar cind a venit el. 

§34. "Dar" means the same thing as insa . 

If ,f insa” is not at the beginning of the Romanian sen- 
tence or clause, like in: Eu beau, insa el fumeaza, but 

inside, like in: Sint multi s tud enf i " in~ d epa r tmen t , in clasa 
asta insa sint put ini, "insa” is better translated by however . 

"Dar" could also moan how about : Eu beau bere; dar 

dumneata? 

El joaca carfi; dar 
sofia lui? 

NOTE: "Dar” is used in the dialogue with the meaning 

of how about . 

§35. After has two Romanian equivalents: dupa , and 

dupa ce . 

after, as preposition, is translated dupa . 

after , as conjunction, is translated dupa ce 

Or, if the above seems difficult, a mechanical rule may 
help: after used just before a verb is "dupa ce”: 

El a scris lecfia dupa ce a venit la §coala. 

Ei s-au dus la cinema dupa ce au invafat lecfia. 

Ma intorc in clasa dupa ce fumez ^igara asta. 

Ma due dupa un creion. Popescu a venit dupa profesor. 

§36. "A trece" means both to cross , and to pass : 

Am trecut strada. 

Am trecut la examen. 

"A trece pe linga" means to pass by , to pass near : Am 

trecut pe linga o biserica ortodoxa. Ei au trecut pe linga 
mine . 


94 


Lec£ia 20 


§ 37 . "Mine” is in Romanian the object of a preposition. 

A venit cu mine. 

El a locuit aproape de mine. 

§38. "Iar” is a word used when either and, or but can be 
used, sometimes equally well: 


or : 


He is from Ohio, and she is from Utah. 
He is from Ohio, but she is from Utah. 

El este din Ohio iar ea este din Utah. 


95 


ERIC 


Lect?ia 20 



Teme §ji intrebari . 


a . Va rog raspundef i la urmatoarele intrebari . 

1. Poti sS. fumezi in clasa? 

2. Te scuzjl cind fumezi in fa^a doamnelor? 

3. Pe linga ce treci, in drum spre casa. 

4. Treci prin piat&? ^ ^ 

5. Este o plimbare placuta pina acasa? . w 

6. Incerci s& inve^i dialogul inainte, sau dupS. cina? 

7. Ce fete dragu^e cuno§ti aici, in Monterey? 

8. Cind te speli? . 

9. Cind se termina cursul pentru seria dumitale? 

10. Care zi din saptamina este cea mai placutS.? 

11. Ce reclame iti plac mai mult? 

12. Ce alte reclame li^i plac? 

13. Ce faci dupa ce maninci? 

14. Ce faci dupa ce termini lectfiile? 

15. Dumneata vorbe§ti pu^in romme§te. Dar camaradul 
dumitale? 

b. Va rog sa traducet i urmatorul text: 

Do you want to smoke? 

Yes, I want to smoke. 

We may not smoke in the classroom. 

Very well, then. We can smoke outside. 

I want to leave early today. 

Where do you want to go? 

I want to go downtown to buy some clothes for my children. 
Do you pass by the store on the way home? 


96 


Lec£i a 20 


Yes, I pass by the store. 
Can you stop at Holman s 


for me? 


Cer i a tai y an advertisement in the newspaper. The store 
sells a few books about Romania. 

I can stop and see what kind of books they have. 

Thank you very much. 


c. Compoziti e orala: 

Ora§ul meu. 


Vocabular . 


alalta.ieri 

alt, alta; alti, a lt? 
blond, blond a; blonzi, blonde 
brunet, bruneta; brune^i, 
brunete 
chiar 

citiva, citeva 

curind 

dar 


drigut, drSguta; draguti, 
dragu^e 
iar 

industrie, industrn 
ingust, ingustS; ingu§ti, 


inguste 

lat, lata; lati, late 

m l ne w ^ 

placut, pi acuta 5 placu'yi 
placute 

plimbare, plimbari 
reclama, reclame 


trotuar, trotuare 


day before yesterday 
other; another 
blond 
brunette 

even, just (see §33) 

a few 

soon 

but; "how about" .. (see 
§34) 
already 
cute, pretty 

and; but (see §38) 

industry 

narrow 

wide 

me (see §37) 
pleasant 

stroll; pleasure ride 
advertising; sign 
(advertising) 
sidewalk 


o 

ERIC 


97 


Lectia 20 


Verbs : 


a 

a 

a 

a 


incerca, incerc, incerca 
putea, pot, putut 
se scuza, ma scuz, scuza 
trece, tree, trecut 


t 

t 


to try 
can; may; 
to excuse 
to pass; 

§ 36 ) 


incerc P°* 

incerci P 0 ^* 

incearca poate 


ma scuz 
te scuzi 
se scuza 


incerc am 

incercati 

incearca 


putem 

pute^i 

pot 


ne scuzam. 
va scuzati 
se scuza 


4 


to be able to 
oneself 
to cross (see 


tree 

treci 

trece 

trecem 
trecei^i 
tree . 


LECTJA2I 



Vrea camaradul sa asculte la radio? 
Da el vrea sa asculte la radio. 


Vrea camaradul 
Da, el vrea 


sa se uite la televiziune? 
il Te uite la televiziune . 


Se 


culca el devreme? 

Nu, el nu se culca devreme. 


Vrea el sa 
Da , el 


se culce devreme? 
vrea sa se culce devreme. 


Se duce 
Nu, 


el des la cinema? 
el nu se duce des la cinema. 


Vrea el sa se duca la 
Da, el vrea sa se 


cinema? 

duca la cinema, 


ins a nu are timp. 


Clt timp tine cursul asta? 
Cursul asta t ine 9 luni. 



99 


Lec^ia 21 


Poate cursul asta sa ^ina un an?_ 

Nu, cursul asta nu poate sa un an. 

Vreau camarazii sa asculte la radio? 

Da, camarazii mei vreau sa asculte la radio. 

Vreau camarazii dumitale sa se uitela televiziune? 

Da, ei vreau sa se uite la televiziune. 

Se culca ei devreme? 

Nu, ei nu se culc§, devreme. 

Vreau ei sa se culce devreme? 

Nu, ei nu vreau Scl se culce devreme. 

Se due ei des la cinema? 

Nu, ei nu se due des la cinema. 

Vreau ei sa se duca des, la cinema? ^ w 

Da, ei vreau sa se duca des, la cinema, insa nu au 

timp. 

Cit timp t^ 11 cursurile la §coala asta? 

Unele ^in 6 luni §i unele ^in un an. 

Pot cursurile sa %ina. doi ani?^ 

Nu, cursurile nu pot sa i^ina doi ani. 

b. Ce § tii despre domnul Girleanu? 

Nu §tiu nimic . 

Stii ceva despre ora§ul Bucure§ti? 

’ Nu §tiu nimic despre ora§ul Bucure§ti. 

Ai auzit ceva despre examen? 

Nu, n-am auzit nimic despre examen. 

Ai luat ceva din birou? 

N-am luat nimic din birou. 

Ai auzit vreodata despre ora§ul Ploe§ti? 

N-am auzit niciodata despre ora§ul asta. 

Te-ai intilnit vreodata cu comandantul §colii? 

Nu, nu m-am intilnit niciodata cu comandantul §coli. 


100 


Lectio 21 


c. 


Ai incercat vreodata sa scrii o scrisoare 

r ° m Nu! ? n-am incercat niciodata sa scriu o 
limba romina. 

CUra El°vorbe§te^cum vorbe § te profesorul. 
CUm E^scrie cum scrie profesorul. 


Cum cite§te el? . . 

El citeijte cum cite§te 


un romin. 


Cum danseaza el? 

El danseaza cum danseaza 


Fred Astaire. 



- Nu in^eleg nimic ce spunel Nici un cuvintl 



in limba 
scrisoare in 


101 


Lecjfia 21 



Ce-i nou, doamna Pop? 

Ai auzit vreodata despre doamna Georgescu? 

Nu, n-am auzit niciodata despre ea. 

Am primit o scrisoare de la ea. 

Ce scrie? 

Scrie c£ sotul ei este func^ionar la primarie. 

Acura mi-aduc aminte. Ce mai face el? 

A cumparat de curind un automobil nou §i scump. 

Ce au facut cu automobilul lor vechi §i ieftin? 

Au vlndut automobilul acela. 

Cit au primit pe el? 

Au primit cel mult 100 de dolari. 

Adiea, aproape nimic! 

Nimic? Pentru ni§te oameni saraci, 100 de dolari este 
mult! 

Ce pot sa faca ei cu 100 de dolari? 

Pot iara§i sa invite prietenii acasa la ei. 

Asta-i tot? 

Pot sa aduca mincare §i bere §i sa manince o saptamina! 

Au invitat ei prietenii? 

Da. Ei au chemat prietenii sa vina sa se uite la automo- 
bilul lor nou. 

Te rog sa nu spui nimic doamnei Georgescu despre ce vorbim 
noi aici! 

Nici un cuvint.* 



102 


Lectia 21 


• \ t 



(Nota 


Uxe rcit ii grama tica le . 


Numai urmatoarele verbe se trateazitjn lectia asta 
la subjonctiv, persoana a treia : 



a asculta 
a explica 
a invita 
a juca 
a minca 
a termina 

a se culca 
a se plimba 
a se scula 
a se scuza 
a se uita 


a aduce 
a ajunge 
a ti ne 



a se duce 
a se intoarce 


a . 


Unde pot studen^ii sa asculte la radio? 
Ei pot sa asculte la radio la club. 


Pot ei sa joace cart:i acolo? 

Da, ei pot sa joace car^i acolo. 

Pot sa invite prietenii.la club? 

ja , ei pot sa invite prietenii la club. 


Cine vrea sa 
Camaradul 


asculte la radio? 
meu vrea sa asculte la 


radio. 


Cine vrea sa 
Camaradul 


se uite ia televiziune? 

meu vrea sa se uite la televiziune. 


103 


o 

ERLC 


Lectia 21 


Vrea el sa manince la club? 

Da, el vrea sa manince la club. 

De ce vrea studentul sa se duca in ora§? 

El vrea sa se duca in ora§, sa se plimbe. 

li place studentului sa se culce devreme? 

Da, studentului ii place sa se culce devreme. 

li place studentului sa se scoale tirziu? 

Da, studentului ii place sa se scoale tirziu. 

Cind vrea studentul sa se termine cursul? 

Studentul vrea sa se termine curind cursul. 

Ce crezi ca vrea studentul sa faca acum? 

Cred ca studentul vrea sa se duca acasa, acum. 

Poate sa manince el la restaurant? 

El poate sa manince la restaurant, daca are bani. 

b. (Studentul raspunde la intrebarile urmatoare in felul 
urmator) : 

De obicei asculta studentul la radio? 

Da, el asculta la radio, insg acum nu vrea sa asculte. 

De obicei, joaca studentul cart^i? 

De obicei, el joaca carti, insg acum nu vrea sa joace. 

De obicei, maninca el la club? 

Da, de obicei el maninca la club, insa acum nu vrea 
sa manince. 

De obicei, se scoala el devreme? 

Da, de obicei el se scoala devreme, insg acum nu vrea 
sa se scoale. 

De obicei, explica profesorul lectia? 

Da, de obicei el explica lectia, insa acum nu vrea sa 
explice. 

De obicei, terming profesorul lectia cind sung soneria? 
Da, de obicei el terming lectia cind suna soneria 
insg acum nu poate sg termine. 


104 


Lec^ia 21 


c. 


“ sri- 

rant, insa acum nu poate sa invite. 

De obicei ajunge studentul devreme acasft? 

Da* de obicei, studentul ajunge devreme acasa, insa 

acum nu poate sa ajunga. 

De obicei, se intoarce el la §coaia^curind? £ ns a 

Da de obicei el se intoarce curind la §coaia, 
acum nu vrea sa se intoarca, 

acum nu poate sa aduca. 

nu vrea sa se duca. 

(Studentul rSijpunde negativ, Intrebuintind nicioda ta, 
§i nimic ) . 

Ai fost vreodata in Rominia? A 

Nu, n-am fost niciodata m Rominia . 

Ai avut vreodata un Cadillac? 

Nu, n-am avut niciodata un Cadillac. 

Ai stiut ceva despre §coala asta? 

Nu, n-am §tiut nimic despre §coala asta. 

Ce ai baut astazi? # # 

Astazi n-am baut nimic. 


Ce ai mincat astazi? # 

Astazi n-am mincat nimic. 


Te-ai oprit vreodata la Casa Munras? 
Nu m-am oprit niciodata la Casa M 


Munras . 


Ai piatit vreodata 100 de dolari, 

restaurant? . . . _ 

Nu, n-am piatit niciodata 100 

cina, la restaurant. 


pentru o cina, la 
de dolari, pentru o 



105 


Lecljia 21 


Ce §i-aduce studentul aminte? 

Studentul nu §i-aduce aminte nimic . 

Ce ii place maiorului? 

Maiorului nu-i place nimic. 

Ce ii place sergentului? 

Sergentului nu-i place nimic. 

Ce place dumitale? 

Nu-mi place nimic. 



- Ce cuvinte noi a inv&^at b&iatul nostru ast&zi? 



106 



Lecfia 21 


La oculist 




B 

UCA 

ta de citire 


pentru student^! de limba rominS 


\ 


Cei mai multi studenti n-au auzit niciodata, nimic, 
despre sotii Georgescu. Domnul Georgescu a fost in Rominia 
pina in anul 1948. In anul acela, a vindut casa §1 tot ce a 
avut in ea §i a plecat spre America. El are doi bS-ieti, 
care atunci au stat in Rominia, cu mama sofiei lui. 

La citeva luni dupa ce au sosit in America, el a in- 
cercat s& aduca §i pe copiii lui, insa n-a putut. 

In America, el este functionar. La inceput, a fost 
greu. Dupa citeva luni insa, a inceput sa fac£ bani fru- 
mo§i. A cumparat un automobil nou, insa ieftin, adica un 
automobil cu doua u§i. Cu sotia lui, a inceput sa faca 
plimbari cu automobilul, sa se duca la prieteni §i sa manince 
la restaurant. Insa ei n-au fost niciodata fericiti 
copiii lor. Totdeauna §i-au adus aminte de ei. Ei au citit 
scrisorile copiilor lor §i au vorbit cum sa aduca aici, pe 


baietii lor. 


107 


ERIC 


Lec^ia 21 


Acum citeva luni, ei au primit o scrisoare in care ei 
au citit c& copiii lor sint pe drum. Ei au c&latorit cu 
avionul . Sotii Georgescu au fost foarte fericiti. Dupa ce 
au ajuns baietii lor aici, ei au vorbit cu ei despre multe 
lucruri, din Rominia . Apoi, au chemat la telefon §1 au 
invitat toi^i prietenii lor, sa vina acasS. la ei. 

Prietenii lor au venit §i au vorbit iara§i cu copiii, 
despre Rominia. Pentru ca baietii n-au §tiut nici un cuvint 
engleze§te, ei au vorbit romine§te. Ei au spus ca nu vreau 
sa se intoarca curind acolo, pentru ca este prea rau. Cei 
mai multi oameni sint saraci §i nefericiti in Rominia. 

Crezi c& au ei dreptate? 
lntrebS.ri : 

1. Despre cine este vorba in bucata asta? 

2. Ati auzit vreodata, despre so^ii Georgescu? 

3. Unde a fost el, pina in anul 1948? 

4. Ce a vindut el, in anul acela? 

5. Citi baie^i are el? 

6. A adus el baietii cu el, cind a venit in America? 

7. Cu cine au stat baietii? 

8. Cind a incercat el, sa aduca baietii* in America? 

9. Ce este el aici? 

10. A fost greu la inceput? 


108 


r 


Lectia 2 1 


11. Ce fel de automobil au cumparat ei? 

12. Ce au facut ei cu automobilulf 

13. Au fost ei fericiti? De ce? 

14 Si-au adus ei aminte des, de copiii lor. 

1 

15. Despre ce au vorbit ei? 

■ •+ a 4 n <;r risoare , de la copiii lor? 

16. Cind au primit ei o scnsoa , 

17. Ce au citit ei in ea? 

18. Cu ce au calatorit ei? 

19. Cum au fost sofU Georgescu atunci? 

20. Cum au chemat ei pe prietenii lor. 

21. Unde au invitat ei pe prietenii lor? 

« • + nrie tenii lor cu bS.ie^ii? 

22. Despre ce au vorbit iara§ p 

A • + on ctiut baietii in limba engleza? 

23. Cite cuvmte au §tiux d a 

24. . Vreau ei sa se intoarca in Romlnia? 

25 . De ce nu vreau ei sa se intoarca? 

26. Unde sint oamenii saraci §i nefericiti? 



109 


o 

ERIC 


Lect?ia 21 



Mi-ADUC AMINTE CIND... 


a . 


- S /— ' 

iTeme pentru ora de aplicat 

I \ 

Un student vorbe§te despre lucruri noi §i vechi, ieftine 
si scumpe. 

Unde le place studentfilor sa se duca? De ce? 

Studentii intreaba alt student, cu vocabularul din lectie 
Un student spune ce n-a facut, sau unde n~a fost, nicio- 

da ta. 


b. De tradus din engleze§te: 

*lr. Popa was a poor clerk. Recently his wife received 
some money from her brother. She gave the money to her 
husband. They also sold their small and old house, and 

bought a new one, not very expensive. 

Then, he told his friends that he now has an expensive 

house and that he wanted to invite his best 
remembers when he worked 60 hours a week, and he didn t 
know more than 100 words in English. 


c. De tradus din romine§te. 

Prietenilor mei le place ora§ul acesta. Aici este 
multa industrie §i este foarte pu"£ini£ circulate. Niciodata 
nu vezi reclame urite. Cind chemi politic sau pompierii, ei 
vin repede. Niciodata n-am v£zut ora§ mai curat decit acesta. 
Nimic nu le place oamenilor mai mult decit dealurile verzi §1 
valea Carmel, cind nu este ceaja. Le plac de asemenea cia- 
dirile vechi; in una din ele a locuit Robert Louis Stevenson. 
Alt lucru interesant: aici in Monterey, ciadirile cele mai 
vechi sint §i cele mai scumpe. Insa nici ciadirile noi nu 
sint ieftine. Daca vrei sa locuie§ti aici, piate§ti cel 
pu^ in 90 de dolari pe luna §i probabil cel mult 2o5; depinde 

de casa. 


110 


Lec^ia 21 


d . Glume : 

Od ata un om a voirbit cu Voltaire «i a spus: 

dumneata totdeauna vorbe § ti 
-Nu «tiu <?* H gt t ei a |orbe§te rSu de dumneata. 
bine _Da S ? Pr pr^abil, 5 a«indoi nu avem dreptate. 

Un student nou vorbe § te cu un student vechi, care locu-, 
ic§"t6 in Csr^sl* 

^.r&. sjnsxx - ~ ,n °““ 1 - 

= *~*=*=*:^=*=* = 

e. Bernard Shaw a spus odata: Cine poate, face; cine nu, 

inva-ja pe altii sS faca. - 


Ai citit de curind 
o carte bun&? 



Ill 


o 

ERIC 


Lectia 21 



Bxplicatii grama tic ale ; 


|39. We learned yesterday how to use the subjunctive 
in the first two persons of the singular and the plural form. 

Now we learn how to use the third person singular and 
plural. Incidentally, the third person singular and plural 
have the same form, and there is no exception from this rule. 

In order to learn the subjunctive you must know the 
present tense, because the subjunctive is based, as form, on 
the present. The change is easy to remember. 

If the third person of the present ends in e, the sub- 
junctive ends in &; and vice-versa: if the thir<T person of 

the present ends Tn jl, then the subjunctive ends in £. 

These are the verbs that we have learned up to now and 
to which this rule applies without any complications: 

5 — e 


El jgacjt c&rfci. li place s£ joace c£rtl- 

El maninclt la club. El vrea sS. manince la club, pen- 

tru c& este ieftin. 

El se scoaia devreme. Studentului nu-i place s& se 
scoaTe deyr erne. 

fei se culc " t*;-ziu. Bi se due acas& s£ se culce. 

Bi ascuiti, ia -adio . Bi se due la cluF IS asculte la 
radio. 

El InvitS . El vrea si invite prietenii. 

BI expires. BI §tie explfce . 


112 


Lecfcia 21 


El terming 
Ei se scuz&. 


El irrea si terminc curind. 
Bi frticearcft sa ge scuze. 


e — 5. 

Ba je duce acaslt singurX. Spune ci vrea si se ducS. 
a B i a li^^- e . Bi au vrut sa ajungi devreme, insSt 
Bl* U uu” a u* ba n i sS ae intoarcS acasS. Ble se intorc 

Cassui tine noua. luni. ~§ alnfa'^i dictionarul 

Prof SorulTTac^ examenil. BI ynTglBL un examen 
u§or. 

§40 In Romanian, the doublenega tiveiscorr ec 

not yield to the temptation to avoid it. You must say. 

Nu §tiu njmjc_ . N-am fost acolo niciodat h.. 

B^en a triple negation: Ifcam auzit nimic, niciod atS, 

despre el. 


Note mareinale cu prlylre_ la vocabula r: 

J41, The word "iar&§i" may be written or heard collo- 
quially "iar, iar5." 

*42 "Vreodata" means ever, but not with the meaning 
of always . See examples for proper use. 

§43. Hear, as preposition, has two Romanian equivalents 
11 lingS.,” and ^aproape de.* 1 

Hotelul este ling* po§ta. Hotelul este a 2 roa£e de po§«. 

But near (or: nearby) as adverb, has one equivalent: 
"aproape” : 


Po§ta este aproape. 

^Aproapa** bas one more meaning: alm2SJE.» Aic ^ 

slnt anroapo 2000 de studenifi.. 


113 



dHi 


• • 


Lectia 21 


§44. "Nici" has these meanings: 

a . neither 

Dumneata fumezi? 

Nu, nu fumez. 

Dar dumneata? 

Nici eu nu fumez. 

b. But before a noun, it means not a., or no: 

Nu vorbe§te nici un cuvint.^ 

Nici un student nu fumeaza in clasa. 

Nici o clasa nu are timp liber. 


Note the double negation . 

«45 "Vechi" means old; but old as opposed to new, not 
to voung. We can not use“ rr vechi" to mean of old age;Tor 
that we shall learn another word. But you can say:. Am un 
prieten ve~hi, and mean: I have an old friend, meaning that 

you have known this friend for a long time, even though he 
may he young of age. 


§46 This little word "pe" will he used in many cases 
where you do not expect it. Let's recall the expression: 
Imi dai voie sa-ti prezint pe domnul Munteanu. Pe was 
used there ; also, in sentences like. 


Am cunoscut pe domnul Popescu. 

Ei au vizi tat pe domnul Munteanu. 
El vede pe studenti in clasa. 


Let us use three other similar sentences: 


Am cunoscut strada aceea. 

Ei au vizi tat muzeul. 

El vede tahlourile in clasa. 

Now we note that "pe" is used before persons, in the 
direct object. 

§47. When ownership of "home", or "house," is not im- 
portant, Romanians use this form: 

Ei au invatat acasa la mine . 

Noi am dansat acasa la. ei,. 


114 


Lecjia 21 



Teme intreb3 ri . 


a . va rog. sa raspundet i la nrmatoa rgle. intrebSri: 

1. Ce le place studentilor sa asculte? 

2. Unde i place studentilor .<&a m5nince? 

3. Cind vreau studentii satecmine cursul? 

4. Ce pot sa aduca studentii m clasa? Ce nu pot ei 

g ^ jducS? 

5. Cu ce iti place sa caiatore§ti? . 

6. Ai vrut dumneata, vreodattt, sa te tftfci m Rommia 

7. Cine poate sa explice lec$ia? 

8. Ce ai stiu despre limba roinina acum doi an±7 

9. Ce ai §tiut despre 9 coala asta acum trei ani? 

10 Ti-aduci aminte de ziua cind ai yenit la fcoali? 

Ill Cite cuvinte crezi ca §t:ii in limba romlna? 

12. Cind te intorci iara§i acasa? 

b. De tradus in limba romlng.; 

The students like to go to the movies. They pay fo« the 
ticket, then go inside to look at the film. Most children 
never stay less than four hours there; they see the film at 
least twice. I like to go at most a m^th. Recently, 

I saw a good film about a girl trom Wisconsin: She visited 

London, and met a man with much money.I want to seethe film 
again. The ticket was expensive, and the film lasted 

almost three hours. 

c. Ite tradus in limba engleza ? 

Am primit de cur 2nd o scriscare prin avion, de la un 
prieten din New York. Intii, el s-a scuzat ci n-a serfs de 
sase luni, apoi a serfs ca. a tresut prin Cleveland §i a 
vizi tat ni§te prieteni vechi. In drum spre Cleveland, el- 


o 

ERIC 


115 


Lec^ia 21 


t la Cornell, unde s-a intilnit cu nisjtt* student* 
invatat romxne.^te. Studenlii acedia au invatat la 
el putin 4.000 do cuvinte, msa ei 131 aduc amintt 
1500* de cuvinte. Mi-a parut bine ca pnetenul 
-a intilnit cu studentii no.stri. Dupa , 

t trenul spre Cleveland, a trecut prin ora|ul Buff alo, 
pe linga orasul Ashtabula §1 a ajuns la Cleveland. 

zu putin inainte de ora 12. 


s-a opri 
care au 
§coala c 
cel mult 
nostru s 
el a lua 
trecut 


d . 


Compozitie ora la : 

Studentul pune intrebari despre textul de raai sus 


Exemplu : 


Cind ai primit o scrisoare? 

De la cine ai primit o scrisoare.'' 


Vocabula r . 


Expresii idioma tice : 

acasa la (mine, dumneata, 
el, etc.) 
de curind 
cel mult 
a avea dreptate 
ai dreptate 
a avut dreptate 
noi avem dreptate 
sotii (Popescu, Olteanu, etc.) 

Vocabula r : 

a die a 

artist, artisti ; artist. i, 
artiste 
aproape 

cuvitit, cuvinte 
fumHionar, functionary 

iaru.i . _ . . 

ief tin, ieftina; leftim, 

i ef tine 
nici 

nicioda ta 
nimic 


at (my, your, his, etc.) hous' , 
home 

recently 
at most 
to be right 

you’re right 
lie was right 
we are right 

The Popescu’ s, Olteanu’ s, etc. 


in other words 
artist; actor 

near; nearly, almost (so §4 2) 
word 

clerh, white collar w -rler 

again (see §41) 

cheap 

neither; no. not (.sop §43) 
never (see §40) 
nothing (see §40) 


116 


1 


v- .tabular : ( t:«u« t . ) 


■« Hi } noun 5 ■ * » 

. rar, so ram; saraci, 
s tram 

;.•< ii-n, srunp.-; ‘-rur- pi , 
■-ii- avijn* 

■ . < , M-t i 

v ’ ‘ I* i , vi'cH*'*, i 

(Mn la t.a. 


; * 1 » 1 1 k - * a ■ !U , a « lus 

i ti Ii m - ■ a i !. t a, v;i -adur 
a in ta , a-!u«. ' niut" 


•L -r.a, t*. ii m, enema! 


t invita, i-jv'i:, invitut 
* « rn:.i, primese . pri ; it 
. vim!-, viral, vindu» 


. (■ 


! ’ . •“ i 

i . « 


. ** - 


t i 


if,: l 


1 !! 


; i 


o 

ERIC 


Lee, £ia 21 


nt’.v 
poo r 


xpeusiva 


rid 

o id ( sec §44' 


• v»* r *, s* e §42) 


to bring 


to r< : :er bar 

i , rail 
to invite 
to r» ou’dve 
t«i sll 


J-a- 

li:e 

a? :i i 1* 

(hem 

i -a 

1 1 . <: i 

« t I! 1 

r heni 

■ i-* 1 

bi<~ 

>*' it: t»* 

rhiatii » 

«« 

• 1 u: • 1 

it: t: * 

chenis *> 


!u< • 

t i t ■ i n t < 

r* In Mia t i 

1 m 

;i’.a 

! : • ■ 

cbiar. 


invit 

prismsc* 

inviU 

prina *; t i 

iuvi t;i 

prim* .* t e 

i ; , v i tarn 

primim 

i- vi ta$i 

pris.il I 

invi t i 

prism. no 

mi-urn adus 

ami n r 

Tji-ai ad us 

a Min I 

pi-, adus ; 

a min t 

n- -am adus 

amin t •• 

v- a t; i adus 

amin » »* 

s i -au adus 

amin t * 


117 




i 


Lect ia 21 



A EC jlA 2 2 

1 1 

Introducerea grama ticii noi. 


Poate sa fumeze studentul in clasa? 

Da, studentul poate sa fumeze in clasa. 

c+ie studentul sa rntrebuin^ — s dic^ionarul? 

? Da, studentul §tie sa intrebuin*eze dictionarul. 

li place sa lucreze mult? 

Nu, nu-i place sa lucreze mult. 

Unde poate sa parcheze automobilul? 

Unde se duce sa danseze? 

Cind se duce sa viziteze prietenii? 

Stie camara dul sa yorbeasca romine§te? 

? Da, camara dul”tie sa vorbeasca romlne§te. 

Stie el sa citeasca romine§te? 

’ Da, el §tie sa citeasca romine§te. 

li place sa pregateasca lectia? 

Nu, nu-i place sa pregateasca lectia. 

Unde ii place mai mult sa locuiasca? 

Unde se duce sa se intilneasca cu prietenn? 

Cit IdfgE sa piateasca pentru o bere? 


119 


Lectia 22 


li place sa scrie romine§te in clasa? 

Da, li place s& scrie romine§te an clasa. 

Se duce camaradul la ora zece sa bea cafea? 

Da, camaradul se duce la ora zece sa bea cafea. 

Vrea camaradul s& ia cartea cu el? 

Nu, camaradul nu vrea s& ia cartea cu el. 

Ce vrea studentul sa §tie despre Rominia? 

Studentul vrea sa scrie scrisori in Rominia. 

b. Care este studentul al doilea din clasa? 

Popescu este studentul al doilea din clasa. 

Care este studentul al treilea din clasa? 

Olteanu este studentul al treilea din clasa. 


Ce afi facut prima ora de la 8 la 9? 

Prima ora am avut conversatie. 

Ce afi facut ultima ora, de la 3 la 4? 

Ultima ora am invafat dialogul . 

Cum a fost cursul in prime le luni? 

In prinele luni, cursul a fost greu. 

Ce fac studenfii in ultimele luni? 

In ujrimele luni studen^ii vorbesc despre Rominia. 


fisti dumaeata primul din clasa? 

Eu sint prinul, el este al doilea, cl este al treilea 

si n.*;. mai departe. 


Care 


rrima luna din an, 


care este a doua $i a^a mai 


depart' . 

Iauua rit: este prima luna, februarie este a doua, mar tie 
este t tteia , aprilie este a patra, mai este a cincca, 
luni" este a sasea, iulie este a sapU.a, august este a 
optn. sertembrie este a noua , oc tombrie este a zerea, 
noie: t trie este a unsprezecea .si decembrie este a doua- 
sprezccea . 


120 


Lectia 22 


Dialog . 



Cum e clima in Monterey? +nane 

Clima in Monterey este cu toane. 

06 va« estfrtce ,i iarna ploua. 

Far Nu glU ^ ! sosifaici iarna^.i 6 ^ g^sit numai ploaie ,i noroi 

Nu ninge de loc? Nu-i zapada? 

Ninge numai o data la zece am. 

Nu ingheata apa inrturi? 

Eu n~am vazut aici ghia^a. 

CUm in S primuran ? a fost placutS; in anul al doilea insa, nu. 

De Pentru e crsau r este cea t a, sau cerul este cu nori. 

Nu bate vintul? De ce Jntrebi? 

Rar bate Vint puternic. 

... mP 1» ce haine sa ia cind vine aici. 
D«cS e.te a 5. de rece po.te e. « vizitee. locuril. <««- 

Acum §tiu destul. M ^t um ^ sc * curind 
Cu cea mai mare placere. Pe curin . 


121 


Lec^ia 22 




Exerci t ii gramaticale 


Unde se duce camaradul sa danseze? 

Camaradul se duce sa danseze la club., 

\ 

li place s§. danseze? ' -\ ; 

Da, ii place sa danseze. \ / 

Unde poate sa parcheze cind se duce la club? 

El poate sa parcheze in fa^a clubului. 

Cind se duce sa viziteze pe prie tenii lui? _ . 

El se duce seara sa viziteze pe prietenii lui. 

Poate el sa fumeze in clasa? ^ 

Nu el nu poate sa fumeze in clasa. 


Stie camaradul sa citeasca romine§te? 
1 Da f el §tie sa citeasca romme§te. 


Poate sa scrie romine§te? 

Da, poate sa scrie putin romne§te. 


Poate 

Nu 


sa pregateasca lec^ia in doua ore? w 
nu poate sa pregateasca lec^ia in doua ore. 


Unde ii place sa locuiasca? 

ii place sa locuiasca m California. 

Unde poate sa se intilneasca cu prietenii? 

Poate sa se intilneasca cu prietenii la club 


Poate sa gaseasca la club o bere rece? 

Desigur, el poate sa gaseasca la club o bere 


rece . 


122 


Lectia 22 


Vrea el sii platoasca mult pentru bere? 

Nu, el nu vrea sa plateasca mult pentru bere. 

Poate Sc £ se opreasca la restaurant in drum spre casa? 

Da, el poate sa se opreasca la restaurant in drum 
spre casa. 

Ce vrea camaradul. sa bea in recreate? 

Camaradul vrea sa bea cafea in recreatie. 

Poate sa scrie romineste in clasa? 

Da, el poate sa scrie romine§te in clasa. 

Vrea sa 3 tie romineste ca un romin? 

Da, el vrea si §tie romine§te ca un romin. 

Poate sa ia cu el cart He cind termina cursul? 

Da, e 1 poate sa ia cu el csrtile cind termina cursul. 

b. Unde se duce camaradul sa danseze? 

Unde te duci sa. dansezi? 

Ma due la club sa dansez. 

El se duce la club sa danseze. 

li place sa danseze? 

. Ifi place sa dansezi? 

Da, imi place sa dansez. 

Da, camara dului ii place sa danseze. 

Unde poate sa oarcheze automobilul cind se duce la club? 
Unde poti sa parchezi automobilul cind te duci la 
club? 

Pot sa parchez automobilul in fata clubului. 

El poate sa parcheze automobilul in fata clubului. 

Poate camaradul sa fumeze in clasa? 

Poti sa fumezi in clasa? 

Nu pot sa fumez in clasa. 

El nu poate sa fumeze in clasa. 

li place sa se opreasca la club in fiecare zi? 

Iti place sa te opre§ti la club in fiecare zi? 

Nu, nu-mi place sa ma opresc la club in. fiecare. zi. 
Nu, nu-i place sa se opreasca la club in fiecare zi . 


123 


ERIC 


Lecfia 22 


Unde ii place sh locuiasca? 

Unde lfi place sit locuiesti? 

Imi place sa locuiesc in California, 
li place sa locuiascii in California. 

In cat tirap poate el sa pregateasca lecfia? 

In cat it imp pofi sa pregatesti lecfia? 

Pot sa pregatesc lochia in dona ore. 

El poate sa pregut' ascu lcofia in doua ore. 

Cind poate sa scrie lecfia? 

Cind po^i sa scrii lecfia? 

Pot sa scriu leefia seara. 

£1 poate s a scrie lecfia seara. 

Cind incepe sa ploua. rriai mult in Monterey? 

Cind incept* sa ploua mai mult in Monterey? 

In Monterey ancope sa plouri mai mult in aprilie. 

In Monterey incepe sa ploua mai mult in aprilie. 

c. Do obicei, lucreaza mult camaradul? 

Da, (ie obicei el lucreaza' mult, insa acun nu poate 

sa lucreze. 

Danseaza el? 

De obicei danseaza, ans.i acum nu poate sa danseze. 

Parcheaza automobilul in fa fa clubului?^ 

Da, de obicei parcheaza automobilul in fafa clubului, 
insa acum T ’u poate sa parchezo. 

Pregate^te lecfia in trei ore? 

De obicei pregateste lccfia in trei ore, msa acum 
nu poate sa pregateasca lectia. 

Se opre§te el la club? 

De obicei el se oproste la club, insa acum nu poate 
sa se opreasca. 

Ce bea el de obicei? 

De obicei el bea here, insa acum nu poate sa bea. 

Vorbe§te el bine engleze^te? 

Da, el vo rbe§ te bine engleze^te, msa acum nu poate 

sa vorbeasca. 


124 


o 


:i t 1 ■ 

* * . 

' ; ' » 


Hi, 

i 

i ; i 


s.- i 

; 

wa . 


Vi/i lt.»/ 

1 

1 pri 

t 

* 

Do <>': 

i r 

■i <1 

v i‘ 

* i v i 

• 

y 1 

t'./.O > 

i i • 

In ol. r i 

r 1 

i 1 ac 

* <i * * i 

Da, ■ 

1 

i a c • i r 

\ i 1 

i.i " ■ ! 

rt, 

il". 


l : ii; ton/ 

1 

mul t 


Do «j1 

i r 

t i o 1 

\ u: 

fu*'S 

• 




I /. < * : t ■ ; 

i !; < : i ; * ' i ' I , 111!*' ' 

1*3 i i 

itrazs pri* tonii, in.* 
i * i : i i . 

Cli O 1 

• ’ jicas.i t * i ; t 1 1 , i ns i ; 


maz;*. nu It, ins* acini 


Cimi 


Fiu 

<n 


t- 1 primul . 
int primui, 
hit al parr 


t i: slut al <!c* i 1 • *a , <• 
l-'a si asa mai dopar 


Cart os to prina / 1 * * i ii 
Piina z i os to luni, 
micrruri, a palm o 

sas- a OS to si.:: i to 

I 


sip tarnna V 
a doua os to mart 
sto joi, a citicoa 
si a sap tea - sto 

,j * 1 


Cine a. 

Washi af* 
do.i 1 • 1 ; 


t prims 1 nrosodi nto? Al doil 
ton a l ♦ s i primui pr'-p’dmt' ; 
Lincoln a tost al id- too. 


Co a t-i i iO«it ieri, 
Iori. < • ra ul t u 


ultima or 

, am invatat dialog 


Cine a .iun^e do n'dtti prinul si oine pi 
ultimulV 

Poposcu ajimgo primul si Muntoanu pi 


Co locti*' oste asta? 

Asta oste lochia a 22-n . 


Co lectio am avut ieri? 

Ieri am avut loctria a 21-a . 

Co loot i o am avut alaltUicri? 

Alai taiori am avut loctia a 20- a . 


125 



i „ 1 r \ i -i / * 


am:: nu poato 


a a cur. nu poato 


•rum nu poato so 


nu poato sa 


u s nt al treilea, 

t O . 

i, a treia oste 
oste vineri, a 
duminica. 

*• a t! Al 16- lea V 
Adams a fost al 

il . 

one a do otoicoi 
ear a ultimul. 


Lecti* 22 



Bncajjt de cl tire . 


In ora§nl *sta* fcliwa este c* toane, lama nu 
YSit nu ploua. lama iut este cn mlt wal frig declt Tara* 
Sint insa plol wnlte in lnnlle de lam*** lanuarie gl 
febmarie. 

Cine yrea zapadA* poate sA yiziteze parcul Tosewlte* 
Acolo este zApada §1 ghlat* destnlA. 

In Rowinla* slnt patm anetlwpuri. 

PrlwAyara este cu toane* In priwa zl plena* a dona zl 
este o zi frnwoasA* a treia zi ninge* a patra zl este e zl 
cn scare §1 a cincea zl Incepe iarAgi sa ploua. la sate, 

cind plena* este wnlt noroi pe dmm. 

Yara este f carte cald. Plena rar §1 pleile nn tin wnlt* 
Lnwea && dnee la riu* la ware sau la wnnte. La ware* el 
stan la soare pe plajA. 

Tea was este anetlwpnl cel wal frnaos. Kn este nlcl 
prea cald* nlcl prea frig* Coplll merg la gcoalA. B1 adne 


126 


Lecfia 22 


fieri profesoarei. Ei pun florile pe masa. Ei invat* sa 
scric, sa citeasca §i sa vorbeasca fruraos. Copiilor nu le 
place sit pregateasca lecfiile cind vremea este frumoasa. 

Iarna este foarte frig. Apa riurilor ingheala. Aerul 
cste foarte rece. Citeodata bate un vint puternic din 
Rusia, ninge des cste zapada mare. Fiecare sta mai mult 
in jurul casci lui. Rominilor le place sa bea vin cald §i 
f emeilor le place sa vorbeasca despre lucrul lor. 


Intr ebari : 

1. Cum este clima in ora^ul asta? 

2. Ninge iarna? 

3. Vara ploua? 

4„ Este iarna mult mai frig decat vara? 


5. 


6 . 

7. 

8 . 

9. 


10 . 


11 . 


12 . 


13. 


Cind sint ploi multe? 

Cine poate sa viziteze parcul Yosemite? 


Cum este primavara in Rominia? 
Cum este prima zi, a doua zi, a 


treia zi §i a§a mai 


departe? 

Unde se duce lumea vara? 

Unde stau ei la mare? 

Care este anotimpul cel mai frumos? 
Unde merg copiii toamna? 

Ce aduc ei profesoarei? 


127 



r 


Lec%iz 22 

14. Unde pun ei florile? 

15. Ce invafca ei seara? 

16. Cind nu le place copiUor s:i pregateasca lectiile.' 

17. Ce invata ei? 

18. Ce ingheafa iarna? 

19. Ce fel de vint bate citeodata *lin Rusia ( 

20. Unde sta fiecare mai mult? 

21. Ce le place rominilor sa hea iarnaf 

22. Despre ce le place f.meilor a& vorbeascii ami mult? 



128 


o 

ERIC 


Lecfia 22 



Tome pentru ora do a plica tig,* 


a Studentu.1. vorbef$ te desprc c lima din ora...>ul lui. ^ _ 

Ceilalf i studenfi intreaba un student despro clima. 
Studentul descrie clima din Monterey. _ 

Studentul descrie ce clima ii place si de ce. 

b. De tradus din englczes te in romineste: 

Everybody talks about the weather. 

The climate here is moody. First, the wind blows; then, 
it beeins to rain. The third day it snows. When the ram 
s tops^and there are no clouds it is warm and sometimes 
foW.vou don T t know what to believe. But it is p 

Last week it snowed in the mountains and the Salmas 
Diver froze. At the beach the sun was warm. My friend 
went to Carmel and he wanted to stop near the » u 

he couldn’t find a place to park. He went to the club to 

drink a beer. 

c. De tradus din romine§te in engleze§te: 

In Rominia sint patru anotimpuri. Primavara incepe m 
mar tie fi tine pina in iunie Vremea este cu toane ca o 
domnispoara. Astazi este foarte cald §1 a doua zi este 
foarte frig. Astazi ploua §1 a doua zi nmge. 

Toarnna este placuta: nici prea cald, mci prea frig. 
Oamenii se intorc de la munte §i de la mare. 

Iarna este foarte frig. Citeodata bate un vmd puternic 
din Rusia. Ninge in fiecare zi §1 citeodata zapada este 
inalta de doi metril Fara glumal 


129 



Lectia 22 


d. Glume; 


Un American s-a dus si viziteze na ora§ mic 
A pious t tot timpul, zi §i noapte. El s-a dus 
§i a spus: 


, de munte. 
la un prieten 


-tmi place ora sal damitale foarte malt; sant daaluri 
frumoase in jurul lui, mi departe sint Jwnti ixial|i, este 
an r£w fnm», inaft ploui tot timpul.. Nu se opregte nici- 

odati ploaia? 


da, a spus prietenul. Nu plouE tot tlmpul. Cite 
odatft uimge. 




Tin fume t ions r comuniat ae plimbE pe o stradft §i are 
wrtbrela cu el. Un alt romin intreatois 

-Be ce ai umbrels? Soarele e&te sus pe cer $i nu ploua. 
-Da, ins* plou* in Moscoya, a spus comuniatul. 

xck&katkztktfkitk ac*ss 


e. Uq on spus odatE: 

Lucrul femeii nu se termini niciodat*. 



130 


Lectia 22 



Bxplicatil g rama ticsle. 

§48. Verbs that end *|}* fo^the^Slr^person 

^tS^a^rsss^?^ * "-« e " - 

"-ease#" respectively. 

El finneazh. Ii place a& ^®5£2£*_ 

El cite£e. li place aU cl teasc S. 


549. Verbs * 

diphthong, or in ”-ie , ao not ‘•™«« 

El ia cartea. B1 vrea s5 ia. cartea. 

El §tie lectia. Bl vrea ^^ie ilctia 
■ni IcTTe lectia. Bl vrea s& scri£ leejx*- 
El bea^ere. Bl nu poate sa besfSere in clasS. 

Ploutr A inceput s& plou&« 

ISO. The following are the Romanian equivalents of 
the Biglish: the first, second, third, etc. 


Masculine 


primul, primii? intiul? intiii 


al doilea 
al treilea 
al patrulea 
al cincilea 
al §aselea 
al $aptelea 
al optulea 
al nou&lea 
al zecelea 


Feminine : 

prima ; primelej mtiia , 
(intli) ; Intlile 
a dmia 
a treii* 
a patra 
a cincea 
a §asea 
a §aptea 
a opta 
a noua 
a secea 


131 



Lecfia 22 


al unsprezecelea 
al doisprezecelea 
al treisprezecelea 
al paispr ezec elca 
al cincisprezecelea 
al §aisprezec elea 
al §aptesprezecelea 
al optspr ezec elea 
al nouasprezecelea 
al douazecilea 
al douazeci§iunulea 
al treizecilea 
al patruzecilea 
al cincizecilea 
al saizecilea 
al §aptezecilea 
al optzecilea 
al nouazecilea 
al sutalea 
al miilea 

§51. We can use the proper 
matching sounds: 

If the word ends in . . . uJL, 
If the word ends in , 


a unsprezecoa 
a douasprezecea 
a trcispr^zecea 
a pa.isprezecea 
a cincisprezecea 
a §aisprezecea 
a $aptesprezecea 
a optsprezecea 
a nouaspr ezec ea 
a douazecea 
a douazecitjiuna 
a treizecea 
a patruzecea 
a cincizecea 
a §aizecea 
a §aptezecea 
a optzecea 
a nouazecea 
a suta 
a miia 

form of ordinal numeral by 


you should use a 1 . . . 
you should use a_ ... 


Examples : 


Student ul al doilea este 
al §aselea. 

nr ora a doua am invafat 


mai bun decit studentul 
lecfia a patruzecea. 


Note marginale cu privire la vocabulajc : 

§52. n Frig" means cold , and in Romanian it is a noun 
Therefore, you may say about beer, water, food: 


Berea este rece. 

Apa este rece. 

Mincarea este rece. 

but you can never use "frig" in such sentences. The use of 
Mfrig” is idiomatic in sentences like: 

Iarna este frig. 

Seara a fost frig, 

Toamna nu a fost frig. 

A fost frig aseara. 


132 


I 


Lecfia 22 


c/j 3 iurui** means a round , and like l, in fat a ari( ^ 

"in.K^ia", it is followed by the possessive case: 

1„ fata cladirii, in jurul cladirii, Snapoia .cladi.ru. 

In fa{,. automoblx .Vui, in jurul ««*®**m 1 ' 

In f ata s tudent i Lor, m jurul s tudenf ll.or . 

In fata mo a, inapoia me a, in jurul meu. 

In tafa noastra, inapoia noastra, in .1 

§54. "A insemna" means to mean, |£ sign j l l- gg e ® h g eSS ° n 
16). If you wish to say: I_ mean^TTo say ) y 

expression **vroau sa spun ... • 

Iarna este plaeuta aici. Vreau sa spun, nu ninge nici- 

Cin.T‘el spune cil Ml tic a este cel mai bun student, vrea 
sa spuna ca Mitica este primul dm clasa. 


133 



Lecfia 22 


l 


Teme s i intrebari . 

I. In scris: 

a • Va rog sa raspunde fi la. urmatoar ele intrebari . 

1. Cum este vara in statul dumitale? 

2. Cum este toamna in statul dumitale? 

3. Cum este iarna in statul dumitale? 

4. Cum este primavara in statul dumitale? 

5. In ce luni ingheafa apa ? 

6. In ce luni este mai mult noroi? 

7. In ce luni ploua mai mult? 

8. In ce luni ninge mai mult? 

9. Ce este in jurul ora§ului dumitale. ^ 

10. Pot studenfii sa vorbeasca bine romineste? 

11. Stiu studenfii sa citeasca bine romme|te. 

12*. Stiu studentii sa scrie bine rominegte. 

13. fyrea camaradul dumitale sa plateasca, pentru 

cafeaua dumitale? w „ 

14. Unde se duce camaradul dumitale sa bea . 

15! Unde se duce camaradul dumitale sa danseze. 

b. De tradus din engleze ^ te in romine§jte : 

This student is the first in his class; that one is 
the second. Both want to speak, write, and read Romanian 

well . 

This student is the last in his class. He asked his 
friend to go with him to visit his friend. He wants to use 
his car. His friend did not want to use the car because 
there is too much snow and mud on the streets. 

Yesterday, it started to rain, but it stopped soon 
after 12 o^lock. 



134 


Lectia 22 


c. De tradus din romine gte in engleze gte: 


clima 

aici, 

Numai 


Un student nou, a intrebat un student vechi, despre 
din Monterey. Studentul care a cunoscut bine clima de 
a spus ca aerul este rece fi bate vSntul toata ziua . 
odata a inghe^at apa riului. 


In jurul ora§ului sint multe locuri fruraoase, unde 
poti sa mergi ?i sa stai citeva ore piacute, la plaja sau 
pe Valea Carmel. 

In primul an, este greu sa-^i placa ora§ul; insa in 
anul al doilea, sint sigur ca it* place. 


II. Compozifie ora la: 

Fiecare student se pregate§te sa.vorbeasca aproxi- 
mativ doua minute despre clima din ora§ul lui §1 
intrebuint eaza \ocabularul din lectie. 

III. Lectia la magnetofon: 

a. Te rog raspunde la intrebarile din , f teme acasa", 
lectia 20. 

b. Te rog vorbe§te la magnetofon despre compczitia 
orala. 


135 



Lecfia 22 


Vocabular . 


Expresii idioma tice : 

a bate vintul 
a batut vintul 
cu toane 
in jurul 
pe curind! 

$i a§a mai departe 


to blow (of wind) 
the wind blew 
moody 

around (see §53) 
(see you) soon! 
and so on 


Vocabular : 


aer 

apa, ape 
ca 

cer, (ceruri) 
clima, clime 

destul, destula; destui, 
destule 
gheafa 
frig 

loc, locuri 
nor, nori 
plaja, plaje 

ploaie, ploi . . . 

primul, prima ; primii, primole 
puternic, puternica; puternici, 
puternice 

riu, riuri . 

ultimul, ultima; ultimii, ultimele 

vint, vinturi. 
zapada, z£pezi 


air 

water 

like 

sky (heaven) 
clima te 
enough 

ICG 

cold (see §52) 

place; room; seat 

cloud 

beach 

rain 

the first 
strong 

river 
the last 
wind 
snow 


Verbe : 


a bate, bat, b&tut 
a ingheta, inghef, inghefat 
a intreba, intreb, intrebat 
a ninge, (3rd pers: ninge) , nins 
a ploua , (3rd pers: ploua), 
ploua t 

a pune, pun, pus 


to beat 
to freeze 
to ask 
to snow 
to rain 

to put 


136 



Verbe : (cont.) 

bat inghet 

bati ingheti 

bate ingheata 

batem inghe % am 

bateti inghetati 

bat ingheata 


i 



I 


137 




Lec%ia 22 


138 


o 

ERIC 




LECTiA 23 

- 


Tntroducerea gra ma ticli noi,. 

Camaradul intelege bine engleze§te. Poate sjt int eleagi 

Da” 1 el § poa te s5 inteleagi ?i romine§te. 

Toti studentii pot s£ inteleagS engleze§te? 

Da, toti studentii pot s5 anteleagS. englezegte. 

t>«+ studentii si piece *cas3 la ora patru? 

Da, studentlTpoTEsa piece acasS la ora patru. 

Studentii pleacS acasS la ora patru. Pot profesorii si 

ple s px«, ..... i. ... p.w. 

=■?«« - 

Le place prof esorilor s£ astepte? 

Da, prof esorilor le place sa a|tepte. 

Nu t prof esorilor nu le place si a§tepte« 

Toti stud eat ii invat^L romine§te. Pot toti studentii J*£ 

invete tine roniD. 2 §te? A . 

5s toti studentii pot si invete bine romine§te. 

Nu^ nu toti studentii pot s a invete bine romme§te. 


139 


Lecfia 23 


Si studentul cel mai rau poatc sa. invefe?^ 

’ Da, §i studentul cel mai rau poate sa invefe. 

b. Vrei sji f ii soldat? 

Da, vreau sa f iu soldat. 

Nu, nu vreau sa fiu soldat. 

Unde vrei sa fii acum? 

Vreau sa fiu acasa. 

Cu cine vrei sa fii acum? 

Vreau sa fiu cu prietenii mei. 

Vrea camaradul sa fie soldat? 

Da, el vrea sa f i e soldat. 

Nu, el nu vrea sa fie soldat. 

Unde vrea el sa fie acum? 

Acum, el vrea sa fie acasa. 

Cu cine vrea el S& fie? 

El vrea sa fie cu prietenii lui. 

Vrefi sa fifi soldafi? 

Da, vrem sa fim soldafi • 

Unde vrefi sa fifi acum? 

Vrem sa fim acasa. 

Cu cine vrefi sa fifi acum? 

Vrem sa fim cu prietenii no§tri. 

Vreau sa fie camarazii dumitale soldafi? 

Da, ei vreau sa fie soldafi. 

Nu, ei nu vreau sa fie soldafi. 

Unde vreau ei sa fie acum? 

Ei vreau sa fie acasa. 

Cu cine vreau ei sa fie? 

Ei vreau sa fie cu prietenii lor. 

c. Ti-e frig? 

Da, mi-e frig. . 

Nu, nu mi-e frig. 


140 


Lecfia 23 


Cui i-c f rig? ^ # 

Studentului i-« frig. 

Cui i-e cald?. . 

Studentului i-e cala. 

Xeri, ti-a fost frig? . 

Da, ieri mi-a.fost frig. ^ 
Nu, ieri rxu mi~a fost frig 

Cui i-a fost ieri frig? . 

Studentului i-a fost ieri 

Cui i-a fost ieri cald? 

Studentului i-a fost ieri 


frig, 
cald . 


141 


Lecfia 23 



Buna ziua, domnule Olteanu. Ce mai faci? 
Rau. E vara §i nu mi-e cald; mi-e frig. 

Dar cum vrei sa fie vremea?. 

Vreau sa fie cer senin §i cald. 


Dar noaptea? 

Noaptea vreau sa fie 
plina. 


racoare §i sa vad stele §i luna 


Dumneata n-ai noroc cu vremea aicil 

Nu. Cind am sosit aici, n fost o furtuna 
electrice: fulgere §i trasnete. 


cu descarcari 


Ce-afi facut? 

A trebuit s& stam in casa toata ziua . 

Nu v-a fost foame §i sete? 

Ba da. Ne-a trebuit mincare. 


Cine s-a dus sa cumpere mincare? 

Sofia mea s-a dus sa cumpere mincare. 

A putut ea s& cumpere ceva? a a a . . . . 

Nu, pentru ca n— a putut sa stea m vint nici un minut 


Cind s-a intimpla t asta? 
Acum citeva luni. 


Ce scrie in ziar despre starea timpului? 

fr Vint de la r ord spie sud. Ploi in vest §1 seceta 


in est. n 


Dar despre temperatura? . 

Temperatura minima 4 grade, temperatura maxima 14 gra^i. 


Crezi ca se face vreme frumoasa? 
Sper ca da. 


142 


Lecljia 23 



grama ticale . 


a. Cind pot studentii sa piece acasa? 

Studentii pot sa piece acasa la 


ora patru. 


Pot profesorii sa 
Nu, profesorii 


plec e 
nu pot 


acasa la ora patru? 
sa piece acasa la ora patru. 


pjn5 clnd trebuie sa a.stepte profesorii? Datru 

Profesorii trebuie sa a§tepte pina la ora patru %i 

trei sferturi. 


Unde trebuie sa stea ei? 

Ei trebuie sa stea la birou. 


Unde se due ei sa cumpere £igari? _ 

Ei 'se due in ora§ sa cumpere ^igan. 


Trebuie si sa aiba automobil? 

Nu ei nu trebuie sa aiba automobil. 


Vreau ei 
Ei nu 


sa fie in Romania? 

vreau sa fie in Rominia acum. 


Unde vrei dumneata sa fii? 
Eu vreau sa fiu acasa. 


Toti vrefi sa fifi acasa? ^ 
Nu tofi vrem sa fim acasa. 
fie la club. 


Unii studenf i vreau sa 


Unde se due . 
Studenfii 


studentii sa cumpere bere §i Jig^i? 
se due la club, sa cumpere bere §1 tig arl * 


Ce se due sa vada studentii la cinema? 
Ei se due sa vada filme bune. 


o 


143 


Lecfia 23 


Cind au studenfii tirap sa invefe lecfia? 

Ei au timp sa invefe lecfia seara. 

Le place studenfilor casatorifi sa spele vasele? 

Nu, studenfilor casatorifi nu le place sa spele 

vasele . 

Cind pot studentii necasatorifi sa cheme fetele la tele- 

f on? _ 

Ei pot sa cheme fetele la telefon dupa ora patru. 

Unde se due studenfii sa stea de vorba cu fetele? 

Ei se due sa stea de vorba cu fetele la club. 

Ce incearca sa vinda camaradul dumitale? 

El incearca sa vinda automobilul. 

Nu vrea sa aiba automobil? 

Nu, nu vrea sa aiba automobil. 

Nu vrea sa dea fratelui lui automobilul? 

Nu, nu vrea sa dea fratelui lui, automobilul. 

Este automobilul bun? 

Nu, automobilul nu este bun. 

De ce nu este automobilul bun? 

Pentru ca a inghefat apa in el. 

Cind a inceput sa inghefe apa? . 

A. inceput sa inghefe aseara, cind a fost trig. 

b. Cind po utc camaradul sa piece acasa? 

Cind pofi sa pleci acasa? 

Pot sa plec acasa la ora patru. 

Camaradul poate sa piece acasa la ora patru. 

Trebuie sa aiba camaradul automobil? 

Trebuie sa ai automobil? 

Da, trebuie sa am automobil. 

Da, camaradul trebuie sa aiba automobil. 

Cind trebuie sa fie el acasa? 

Cind trebuie sa fii acasa? 

Trebuie sa fiu acasa la ora cinci. 

El trebuie sa fie acasa la ora cinci. 


114 


Lecfia 23 


La ce ora incepe sa invete? 

La ce ora iricepi sa inveti? 

Incep sa invat la ora 6. 

El incepe sa invete la ora §ase. 


Vrea camaradul sa vinda automobilul? 

Vrei sa vinzi automobilul? 

Nu, nu vreau sa vind automobilul. 

Nu, camaradul nu vrea sa vinda automobilul. 


Vrea el sa cumpere 
Vrei sa cumperi 
Nu, nu vreau 


cafea pentru toti camarazii lui? 
cafea pentru toti camarazii _ dumi tale? _ 
sa cumpar cafea, pentru toti camarazii 


Nu, el nu vrea sa cumpere cafea pentru tofi camarazii 
lui. 


Poate el sa infeleaga lecfia u§or? 

Pofi sa infelegi lecfia u§or? 

Da, pot sa infeleg lecfia u§or. 

Da, el poate sa infeleaga lecfia u§or. 


De 


obicei , la ce ora pleaca studentii acasa? 

De obicei, studenfii pleaca acasa la ora patru, 
acum nu pot sa piece. 


insa 


De obicei, invafa el trei ore seara?. 

Da, de obicei el invafa seara trei ore, 
are timp sa invete. 


insa acum nu 


De obicei, sta el pe scaun? 

Da, de obicei el sta pe scaun, 

stea . 


insa acum nu poate sa 


De obicei, da el camarazilor? 

Da, de obicei el da tigari camarazilor, 

vrea sa dea. 


insa acum nu 


Vede el bine la tabla? 

Da, el vede bine la tabla, 


insa acum nu poate sa vada. 


Este el liber? 

Da, este liber, 


insa acum nu poate sa fie liber. 


Are el mult timp liber? 

De obicei el are mult timp liber, 
poate sa aiba timp liber. 


insa diseara nu 


145 


Lec^ia 23 


d. 


Cheama el fata la teleion? 

De obicei, el cheama fata 
poate sa cheme fata la 


la telefon, 
telef on. 


insa 


acum 


Ti-a fost frig ieri? 

? Da, mi-a fost frig. . 
Nu, nu mi-a fost frig. 


Ti-a fost sete? 

? Da, mi-a fost sete. 

V-a fost cald in clasa? 

Da, ne-a fost cald. 

Nu, nu ne-a fost cald. 

V-a fost foame? 

Da, ne-a fost foame. 

Nu, nu ne-a fost foame. 

Cui i-e foame? 

Camaradului i-e foame. 


Cui i-e sete? 

Camaradului i-e sete. 


Cui i-a fost cald ieri? 

Camaradului i-a fost cald ieri. 

Cui i-a fost frig ieri? . . 

Camaradului i-a fost frig ieri. 


e. 


I-e frig camaradului dumitale? 
Ti-e frig? 

’ Nu, nu mi-e frig. 

Nu, camaradului nu i-e frig. 


I-e foame camaradului? 

Ti-e foame? 

’ Nu, nu mi-e foame. 

Nu, camaradului nu i-e foame. 


I-a fost cald ieri in clasa? 

Ti-a fost cald ieri in clasa? 

’ Da, mi-a fost cald. . 

Da, camaradului i-a fost cald ieri 


in clasa. 


Lecljia 23 


I-a £ost sete camaradului? 

Ti-a fost sete? 

* Da, mi-a fost. sete. 

Da, camaradului i-a fost sete. 


Bucata de citire . 

Domnului Olteanu i-e frig in Monterey, nu i-e cald. 

Este des ceafa el vrea sa fie cer senin, insa racoare. 

El este un ora fara noroc. Cind a sosit aici, a fost o 
fur tuna puternica; fulgere §i trSsnete, cum n-au fost nici- 
odata in ora§ul asta. El a trebuit sa stea in cas5 cu 
Sofia §i copiii lui. Le-a trebuit mincare. El a vrut sa 
se duca sa cUmpere mincare de la pravalie, insa n-a putut sa 
stea afarS, in vint, nici un minut. 

A doua zi s-a facux vreme frumoasa. 

Acum citeva zile, domnul Olteanu, care a trebuit sa 
piece din Rominia, acum doi ani, a inceput sa vorbeasca cu 
Domnul Ionescu despre vreraea din Rominia. Ei au vorbit mult 
in seara placuta, cu luna frumoasa §i sub un cer cu stele. 

In Rominia, zice domnul Olteanu, vremea este foarte 
frumoasa vara, toamna §i iarna. Primavara, vremea este cu 
toane, ca o femeie frumoasa; acum este cald §i cerul senin 
§i dupa citeva minute poate sa inceapa o furtuna puternica, 
cu descarcari elec trice. Dupa furtuna, totdeauna insa vine 


147 


Lectia 23 


vreme buna. Dupa ce se opre § te ploaia, e racoare ,i vremea 
este foarte placuta. Vara este foarte cald «i citeodata 
este seceta. Cind vara este cald, trebuie sa mergi la 
restaurant sa cumperi here rece. De obicei, vara *i-e cald 
t i_ e sete. Toamna ploua mult in Rominia. Iarna este 
foarte frig 9 i cind *i-e frig, trebuie sa mergi la restau- 

xant sa bei %uic& calda. 

Cine nu vrea sa creada, trebuie sa mearga in Rominia sa 
stea acolc numai un an, sa vada cu ochii lui cum este vremea 

acolo. 

Intrebari : 

1. Despre ce este vorba in bucata asta? 

2. Cui i-e frig In Monterey? 

3. Cum vrea el sa fie vremea aici? 

4. Ce s-a intimplat cind a sosit el aici? 

5. A fost vreodata o furtuna ca asta, in ora?ul asta? 

6. Unde a trebuit sa stea el? 

7. Le-a trebuit mincare? 

8. A putut el sa cumpere mincare? 

9. De ce n-a putut sa se duca sa cumpere mincare? 

10. Despre ce a vorbit domnul Olteanu intr-o seara cu luna 
§i stele? 

11. Ce a zis domnul Olteanu despre primavara din Rominia? 


148 


Lecfia 23 


I 
s 
j 

4 

l 

12. Ce vine dup& fur tuna? 

13. Cind este foarte cald an Rominia? 

14. Cind este seceta in Rominia? 

15. Ce trebuie sa cumperi cind e cald? 

16. Cind ploua mai mult in Rominia? 

17. Cum este iarna in Rominia? 

18. De unde poti sa cumperi fuica? 

19. Ce trebuie sa faca oamenii care nu vreau sS creadS ca 
vremea in Rominia este a§a cum spune domnul Olteanu? 

20. Dumneata vrei szt mergi §i sa stai in Rominia? 

21. Care stat din America are clima ca in Rominia? 

22. Care este anotimpul cel mai placut in statul dumitale? 



149 


o 


Lecfia 23 


Teme pentru ora de aplica f ie ■ 


a. Studentul vorbe§te despre clima din statul lui. 

Studentul vorbe§te despre clima din Monterey. 

Un student intreaba al^i studen^i despre clima. 

Studentii intreaba un student ce clima ii place §i de 
ce? 

b. De tradus din engleze§te in romine§te: 

I listened to the radio and I heard what that man said 
about the weather conditions. He said that in Salinas it 
is cool; the sky is clear, and that the wind blows from the 
west. The maximum temperature yesterday was 24 degrees, 
and the minimum temperature was 12 degrees. 

In the north, near Portland, there is a storm. The 
snow is so high that the automobiles cannot go on the road. 
The Sacramento River froze last night. You can cross the 
bridge only in the day time. 

c. De tradus din romine§te in engleze§te: 

Cred ca se face timp frumos. Ieri, am avut vreme urita. 

Cind am plecat de la domnul Ionescu de acasa, vremea 
a fost urita. A batut vintul, a plouat, a fost noroi pe 
§osea, apa a inghe^at in riuri §i zapada a fost la munte, 
de 2 metri. Pe cer au fost nori negri; noride furtunS. 

Cam dupa cinci kilometri, am auzit descarcari electrice; 
fulgere §i trasnete. Cel mai bun lucru a fost sa stai 
acasa §i sa te ui|i la televiziune. Acasa, po^i sa ai 
temperatura care i^i place: nu ti" e frig §i nu fi-e cald. 
Daca ^i-e foame, maninci mai ieftin decit in ora§. 



150 


Lec^ia 23 


d. Glume : 

sa f ie^lrig?° a ?nluntru^ n £a^clwb, ^lumea'a * inceput^sl^danseze 
S fata s-adus sa stea pe o banca, cu un bSiat, afara. 

Dupa citeva minute, fata spune baiatului. 

- Mi-e frig. 

- Ce pot sa fac? 

- Te rog s£ te duci inauntru §i sS chemi pe Gheorghe 
s& vin£ afara. 


=* zz'k =* = 

Domnule, nu pot sa Jnteleg de ce stai la telefon de 
20 minute §i nu spui nimic. 

♦ij. pare rau, insa v orb esc cu so^ia. 

i- —4- —k —~k = 


e. Proverb : 

DupS. fur tuna, vine vreme buna. 



151 


o 

ERLC 


Lec-fcia 23 



Explicatii grama ticale . 

§55. With this lesson, we have learned f 11 f 1 orms 

of the third person of the subjunctive. Now is the time 
to give the 3rd person of the present indicative of all 
the verbs that you have learned, together with the sub- 
junctive form: 


a . Change : . . . j£ to « • • JL 


asculta 

MUM 

costa 
se culcji 
exp lie jl 
in vita, 
se intirapia 
joaca 
maninca 
se pliraba 
rep eta 
se scoaia 
se uita 
scuza. 

suna 

terming 


vrea sa asculte^ 
poate sa coste 
yrea sa se cuTce^ 
vrea sa explicje~ 
vrea sa invite^ 
nu poate sS. se Intaiuple^ aici 
nu §tie sa joace^ cartii 
se duce sa manincj^ la club 
s-a dus sa se plirabje 
nu poate sa repete^ 
nu vrea sa se scoale 
vrea sa se uitje la Televiziune 
profesorul nu vrea sa scuz^ 
studentul 

soneria incepe sa sune 
el nu poate sa terming 


b. Change: ... eaza to ... eze 


dans eaza 

f u meaza 

in t r ebuint eaza 

lucreaza 
parcheaza 
vizi tea zK 


ea §tie sa dan s eze 
ei nu pot sa fu meze in clasa 
ei nu §tiu cum sa fntrebuin teze 
dictionarul 

el trebuie sa luc reze diseara 
el nu trebuie sa parc heze, aici 
ei s-au dus sa viziteze ni§te 
prieteni 


152 


Lectia 23 


c . Change : ... ea?a 

ast eap ta 

cheama 

incearcja 

ingheat^ 

inseamna 

pleach 

d. Change: . . . a ( a) ?S 

c ump a.r |i 

invatji 

spaTa.*” 

e. Change ... e. to 
reverse of a. 5 

aduc£ 

§i-aduc£ aminte 

se duce^ 

face 

se Tntoarc^ 

ningjs 

pun£ 

poate^ 

spune^ 

tin£ 

vin£ 

f. Change ... e?e to 
just the reverse of c . ) 

c rede 
incep£ 
intel£ge_ 
m^rge^ 
t*rec e_ 


to ... e? e 

el trebuie sa a§tepte acolo 
s«a dus sa cheme sotia la 
telefon 

nu trebuie sa incerc^e asta 
apa a inceput sa inghetjl 
ce poate sa insemne asta? 
cind vreau ei s¥ piece? 

to ... e?e 

ei s-au dus sa c ump e re ijigS.ri 
nu are timp sa invetjL 
un sot nu trebuie sa spele, 
vasele 

g. (As you may notice, just 


el poate sS. aduca bere 
nu poate sa §i-aducil aminte 
vrea sa se ducS la Fresno 
el poate sa faca o lsctie buna 
el nu vrea sa se intoarcji cu 

noi w v o 

a inceput sa ningji dupa ora 8 

a vrut sa puna cartea pe scaun 
trebuie sa poatji! 
ce vrea sa spuna? 
trebuie sa tina 9 luni 
cind poate sa. vina? 

. . ea?a (As you may notice, 


nu vrea sa c read a 
n-a vrut sa inceap^a ^ 
a inceput sa int e lea ga put in 
vrea sa mearga, la cinema ^ 
ei n-au putut sa treaca nul 


g. Change ... e.§te. 

ci teste 

t^as este 


to ... easca 

stie sa cit easca romine§te. 
nu poate sa gas ease a cafea buna 



153 


Lecfia 23 


locui egte 

multu meste 
se nu meste 
prega teste 


vorbeste 


se inti lneste 


se op reste 

pia teste 

soseste 


nu-i place sa loc uiasca in 
Lorain 

n-a avut timp sa mult u mea sea 

el a vrut s a se nu meascS Toni 

s-a dus acasa sa pregSt easca 
cina 

§tie sa vor beasca putin 
romine§te 

n-a §tiut unde sa se intiln- 
easca cu ei 

n-a vrut sa se op reasca la 
club 

n-a vrut sa pia teasca pentru 
bere 

n-a putut sa sose asca mai 
devreme 


§56. The following do not change at all in the third 
person of the subjunctive (see §49 ): 


bea s-a dus sa bea o bere 

ia vrea sa ia lectii de limba romina 

ploua a inceput sa ploua 

scrie s-a dus acasa sa scrie o scrisoare 

§tie el nu poate sa §tie tot 

vrea 


§57. The following subjunctive forms are irregular, 
and should be learned as such: 


sint 

e§ti 

este 

sintem 

sinteti 

sint 


vreau sa f iu soldat 

ce vr ei sa f ii? 

el vrea sa fie pre§edinte. 

noi vrem sa fim soldati buni 

vrefi sa mi: acasa? 

ei vreau s a 7 i e acasa aci4m. 


are 

da 

sta 

vede 

vinde 


el nu poate sa aiba mai mult de un 
milion de dolari. 

el nu vrea sa dea caraarazilor ^igari 
el nu vrea sa s tea cu noi 
nu poate sa vada ia tabia 
a incercat sa vinda automobilul cu 
1000 de dolari. 


154 


Lectia 23 


ii place 


i-e frig 


a inceput sa— mi placa. ora§ul acesta 

sa->ti pl3 c ^ 
sa-i placa 
sa ne placa 
sa va placa 
sa le placa 

a inceput sa-mi fie frig (foame, sete, 

cald) . 

s a-ti fie frig 
sa-i fie frig 
sa ne fie frig 
sa va fie frig 
sa le fie frig 


Verbs like: a vrea, a-i trebui, a-i pSrea bine (rau), are 
very seldom used in the subjunctive. 

§58. Note the use of the subjunctive in the following 
examples with the verb a^ vrea . 


Vreau sa vin cu dumneata. , « . 

Vreau sa vii la noi acasa. = I want you to come with m . 

vrea sa ma due cu el. = He wants me to go with him. 

I vrut sa vorbe§ti cu el intii. = H^wantedjo^to 

Ai vrut sa mergem la cinema? = You wanted us to go 


talk 

to 


Note marginale cu privire la vocabular: 

§59. "Racoare", like "frig", (§ 52) is a noun, 
of this word is idiomatic in the following sentences 


The use 


Seara este racoare. 

Este racoare in clasa. 
A fost racoare noaptea. 


§60. Verbs like "a-i piacea, a-i trebui, ®-i P^rea 
bine a-i parea rau." and "a-i fi frig, a-i fi cald, a-i f 
foame a-i fi sete," are unlike the English equivalents. 

Ymi mav have observed that to ask: who likes? wh£ is col d ? 

£d to Y ans^r : ' Ihe student likes, is cold, you 

have to use special construction: 


Cui ii place? 


Studentului ii place 
Fetei ii place. 



Lecfia 23 


Cui i-a placut? 

Cui i-e foame? 

Cui i-a fost frig ieri? 


Ofiferului i-a placut 
Doamnei Popescu i-e foame. 
Domni§oarei Socor i-a fost 
frig. 


The English subject of the sentence takes in Romanian the in 
direct object form. 

§61. n A trebui” means must . The past tense is: 

a trebui t sa 
a trebuit sa 
a trebuit sa 

a trebuit sa 

a trebuit sa . 

a trebuit sa or: au trebuit sa 


According to past experience, we 
confuse ”a trebui”- must 


re prone 
teed, and 


sometimes with ”a 


know 

with 

intrebuinta :" 


that 


tt 


a-i 


the students 
trebui” - to 


You need (something): imi trebuie (ceva) . 

You must (do): Trebuie sa (citesc). 


In Romanian you can not 
you can only need some thing , 

§62. The four verbs of 
be heard used thus: 


say: I need to . . . ; in Romanian 

and must do (something). 

the a-i fi frig type can also 


imi este frig; also 
if i este frig 
ii este frig 
ne este frig 
va este frig 
le este frig 

Also, the past tense of 

mi-a fost frig 
fi-a fost frig 
i-a fost frig 


ni-e frig 
vi-e frig 
li-e frig 

this type of verb is : 

ne-a fost frig 
v-a fost frig 
le-a fost frig 


156 


Lectio 23 



I. lii scris : 

a . Intrebari : 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 


Cind sint fulgere §i traznete? 

Cind vezi mai bine stelele? 

Cum este starea timpului acum? # w 

Care a fost ieri tempera tura maxima §i tempera- 

tura minima? . 

Cu cine ifi place sa vorbe§ti pe luna plinai' 

De obicei, va este frig in clasa? 

De obicei, va este foame in clasa? 

Cind incepe sa va fie foame? A ^ 

Ce se int^mpla cind va este foame in clasa? 
Speri ca se face vreme mai frumoasa? 

A trebuit sa aduci haine.de iarna? . 

Cum a fost vremea cind ai sositaici? ^ . 

A fost clasa plina, cind ai venit intii, aici. 
Cine vrea sa cumpere cafea astazi? 

Cine vrea sa fie primul la PX? 


b. De tradus din romine ste : 

Am stat in Bucure§ti 4 ani §i am mers acolo la 
scoala. Vara, m-am dus la Coste § ti, aproape de munti, un 
loc cu dealuri frumoase, cu vai §i riuri repez . Iarna, 
cind riul este inghetat, copiii merg la nu §1 J° ac ® P* 
gheata. Un alt loc unde se joaca copm este dealul, cind 

este multa zapada pe el. 

Cind este furtuna, temperatura este de cel mult 4. grade 
Copiilor le place sa stea acasa, sa invefe lecfule, lar 
oamenii beau fuica calda. 



157 


Lectia 23 


i' 


II. Compozi f ie orala: 

Fiecare student trebuie sa fie pregatit sa > vorbeasca _ 
cam doua minute, despre ciima din statul lui §i trebuie sa 
intr ebuinfeze vocabularul din lecfie. 

III. Lec fie pentru ma gnetofon : 

1. Va rog, ascultafi la lectia de pe banda§i va rog sa 
raspundefi la intrebarile de la sfir§itul benzii. 

2. Vorbiti liber cam doua, trei minute despre anotimpu- 
rile din statul dumneavoas tra. 


Vocabular . 


Expresii idioma tice : 

starea timpului 
descarcari electrice 

se face vreme frumoasa 
s-a facut vreme frumoasS. 

Vocabular : 

es t 

fulger, fulgere 
furtuna, furtuni 
grad, grade 
luna 

maxim, maxima; maximi, maxime 
minim, minima; minimi, minime 
nord 
noroc 

plin, plina; plini,. pline 

racoare 

seceta 

senin, senina; senini, senine 
stare, stari 
stea, stele 
sud 

tempera turS, tempera turi 

tr&snet, -e 

vest 


weather conditions 
electric storms, electric 
discharges 

the weather gets nice 
the weather got nice 


east 

lightning (bolt) 

storm 

degree 

moon 

maximum 

minimum 

north 

(good) luck 

full : . 

cool (see §59) 

drought 

clear (of sky) 

state, situation 

star 

south 

tempera ture 
thunder (bolt) 
west 


158 


Lectia 23 


Vocabular : (continued) 


Verbe : 


a-i fi cald, mi-e cald, 
r i-a fost cald 
a-i fi foame, mi-e foame, 
mi-a fost foame 
a-i fi frig, mi : e frig, 
mi-a fost frig 
a-i fi sete, mi-e sete, 
mi-a fost sete 

a se intimpla, (3rd pers. : se 
intimpla), s-a intimpla t 
a sosi, sosesc , sosit 
a spera, sper, sperat 
a trebui, trebuie, trebuit 
a zice, zic , zis 

mi-e cald mi-e foame 

ti-e cald fi-e foame 

i-e cald i-e foame 


ne-e cald 
va e cald 
le e cald 


ne-e foame 
va e foame 
le e foame 


sosesc 
sose§ti 
sose§ te 

sosim 

sositi 

sosesc 


sper . 
speri 
spera 

sper am 

sperafi 

spera 


to be warm (see §62) 
to be hungry (see §62) 
to be cold (see §62) 
to be thirsty (see §62) 
to happen 
to arrive 

to hope „ 

must, to have to (see $61; 

to say 


mi-e frig 
fi-e frig 
i-e frig 

mi-e sete 
fi-e sete 
i-e sete 

ne e frig 
va e frig 
le e frig 

ne e sete 
va e sete 
le e sete 

trebuie 

trebuie 

trebuie 

zic 

zici 

zice 

trebuie 

trebuie 

trebuie 

zic em 

zicefi 

zic 


159 



Lecfcia 23 




LECTiA 24 


Introducerea grama ticii noi. 

.. X mil Oi+eanu a locuit In Pacific Grove, 

- c ,; “ “oi “saw* «. *»=«“ «»"■ 

A§a cS. eu intreb pe prietenul lui. 

Mai locuie§te Domnul 01tea.au in Pacific Grove? 

Si prietenul lui spune: 

na el mai locuieste in Pacific Grove. 

• el S mai locuieste in Pacific Grove. 

Ill: el iSaflocuie^tl in Pacific Grove. 

Mai fumeazS el? 

Da, el mai fumeaza. 

Mai ascultS el la radio? 

Da, el mai ascultS. la radio. 

Mai joacS. el c2,r1;i? 

Da, el mai joacct cSrti. 

Mai m&ninc£ el la club? 

Da, el mai mi£ninc5. la club. 

Se mai duce el la cinema? 

Da el se mai duce la cinema. 


161 


o 


Lec^ia 24 


Mai citeste ziare din Rominia? 

Da, mai cite§te ziare din Rominia. 

Mai bea? 

Da, mai bea. 

Mai este functionar la po§ta? 

Nu, nu mai este functionar la po§t&. 

Mai prime§te scrisori din Rominia? 

Nu, nu mai prime§te scrisori din Rominia. 

Mai are automobilul acela vechi? 

Nu mai are automobilul acela vechi. 

Mai spune el glume bune? 

Da, el mai spune glume bune. 

(Dac& mai este timp, se poate face exercitful de mai sus la 
persoana a doua) . 

b. Domnul Olteanu locuie§te in Pacific Grove. 

Cine mai locuie§te in Pacific Grove? 

Domnul Popescu mai • locuie§te in Pacific Grove. 

Cine mai fumeaza in clasa asta? 

Domnul Jones mai fumeaza. 

Cine mai joaca car^i? 

Domnul Jones mai joacS. carti. 

Cine mai maninca la restaurant? 

Domnul profesor mai m&ninca la restaurant. 

Cine se mai duce la cinema? 

Camaradul meu se mai duce la cinema. 

Cine se mai uita la televiziune? 

Tolji camarazii mei se uita la televiziune. 

Cine mai prime§te ziare din Rominia? 

Nimeni nu mai prime§te ziare din Rominia. 

Cine mai §tie ceva despre ora§ul Ploe§ti? 

Nimeni nu mai §tie nimic, despre ora§ul Ploe§ti. 


162 


Ce ai mai baut? 

Am mai baut o bere. 

Ce ai mai vazut? 

N-am mai v&zut nimic. 


c . 


Unde sintem noi? . - . 

Noi sintem intr-o §coala de limbi 


straine . 


Citi studenti sint intr-o clasa? 

Intr-o clasa sint cam 7 studenti. 

In cit timp invat& un student limba rusa ? 
El inva^a limba rusa intr-un an. 


Unde se intilnesc studentii seara? 

Ei se intilnesc intr-un restaurant mic 

. Caruso. n 


numit 


tl 


fnde ai lucrat inainte? 

Am lucrat intr— o fabric^ numita 


■c^ tt 


Unde ai v&zut tabloul acela? 

Am v&zut tabloul acels mtr-un 


muzeu mic. 



163 



Lec^ia 24 



Nimic. Ce ai de gind sa faci simbata? 

Stau acasa. Nu m5 due nicairi. 

Vrei sa vii cu mine la parcul numit Tt Yosemite n ? 

Imi pare rau, insa saptamina asta n-am bani de loc. 

Nu trebuie sa cheltuie§ti nimic. Acum sint bogat. 

Mai merge cineva? 

Nu mai merge nimeni. 

Cit de repede ai de gind sa conduci? 

Vreau s a ajungem acolo intr-o ora §i jumatate. 

Nu-i viteza prea mare? 

Nu, pentru ca §oseaua este buna. 

Nu opresc poli^i^tii pe §oferii care merg cu viteza prea 
mare? 

Ba da, insa sper sa am noroc. 

Ce distan^S. este intre Monterey §i San Francisco? 

Cam 200 de kilometri. 

Ai ma§ina buna? 

Ce vorbe§ti, domnule! Am o masina marca Imperial. 

E§ti mul^umit cu ea? 

Nu, pentru ca. consuma prea multa benzina. 

Este scumpa benzina? 

Da, mai ales cu impozitul catre stat. 

Cit de mare este impozitul? 

Peste 20 la suta. 


164 


■f 



Mai ascul^i l a radio? 

Da, mai ascult. 

Nu, nu mai ascult. 

Te mai ui*i la televiziune? # 

Da, ma mai uit la televiziune. 

Nu, nu ma mai uit la televiziune. 

l^i mai plac glumele din lectio? 

Da, imi mai plac. 

Nu, nu-mi mai plac. 

Mai bei cafea in recreation 
Da, mai beau. 

Nu, nu mai beau. 

Cine mai bea cafea an recreate? 

Camaradul meu mai bea cafea in recreatie. 

Mai vorbesti cu profesorul ^recreatie? 

Da, nai verbose cu profesorul in reereatie. 

Nu, nu nai vorbesc cu rrofesorul in recreatie. 

ma j vorbestc cu profesorul in recreatie? 

Camaradul meu nai vorbe^te cu profesorul in recreatie 

Inca mai scrii roninegte pe tabla? 

Da inca mai scriu romine§te pe tabla. 

Nu* nu mai scriu romine§te pe tabla. 

Cine mai scrie inca romine§te pe tabla? 

Profesorul mai scrie inca romineste pe tabli . 


o 

ERIC 


165 


Lecfia 24 


Te mai opre§ti vineri la club? 

Da, ma mai opresc. 

Nu, nu ma mai opresc. 

Cine se mai opre§te vineri la. club? 

Prof esorul se mai opre§te vineri la club. 

Mai ploua astazi? 

Da, mai ploua. 

Nu, nu mai ploua. 

Mai invefi vocabularul acasa? 

Da, mai invaf vocabularul acasa. 

Ce mai invefi? # . .. i - 

Mai invaf gramatica §1 dialogul. 

Mai iei carfile cu.dumneata? 

Da, mai iau carfile.cu mine. 

Nu, nu mai iau carfile cu mine. 

Cine mai ia carfile cu el? 

Camaradul mou mai ia carfile cu el. 

Vrei sa mai intreb studenfii? 

Da vreau sa mai intrebi studenfu. .. 

Nu! nu vreau sa mai intrebi studenfu. 

(Intrebarile de mai sus se pot intrebuinta §i in forma asta) 

Prof esorul intreaba studentul A. 

Studentul A intreaba studentul B. 

Studentul B raspunde. . 

Studentul A spune ce a spus studentul B.) 

b. (Studentul trebuie sa raspunda in felul urmator: 

intr-un . . . mic . 
intr-o ... mica). 

In ce f el de §coala a invafat el romine§te? 

El a invafat romine§te intr-o §coala mica. 

In ce f el de clasa a fost el? 

El a fost intr-o clasa mica. 


166 


Lerfia 24 


In ce fel de casa a locuit el? 
El a locuit intr-o casa mica. 

In ce fel de liceu a fost el? 
El a fost intr-un liceu mic . 


c . 


In ce fel de ora§ a locuit? 

El a locuit intr-un ora§ mic. 


In ce fel de muzeu a vazut 
El a vazut tabloul acela 


tabloul acela frumos? 
frumos intr-un muzeu mic. 


(Studentul trebuie sa raspunda: intr-o zi, intr-o ora 
intr-un an etc.) 


In cit timp a invafat el lecfia? 
El a invafat lecfia intr-o zi. 


In cit timp a invafat romine§te? 

El a invafat romineste intr-un an. 


In cit timp a mers cu automobilul la Salinas? 
El a mers cu automobilul la Salinas intr-o 


juma ta te 


de ora. 


In cit timp a mers cu automobilul la Carmel? 
El a mers cu automobilul la Carmel intr-un 

ora. 


sf ert 


de 


In cit timp s-a intors? 

El s-a intors intr-o jumatate de ora. 


167 


Lectia 24 



Buca ta de ci tire . 

Domnul Ionescu nu face nimic simbata §i duminica. El 
nu se mai duce nicairi. El sta acasa pentru ca nu-i mai 
place sa piece in calatorii §i sa conduca automobilul m 

circulatia mare de pe §osea. 

Intr-o zi, un prieten a venit la el, a oprit ma§ina m 
fata casei §i a zis : „Eu merg la San Francisco cu automo- 

bilul. Vrei sa vii cu mine? Intr-o ora §i jumatate sintem 
acolo! 0 plimbare placuta! Cind venim inapoi, ne oprim la 
un restaurant numi t Capri. Eu platesc.”* 

Intii, domnul Ionescu n~a vrut sa mearga, pentru ca n-a 
avut bani de loc 5 insa cind a vazut automobilul, modelul cel 
mai nou §i cind a auzit ca prietenul lui este multumit cu 
el, a vrut sa mearga. 

Domnul Ionescu nu vrea sa cheltuiasca bani, a§a ca a 
intrebat pe prietenul lui daca plimbarea asta costa mult. 

El a mai vrut sa §tie cine mai merge, cine conduce §i cit 
de departe. 



168 


Lectia 24 


tj Nu mai merge nimeni," a spus prietenul lui. „ Am de 

gind sa conduc cu 160 de kilometri pe ora." 

Domnului Ionescu nu i-a placut viteza asta de loc. 

Cind cineva conduce a, a de repede, poate foarte u,or sa aiba 
un accident, mai ales cind este circulate mare. De asemenea, 
sint multi politi§ti pe ,osea §1 ei oprcsc pe §oferii care 
nu conduc cum trebuie. Soferii acedia trebuie sa plateasca 
bani grei la primarie : cam un dolar pentru fiecare kilom - 

tru peste viteza maxima, sau chiar mai mult. Numai oamenn 
bogati pot sa plateasca a, a de mult. Intr-un ora, ca acesta, 
nu sint oameni bogati- Probabil, nu peste 7 la suta. 

Intr-un cuvint, putini. 

Intrebar i : 

1. Ce face Ionescu simbata si dummica? 

2. li mai place sa conduca automobilul in circulatie mare? 

De ce? 

3. Ce a fitcut un prieten intr-o zi? 

4. Ce a spus prietenul lui? 

5. De ce n-a vrut domnul Ionescu sa mearga la San Francisco. 

6. Ins a ce s-a intimplat cind a auzit ca prietenul are un 
au tomobil nou §i bun? 

7. Vrea domnul Ionescu sa cheltuiasca. bani. 

8. Ce a vrut el sa mai §tie? 

9. Mai merge cineva la San Francisco? 

10. Cit de repede a spus prietenul lui ca merge. 



169 


Lectia 24 


11. I-a placut asta domnului Ionescu? 

12. Ce se lntimpla cind cineva conduce a§a de repede? 

13. Ce fac politi§tii cu §oferii care conduc prea repede? 

14. Care este viteza maxima pe §osea? 

% 

15. Cit trebuie sa plateasca §oferii care conduc prea re- 
pede? 


L- cti a 24 


c\ • 


Teme pentru ora de aplicatig. 

Un student in vita alt student^sa pii m bare C cu 

automobUul S in nC j«rul or‘a|«l«i Monterey. 

Un student spune ce are de gmd sa 

duminica. _ , , ntl+ hpcd-tp ce a vazut el la 

Studentii intreaba un student despre 

San Francisco. 

De tradus din limba engleza in limba romlna: 

I don't know this city too well, and I want to go to 
the police station. 

Do you "know where it is? 

It is better to go ask a policeman. 

(The policeman) If ^^the^yo^g^t^k^right; and 
fou s°eeT toileting That is the police station. 

Can 1 go by bus? 

Yes if you want to spend money. The bus and the street- 
car’pass by the police station. 

Do both stop in front of the police station? 

The bus stops in front of the Police station, and the 
streetcar a little farther down. 


171 



Lectia 24 


c. Do tradus din limba ron i na in limba onglezu: 

C - 5 ai do gind sa faoi? 

Vreau sa conduc marina me a noun, insa nu am timp de loc. 

Un student bun ca duinn'-ata nu ar*' timp? 

Xu, mai ales astazi, inainte de oxamen. 

Co vorbes ti .’ lixamenul, ca toate examenelo noastrc, 
t r ebu i e sa fie u s o r ! 

Eu nu sint mul^umit cu examenul trecut. N-a spus nimeni 
ca a fost rau. Vreau sa spun insa, intre prieteni, ca 
n-am lucrat prea mult in ultimul timp. 

Cit de bine vrei sa §tii lectria? 

Vreau sa fiu primul din clasa §i sa stiu vocabularul suta 
la suta. 

d . Gluma : 

-Intr-o zi, de curind, am vorbit aproape o ora cu soiria 
mea despre bani. Am spus ca nu trebuie sa cheltuiasca bani 
a§a d n mul^i, ca nu trebuie sa eumpero tot ce vede cind se- 
duce la pravalie §i ca trebuie sa punem bani in banc a in 
fiecare luna. 

-Da? Si dupa ce ai vorbit cu ea a§a , ce s-a intimplat? 

-Numai un lucru: arum nu mai fumez, pentru ca tigarile 
costa prea mult. 


zzk zzk zzk ~k zzk zzk zzk — 

Un baia t mic a vrut sa treaca strada sa se dura sa se 
joace cu prietenul lui. Mama lui a spus: 

-Poti sa te duci, insa sa treci strada numai dupa ce tree 
toate au tomobilele . 


Cam intr-o jumatate de ora, baiatul a venit inapoi .^i a 
spus : 


-Mama, am a§teptat, §i am a§teptat, insa n-au trecut 
toate automobilele ! 


zzk zzk zzk zzk —k zzk zzk zz 


172 


Lecfia 24 


e. Cineva, care a 
greu opt ore pe zi 
greu 12 ore pe zi. 


cunoscut lumea , a spus: 
ajungi si atunci, ca ^et 


lucrezi 

lucrezi 


Explicate grama ticale 


$63. "Mai" used with verbs can have several 
We shall learn in this lesson the meaning 
no longer, (in negative sentences), and else (who 

wha t else? where else? etc.). 


JigS 

t ' 


/ ■> 


Mai este 


el in armata? - Is he still in the army 


Da, 

Nu, 


el mai est* 1 
el nu mai o 


i ii 
Ur 


armata. - Yes, he is still, in th- 
army. 

in armata. - No, he is not m th** 

army any longer. 

No, he is no longer m 
the army. 


In the past: 

Ai mai vizi tat riuzeul? - Did 
Da, am mai vizi tat muzeul . ~ 
Nu, n-am mai vizi tat muzeul. 


you still visit 


the museum? 


Examples with mai meaning "else**: 


Cine a mai fost acolo? 
Ce afi mai baut? = What 
Unde v-afi mai ^ us dupa 


= Who else was there? 
else did you drink? 
aceea? = Where else did you go 
after tha t? 


§64. "Mai" is one of three Romanian words that can be 
placed between the auxiliary and the verb. 

Ai mai vizita t muzeul? 

Ye ma i duci la San Francisco? 

Te- a i ma i dus la San Francisco? 


173 


o 

ERIC 


Lectia 24 


§65. Romanians seem to be reluctant to say "in un" and 
"in o . ..", as in: El a locuit in un ora§ mic, or: El este 

in o clasa mic&. A Romanian would prefer to say, respectively, 
"intr-un" and n intr-o. n 

Examples : 

Am baut bere intr-un restaurant mic. Am stat in restau- 
rant doua ore. 

Am gas it asta intr-o carte veche. In carte au mai fost 
alte lucruri. 

§66. The phrases "intr-un" and "intr-o" are also used 
in Romanian in the following idiomatic expressions: 

Intr-o zi, am vizitat .... - One day, I visited . . . 

Intr-o vara, am stat in . . . - One summer, I stayed in . . . 

Intr-o seara, s-a intilnit cu . . . - One evening, he met ... 

§67. "Nicairi" and "nimeni" also call for the double 
negation : 

El n-a gasit nicairi un dic^ionar bun. 

Nimeni n-a §tiut unde este unul. 

§68. When "nimeni" is direct object, then it is pre- 
ceded by "pe" : 

Nu cunosc pe nimeni in Miami. 

N-am pe nimeni acolo. 

§69. We already learned two words for the English f rom : 
"din" and "de la." Now we add the third and final: "de" . 

"De" is used before adverbs: 

De unde - De unde ai venit? 

De aici - A plecat d_e aici acum citeva minute. 

Tfe acolo - A plecat die acolo ieri. 

De acasa - A plecat (de acasa la ora 3. 

El a venit din Ohio, de la_ Scoala de limbi straine, de 
acolo. 

§70. The Romanian equivalent of the English construc- 
tion how (plus adjective or adverb: how big, how rich, how 
fast, etc.) is "cit de ...", plus the adjective in the pro- 
per form or adverb: 


174 


Lecfia 24 


Cit de departe este ora§ul? 

Cit de bogatS. este ea? 

Cit de bune sint automobilele acestea? 


a. lntrebS.ri : 


Teme si intrebari. 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 
7. 
8 • 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 

16 . 

17. 

18. 


Mai fumezi? 

Cine mai fumeaza acas&? 

Mai mergi la club? 

Cine mai merge la club? 

Te mai plimbi prin ora§? 

Cine se mai plimbS prin ora§? 

Ai fost vreodata intr-un pare frumos? 

Cit impozit plate§ti pe an? # _ 

PlSte§ti impozit mare pe benzina? Cit la suta. 

Ai automobil? 

Ce marca i%i place mai mult? 

Ce model iti place mai mult? # 

Ce crezi: sint politi§tii bum sau rai? 

Cu ce viteza trebuie sa conduci? # . 

Trebuie sa te opre§ti la semnalul de circulate. 
Cit de scump este automobilul dumitale? 

Cit de bun este? 

Pina cind stai aici? 


b . De tradus din engleze^te in romine§ te : 


-Good day. 
-Good d v T 
I see that it 
go to work by 
-No, I no 
bus left from 
-You must 
to 


I am glad that I can talk with Y ou * 

Mr. Popescu. -What are you doing at this hour, 
is late and you are not at work! Do you still 

car? 

longer go to work by car, I go by bus, but the 
the corner too early and I left home too late, 
wake up earlier. You must have time to eat, 
get to the bus station before 8. 


wash yourself, and to 

-Do you drive fast? s _ . . . 

-The maximum speed is 35 kilometers an hour, and I in en 

drive only 35 kilometers an hour. 

-What kind of cars do rich people buy? 

-Nobody is rich in this town. The men 
spend all their money. 


to 


and the women 



175 


Lectia 24 


c. D£ tradus din romineste in engleze^te ; 

-Ai de gind sa te duc.i la San Francisco? 

-Da, ma due sa. cumpar o marina noua, model nou, cu doua 

u§i. 

-Nu e.'jti multumit cu marina asta veche? 

-Nu, pentru ca consuma multa benzina ^i cheltuiesc prea 
multi bani, mai ales cu impozitul catre stat, care este 
peste 18 la suta, nu-mi mai place de loc, sa fiu prietenul 
statiei de benzina. 

-Pina cind stai la San Francisco? ^ 

-Vreau sa stau trei zile si am de gind sa ma mtorc 

duminica. 

d. VS rog scrieti dialogul de mai sus la persoana a treia. 

Va rog vorbiti cam doua minute despre o exc.ursie cu 
automobilul §i intrebuinta ti vocabularul din lectia asta. 


Vocabular . 


Expresii idiomatice : 

a avea de gind 
cit de repede 
cit d e ma r e 
cit de lung 
ce vorbe§ti! 
intr-o zi (vara, etc.) 
nu ... de loc 
la suta 

10 la suta 
mai ales 

pina cind? pinS . . . 

Vocabular : 

accident, accidente 
benzina 

bogat, bogata; bogati, bogate 

catre 

cine va 

distant^, distante 
impozit, impozite 


to intend 

how fast (see §70) 
how big 
how long 

What are you talking about! 
one day (summer, etc.) 
not ... at all 
percent 

ten percent 
especially 

until when? until . . . 


accident 

gasoline 

rich 

towa rd 

somebody 

distance 

tax 


176 


i 


Lecljia 24 


Vocabular : 

w*. 

A W 

me a 
intre 

kilometru, kilometri 
mai 

marcS, mSrci 
ma§inS, ma§ini 

model, modele . . 

multumit, multumita; 

multumite 

nicairi 

nimeni 

numit, numita; numiti, num.it e 
politist, politi§ti 
§ofer, §of eri 
vitezS., viteze 


yet, still 
between; among 
kilometer 

still, yet, (no)longer 
§63, §64) 
brand ; make 


car 

model 

satisfied, content, 


pleased 

nowhere (see §67) 

nobody (see §67, 

named, called 

policeman 

driver 

speed 


§ 68 ) 


(see 


Verbe : 

a conduce, conduc, 
a consuma, consum, 
a cheltui, cheltui 

conduc 

conduci 

conduce 

conducem 

conduce^i 

conduc 


condus to 

consuma t to 

, cheltuit to 

consum 
consumi 
consuma 

consumam 
consumati 
consuma 


drive 

consume 

spend 

cheltuiesc 

cheltuie§ti 

cheltuie§te 

cheltuim 

cheltuifi 

cheltuiesc 


am de gind 
ai de gind 
are de gind 


avem de gind 
aveti de gind 
au de gind 


a conduce is conjugated like a 
a consuma is conjugated like £ 
a c heltui is conjugated like a 
a avea de gind is conjugated like 
plus de gind . 


aduce 
suna 
locui 
a avea 



HU 


177 


Lec^ia 24 


i 

t 




LECTIA 2 5 


Prof esorul spune studen|ilor le spune el 

5 rasptmdS in acela§i timp. Exempiu 

Te rog da camaradului creionul. 

Dau camaradului creionul. 

■e rog citeg te aici! 

Citesc aicTT 

Ce rog spune camaradului s& citeasca aici! 

Cite§te aici! 

re rog vorbeste romine§te cu mine. 

Vorbesc rom!ne§te cu dumneata. 

re rog spune camaradului sa vorbeasca romine§te* 
Vorbe§te romine§te! 

Te rog scrie ceva^pe hirtie! 

Scriu ceva pe hirtie. 

Te rog spune camaradului sa scrie ceva pe hirtie! 
Scrie ceva pe hirtie! 

Te rog asculta la profesor! 

Ascult la profesor. 


1T9 


Lecfia 25 


Te rog spune camaradului sa asculte la profesor! 
Asculta la profesor! 

Te rog mtrebuin f eaza creionul! 

Intrebuinfez creionul. 

Te rog spune cainaradului sa mtrebuinf eze creionul 
Intrebuinf eaza creionul! 

Te rog spune camaradului sa fumeze afara! 

Fumeaza afara! 

Te rog spune camaradului sa parcheze ma§in<| o.n faf 
cla sei • 

Parcheaza ma§ina in fafa clasei! 

Te rog spune camaradului sa a§tepte aici! 

As teapta aici! 

b. Va rog citif i aici! 

Citim aici . 

Te rog spune camarazilor sa citeasca aici! 

Citifi aici! 

Va rog vorbi f i romine§te! 

Vorbim romine§te! 

Te rog spune camarazilor sa vorbeasca romine§te! 
Vorbif i romine§te! 

Va rog scrie f i ceva pe hirtie! 

Scriem ceva pe hirtie. 

Te rog spune camarazilor sa scrie ceva pe hirtie! 
Scriefi ceva pe hirtie! 

Va rog ascultaf i profesorul. 

Ascultam profesorul. 

Te rog spune camarazilor sa asculte profesorul. 
Ascultafi profesorul. 

Va rog intrebuinf afi creioanele! 

Intrebuinfam creioanele . 


Lectia 25 


v . 


Te rog spun, camarazilor sa fumeze afartt! 

Puma pi afara! 

rcjTu-irazilor sa parcheze ma§ina in fa^a 
Te rog spune camaraznoi v 

Cl parca ti ma § ina in fata clasei! 

Te rog spun, camarazilor sa a§tept<- aici. 

As top ta t A. aici! 

To rog vino aici! 

Vin acolo. 

Te rog spun, camaradului sa vina la dumneata! 

Vino aici! 

Te rog adu cartea aici. 

Aduc cartea. 

Te rog spune camaradului sa aduca cartea. 

Adu°car tea ! 

Te rog du- te la tabla! 

Ma due la tabid. 

portnrndului sa se duca la tabla! 

To rog spune camarauurui 

Du- to la tabla. 

VenitA. nici! 

VenTm acolo. 

rNT . om vina la dumneata! 

Te rog spune camarazilor -t 

Veniti aici! 

Va rog adure ti cirtile aici! 

Aducem cartrle aoolo. 

Te rog spune camarazilor sa aduca cardie! 
Adufeti cartile! 

Duceti-va la tabla! 

ddl^Tm la tabla. 

Te rog spune camarazilor sa se duca la tabla. 
Duceti-va la tabla! 



181 


Lochia 25 


Dialog . 


Un poliljist 
opre^tc un sofer. 


Opres te I 

Co s-a intimplat? 

Doua automobile s~nu »'ioniit. 

Ksto o inova mort? 

Din foriciro, nu. Ksto numai un r mi t user. 

Dar nasinile? 

* 

Amindoua sint s trio a I o rau. 

Cum s-a intimplat aceidon t ul? 

0 fem'ic a treeut linia alba, do pe sosoa si a lovit un 
• camion. 

N-a vazut ea camionul? 

Xu, pentru ca a condtis si s-a ui ta t la harta in ar la ; i 
timp. 

A putut ea sa evit< accidentui? 

Desigur, insa »:a n-a fost atenta. 

Cit de repede a mors ea? 

Norocul ei, ca a mors numai cu .15 mile po ora. 

Atunci n-a lovit camionul taro. 

Nu, nu prea tare. 

Ce a facut polilia? 

Polilia a arestat femeia. 


Merge ea la inchisoare? 

Da, dupa ce plate^te o amenda marc. 

C tr ,.uie sa fac acum? 

Parcheaza acolo §i asteapta! 


Cind pot sa plec? 

Imediat ce ambulan^a duce r;lnitul la spital. 


182 


Bxercitii de gr araa tic a . 



a. Te rog spune camara dului sa citeascS lecjfia. 

Cite§te lec£ia! 

Te rog spune camaradului sa yorbeasca rominegte. 
Yorbe§te roraine§te. 

Te rog spune camaradului sa inye^c lec^i^I 
lnvat& lecjjifl! 

Te roa spune caraaradului s£ scrie pe tabia! 

Scrie pe tabia! 

Te rog spune caraaradului sa intrebuinfceze creionul. 
Intrebuin^eazS. creionul! 

Te rog spune caraaradului sa bea bere! 

Bea bere! 

Te rog spune caraaradului sa furaeze afara! 

FumeazS. afara! 

Te rog spune camaradului sa lucreze mai mult! 
Lucreaza mai mult! 

Te rog spune camaradului sa cumpere cafea! 

Cumpara cafea! 

Te rog spune caraaradului sa vinda dic^ionarul. 
Vinde dictionarul! 

Te rog spune caraaradului sa asculte la radio. 
Asculta la radio! 

Te ro* spune camaradului sa piece acasa! 

Pleaca acasa! 



183 


Lecfia 25 


Te rog spune camaradului sa 
Termina % igara! 

Te rog spune camaradului sa 
A.steapt;l la club! 

Te rog spune camaradului sa 
Viziteaza ora sul I 

Te rog spune camaradului sa 
Invita prietenii la club. 


termine figara! 
astepte la club! 
vizi teze orasul! 
invite priettnii la club 


Te rog spune camaradului sa incerce sa vor! easca r« •min- 
es te! 

Incearca sa vorbesti rordm^ti 

Te rog spune camaradului sa puna cart* a pc nasa! 

Pune cartea pe masa. 


Te rog spune camaradului sa cheme profesorul la telefon. 
Cheama profesorul. la telefon. 


Te rog spune camaradului sa vine aiei! 
Vino aici! 


Te rog spune camaradului sa a due a mnsina la scoala! 
Adu masina la scoala! 

Te rog spune camaradului sa. sc due a la ) iron! 

Du-te la birou. 


Te rog spune camaradului sa fie student 1 tin! 

Fii student bun! 

b. Te rog spurn' camarazilor sa ci tea sea leefia! 
Citit,i lectin! 

Te rog spune camarazilor sa vorbeasca roman* tj te ! 
Vorbit,i romaneste! 

Te rog spune camarazilor sa irive^e lecfia! 
tnvafafi lecfia! 

Te rog spune camarazilor sa scrie pe tabla! 
Scriefi pe tabla! 


184 


Lec^ia 25 


re rog spune camarazilor sa intrebuinteze creionul! 
Intrebuintati creionul! 

Te rog spune camarazilor sa bea bere! 

Befi bere! 

Te rog spune camarazilor sa fumeze afara! 

Fumafi afara! 

Te rog spune camarazilor sa lucrezc mai mult. 

Lucrafi mai mult! 

Te rog spune camarazilor sa cumpere cafea! 

Cumparafi cafea! 

Te rog spune camarazilor sa vinda dirtionarul! 

Vindefi dicfionarul! 

Te rog spune camarazilor sa asculte la radio. 

Ascultafi la radio! 

Te rog spune camarazilor sa piece acasai 
Plccafi acasa! 

Te rog spune camarazilor sa termine figara! 

Terminafi tig araI 

Te rog spune camarazilor sa afjtepte la club! 

A^teptati la club! 

Te rog spune camarazilor sa viziteze ora§ul! 

Vizitati ora. ? ul! 

Te rog spune camarazilor sa invite prietenii la club! 
Invitafi prietenii la club. 

„ • -i „ „ i nr prce sa vorbeasca romm- 

Te rog spune camarazilor sa incerct 

6 ^tncercati sa vorbifi romine§te! 

Te rog spune camarazilor sa puna cartea pe masal 
Pune^i cartea pe masal 

Te rog spune camarazilor sa cheme profesorul la telefon! 
Chemafi profesorul la telefon. 

Te rog spune camarazilor sa vina aici. 

Veniti aici! 


185 


Lecfia 


P5 


Te rog spune canarazilor su aduca nasina 
Aduceti marina la sc oa la ! 

Te rog spune canarazilor sa fie studenfi 
Fifi student, i buni! 

c. (StudenUi intr ebuinf eaza formele afirmative la irapera- 
tiv. ) 


la scoala! 
buni I 


Lectia 25 



Intr-o zi, luna 
vazut ceva interesant 
o femeie pentru ca n~ 
Ea a condus marina i 
la harta Californiei. 
n-a mai stiut unde s.» 


trocuta, cind m— am dus in ora§, am 

Am vazut cind un polilfist a arestat 
a fost atenta §i a avut un accident, 
in acela§i timp a incercat sa se uite 
Ea a vrut sa mearga pe §oseaua 99 §i 
intoarca la dreapta. N-a mai fost 


nimeni cu ea in ma§in.i. 

Cind s-a uitat la harta, raa§ina a trecut linia alba de 
pe fjosea .^i s-a cio< nit intr-un sat numit Soledad, cu o 

ma§ina care a venit din directia opusa. 

Din fericire, n-au fost morti, numai un ranit u§or; 
insa amindoua ma§inile au fost stricate rau. Imediat a 
sosit politia cu doua ma§ini §i patru politi§ti §i au chemat 

ambulanta, care a sosit intr-un sfert de ora. 

Dupa asta, politi§tii au dus feraeia asta la politie. 
Sint sigur ca ea trebuie sa mearga §i la inchisoar 


o 

ERIC 


187 


Lectia 25 


I 

* 

i 

K 

\ 

\ 
i. 

s 

i 

f 

! Accidental acesta a oprit toata circulars pe §osea. Cind 

am sosit eu, a trebuit sa parcliez ma§ina §i s5 a§tept pma 
: cind ambulanta a dus ranitul la spital §i politia a dus 

i ma§inile la garaj. Politistul a spus tare a§a: 

I -Opre§te! (Eu am oprit). 

| 

\ -Vino aici! (M— am dus acolo) . 

! ~Cuno§ti femeia asta? a intrebat politistul. 

i 

I -Nu, domnule , am spus eu. 

; -Atunci pleaca cu ma§ina §i parcheazS acolo, a spus 

! 

r politistul 

1 Eu n-am mai spus nimic §i a§a am facut, iar mai tirziu 

{ 

■ am plecat mai departe. 

* 

/ 

i Intreb&ri: 


i 

i 

y 

1. 

Unde te-ai dus intr-o zi, luna trecuta? 

* 

2. 

Ce ai v&zut? 

i 

I 

r 

3. 

Ce a f&cut politist u i? 

f 

V 

4. 

De ce a arestat politistul femeia? 

\ 

if 

5. 

Ce a incercat ea sa faca? 

i 

i 

\ 

6. 

Pe care §osea a vrut ea sS. mearga? 

| 

i 

7. 

Stii intre ce ora§e este §oseaua aceasta 

l 

8. 

S-a ciocnit ea cu alta ma§in&? 

i 

\ 

9. 

A fost cineva mort sau r&nit? 

1 

10. 

Cum au fost ma§inile? 


11. Cu cite ma§ini a venit politia? 


ERLC 


188 


Lectia 25 


12 . 

13 . 

14 . 

15 . 

16 . 

17 . 

18 . 

19 . 

20 . 


.... fost la locul accidcntului? 

Citi poli^i-'ti au TOST 

Cine a dus ranitul la spital? 

Unde au dus poliliftii feneia? 

Crezr. cii ea trebuie sa meargS la inchisoare? 

A oprit accidentul acesta, circular pe § osea? 
Cum a spus politistul sa opre 5 ti? 

Cum a spus politistul sa te duel la el? 

Ce a intrebat politistul? 

Ai §tiut raspunsul? 





189 


Lec^ia 25 



Teme pentru ora de aplicaj ijj^. 

a. uT^tudent vorbegte despre un accident in care a fost el 

Un student vorbe§te de un accident despre care a citit 

Studentii comandS altor stndenti ce s& facS. 

Un student spune altui student ce sa comande. 

Studentii pun intrebiri unui student care a avut un 

accident . 

b. De tradus din engleze§te in romme§te. 

The same driver had another accident. At the corner of 
Washington and Tyler, he didn’t stop at the traffic light, 
which was red* He crashed into another car- A * n 

the first car was injured; nobody was injured in the second 
car. The police came, and the policeman asked a few ques- 
tions: Which car did he drive, how fast did he drive, w y 

didn*t he stop, why didn’t he avoid the accident? . _ 

The policeman did not arrest anybody, and did not tak 
anybody to the jail. He told the driver: Be careful, try 

to learn how to drive, and go home. 


c. 


De tradus din romine§te in engleze§te: 


Din fericire, nimeni n-a fost r£nit. r !J~alte 

onrit De nimeni, pentru c£ a fost loc destux §1 pentru alt 
ma§ini? sa treaca pe ling* ma§inile stricate in accident. 

Soseaua este larga? pe aceea§i ?osea pot sa mearga 3 
masini una linga alta. Cind mergi cu viteza mare, trebuie 
sa 5 fii a tent, sa te uiti inainte §i inapoi. A§a, po*i sa 
eviti accidente.. Daca love§ti pe cineva trebuie sa te 
opre§ti, sa chemi poli*ia §i sa stai acolo pina sose§te. 
Cind sint raniti, sosegte ambulanta §i duce ranijii la 

Eu pot sa spun numai atit: inva^a sa conduci bine §i 
pleach devreme, ca s5, ajungi sigur; fii atent, bea numa 
cafea cind conduci. 


190 


Lecfcia 25 


d. Slwe : . - + ._ 

noi ...«i .« w»* “■ ■«*.? S;fe™*5S^S» ;«ctt „ 

destul de departe de ora^ Ei pr ie t e n il o r ^ u biae , 

r.i s*e V s?“ a * w ” c "‘- p 

§o£ erul * spus prietenului- 

_ Cred c& am a luns aproape de ora§. 

- De ce spui asta* 

lAwaer mai mill £3. lume* 

- Am inceput sa lovesc ma 

=?*:z*=*3 ekx*x 

Herb Shriner a ®P® s i dou^or el ’ o P °ra in avion §i o 
^prL^dAi-, pin* la aeroport. 

.ussst.*s-*» 

spuxu el n~a fost atent. 



191 




Lectia 25 



Bxplicatli grama t/ - ale . 

in. In this lesson we learn how to give commands in 
Romanian'. (These commands may be accompanied by ”*te rog", 
please.) We learn now to give commands to do something; 
in”the next lesson we shall learn how to give commands not; 
to do something. 

With the exception of about 16 verbs, in order to give 
a co mma nd to one person, the * third person singular of the 
present is used. You already have used this torm with the 
verbs ,f a da ,f and n a repeta.” : n te rog da . ..,” or: "repeta* 1 ! 




dte§te! 

Intrebuinteaza creionul! 
Fumeaza %igaxa asta! 
Danseaza cu ea! 

Lucreaza mai bine! 
Yiziteaza ora§ul! 


Read! 

Use this pencil! 

Smoke this cigarette! 
Dance with her! 

Work better! 

Visit the town! 


Inva^a mai mult! 

Cumpara cafea pentru to$i! 
Asculta! 

A§teapta aici! 

Mai incearca! 

Inyita prietenii! 

Cheama politia! 

Yorbe§te numai romine§te! 
Pregate§te mincarea! 

Bea! 

Ia cartea asta! 

Scrie pe tabia! 


Study more! 

Buy coffee for all! 
Listen! 

Wait here! 

Keep on trying! 

Invite the friends! 

Call the police! 

Speak only Romanian! 
Prepare the food! 

Drink! 

Take this book! 

Write on the blackboard 



192 




Lectia 25 


§72. 

you may use 
the verb "a 


In order to give commands to two or more people, 
1 the second person pluraljf the^present; only 


fi n is an exception to this 


Veniti aici! 

Fumati afara! 

Merge^i clasS-. 
A§teptati aici! 

Incepeti acum! 

§73. The exceptions that 

Fii student bun! 

Fiti studen^i buni! 

Vino aici! 

Adu car tea! 

Du-te acasa! 


we learn in this lesson are: 

Be a good student! 

Be good students! 

Come here! 

Bring the book! 

Go home! 


Note margin al e a supra vocabularului : 

§74. The verb "a duce" ^e 
meairyiS (somethin* somewhere) : 


Am dus copm la cinema. 

El a luat cartea §i JL dus cartea 
El vrea sa duca sotia la spital. 


la birou. 


§75* rog P lura ^ ^ orm 



Lecfia 25 



a . Intrebari : 

1. Ce §osele mai importante sint in statul dumitale? 

2. Ce se intimplS cind este un accident? 

3 *. Cum poti sa evilfi accidente? ^ . 

4. Ce trebuie sa faca un §ofer care love§te pe cmeva. 

5. Unde duce ambulanfa r&nitii intr-un accident? 

6. Cind aresteaza politi§tii §oferii? 

7. Cine vorbe§te mai tare in clasa? 

8. Citi studenfi sint in aceea§i clasa cu dumneata. 

9. Te rog spune camaradului sa intrebuinf eze creionul. 

a§tepte aici! 
explice lecfia! 
intrebe profesorul! 
citeasca lecfia I 

10. Te rog spune camarazilor sS. vina aicil 

fie atenfil 
asculte la profesor! 
soseasca la §coala la timp 
mearga in ora§ diseara! 

b. De tradus din engleze s te in romine §te : 

My friend drank too much strong beer and he had. an acci- 
dent. At the corner, he hit a truck. The truck driver did 
not like this at all. He came to my friend and my friend 
was lucky because just then the policeman arrived. The 
policeman took both drivers to the police station. As soon 
as they told the chief of police what happened, they were 
allowed to go home. My friend can avoid accidents, but he 
thinks that only women must be careful. Do you think that 
he is right? 

c. Va rog sa scriefi 10 intrebari pe care le pune un.poli- 
*£ist c5nd sose§te la locul unde s~a lntimplat accidentul 
§i vrea sa §tie ce s-a lntimplat. 


194 


Lectia 25 


d. Te rog scrie cam 60 de cuvinte despre un accident. 

e. Te rog vorbe§te cam doua, trei minute despre un acci 
dent. 


Vocabula r . 


Expr c sii idioma tic e i 


din fericire 
imediat ce ... 

Vocabula r : 

acela^i , aceea§i; aceia^i, 
acelea§i 

ambulant a., ambulante 
amenda, amenzi 

atent, atenta; atenti, atente 

camion, camioane ^ 
directie, clirecjfii 
garaj, garaje 
harta, harti 
inapoi 

inchisoare, inchison 
linie, linii 
mila, mile 

mort, moarta; mor^i* moarte 
opus, opusa; opu§i, opuse . 
ranit, ranita; raniti, ramte 
sigur, sigura; siguri, # sigure 
stricat, stricata; stricati, 
s trica te 
§osea, §osele 
tare; tari 


Verbe : 

a aresta, arestez, arestat 
a se ciocni (cu) , ma ciocnesc, 
ciocni t 


fortunately 
as soon as . . . 


the same 

ambulanc e 
f ine 

careful; attentive; 

thoughtful 
truck 
dir ec tion 
garage 

map 

back, behind (see §53) 

jail 

line 

mile 

dead 

opposite 

wounded; injured 
certain 

out of order ; spoiled; 

broken (down) 
highway 

strong, loud, hard (as 
opposed to soft) 


to arrest 

collide, to crash (into) 



195 


Lectia 

25 

Verbe : 

(continued) 

a duce, 

due, dus 

a evita, 

evit, evitat 

a lovi, 

lovesc, lovit 


arestez 

ma 

ciocnesc 

arestezi 

te 

ciocne^'ti 

ares teaza 

se 

ciocne§te 

ares tam 

ne 

ciocnim 

ares ta^i 

va 

ciocnit i 

ares teaza 

se 

ciocnesc 


to 

take (see 

§74) 

to 

a void 


to 

hit 


due 

evit 

lovesc 

duci 

eviti 

love^ti 

duce 

evita 

love^te 

ducem 

evi tam 

lovim 

duce^i 

evi ta ti 

loviti 

due 

evi ta 

lovesc 


196 



LECTiA 2.6 


Introducer ea prana tic 11 noj 


(Prof esorul spune studentilor sa faca ce le spune el 
s a rSspunda in acela§i timp„; 


Exemplu : 

Te rog nu da camaradului creionul! 
Nu dau camaradului creionul! 


Te rog, nu citi aici! 

Nu citesc aici. 

Te rog, spune camaradului sa nu citeasca aici. 

Nu citi aici! 

Te rog, nu vorbi romine§te! 

Nu vorbesc romine§te! 

Te rog, spune camaradului sa nu yortoeasca romine§te! 
Nu vorbi romine§te! 


Te 


roe, nu scrie nimic pe hirtie! 
Nu scriu nimic pe liirtie. 


Te roe sp un e camaradului sa nu scrie nimic pe liirtie. 
Nu scrie nimic pe liirtie! 


197 


Lecfia 26 


Te rog, nu ascul ta profesorul! 

Nu ascult proti sorul! 

Te rog, spune camaradului sa nu asculte profesorul! 

Nu asculta profesorul! 

Te rog, nu intrebuin fa creionul! 

Nu intrebuintez creionul. 

Te rog, spune camaradului sa nu intrebuint eze creionul! 
Nu intrebuinta creionul! 

Te rog, spune camaradului sa nu fumeze afara! 

Nu fuma afaril! 

Te rog, spune camaradului sa nu parcheze ma§ina in fata 
clasei ! 

Nu parca ma§ina in fata clasei! 

Te rog, spune camaradului sa nu astepte aici! 

Nu astepta aici! 

b. Va rog, nu citi ti aici! 

Nu citim aici. 

Te rog, spune camarazilor sa nu citeasca aici! 

Nu cititi aici! 

Va rog, nu vorbi fi engleze§te! 

Nu vorbim engleze§te! 

Te rog, spune camarazilor sa nu vorbeasca engleze§te! 

Nu vorbi fi engleze§te! 

Va rog, nu scrie fi nimic pe hirtie! 

Nu scrTem nimic pe hirtie. 

Te rog, spune camarazilor sa nu scrie nimic pe hirtie! 
Nu scrieti nimic pe hirtie! 

Va rog, sa nu ascultati profesorul! 

Nu ascultam profesorul! 

Te rog, spune camarazilor sa nu asculte profesorul! 

Nu ascultafi profesorul! 


[ ERIC 


198 


Lecljia 26 


c . 


va rog, nu intrebuint ati creioanele! 

Nuintrebuin Jam creioanele . 

Ie ,pu« .< nu Sn,«.»int«< C'iM'lf. 

Nu int rebuilt a ti creioanele. 

Te rog, spune^camarazilor sa nu fumeze in clasa! 

Nu f umati i n clasa. 

Te rog, spune camarazilor sa nu parcheze ma § ina in fata 

Cla Nu 1 Darcati ma§ina in fata clasei! 

Te rog spune camarazilor sa nu a§tepte aici: 

Nn asteptati aici! 

Te roe, nu veni aici! 

Nu vixT acolo! 

I,,: nu vina la dumneata! 

Te rog, spune camaradului sa n 

Nu veni aici! 

Te rog, nu aduce cartea^aici! 

Nu aduc cartea acolo. 

Te rog, spune camaradului sa nu aduca cartea! 

Nu aduce cartea! 


Nu veni^i aici! 

Nu venim acolo. 

Te rog, spune camarazilor sa nu vina la 
Nu veniti aici! 


dumneata ! 


Va rog, sa nu aduce^i cartile aici! 

Nu aducem acolo. 

Te rog, spune camarazilor sa nu aduca 
Nu aduce^i c&rfcile. 


carljile • 


199 



Lec1;ia 26 


Ai 



Dialog . 

Intr-o tar& comunistS., doi 
solda^i stau de vorbS.. 


intrat in armatg. voluntar? 

E§ti nebun? Am fost recrutat prim^vara §i incorporat 
toamna . 


Iti place mai mult via^a militara sau via£a civila? 
Mi-e tot una . 


Ce grad ai? 

Sint frunta§. 

Ce trebuie sa faci ca s& fii avansat se.rgent? 

Trebuie sS. fiu student bun. 

l^i place uniforma asta noua? 

Da, insa in ora§ port haine civile. 

Ce faci cu uniforma militarS? 

Las uniforma militara acasS. 

Te intereseaza politica? 

Pe oamenii important ii intereseaza. 

Ce parere ai despre situatia actuala? 

Cred ca fituatia este serioasa. 

In caz ca incepe razboiul al treilea mondial, in contra cui 
vrei sa lup^i? 

Nu intreba a§a ceva! In contra americanilor , desigur. 
De ce? 

Pentru ca este mai bine prizonier la americani decit 
sS. fii cu ru§ii. 

Nu vorbi a§a! 

Si dumneata nu duce vorbal 

J 


200 


Lectia 26 



Exerc it JJL grama t lcale. 


Te rog, spune camaradului sSl n« citeasca in clasit! 

Nu citi in clasa* 

t« r0g spune camaradului s& nu yorbeasc* englezegte! 
Nu yorbi engleze§te! 


Te rog, spune camaradului sa nu inve^e in ora de conver- 
Sa ^Nu” invtta in ora de conversa-fcie! 

Te rog, spunecamaraduiuisa nu scrie nimic pe hirtie! 

Nu scrie nimic pe hirtie. 


Te rog, spune camaradului sa nu Intrebuinteze cuyinte 
° Nu intrebuinta cuvinte noi! 

Te rog, spune camaradului sa nu bea nimic in clasa! 
Nu bea nimic in clasa. 


Te rog, spune camaradului sa nu lucreze duminica! 
Nu lucra duminica! 


Te rog, spune camaradului sa nu cumpere cafea pentru 

pr °Nu S cumpara cafea pentru profesor! 

Te rog. spune camaradului sa nu vlnda dictionarul! 

Nu yinde diction** 1 *^- 


Te rog, spune camaradului sa nu asculte la radio in 
rlis3. T 

Nu asculta la radio in clasa! 


201 



Lec^ia 26 


Te rog, spune camaradului sa nu piece din clasa mainte 
de ora patru! 

Nu pleca din clasa inainte de ora patru! 

Te rog, spune camaradului sa nu viziteze mchisoarea! 

Nu vizita inchisoarea ! 

; Te rog, spune camaradului sa nu invite prietenii la 

\ restaurant! 

! Nu iuvita prietenii la restaurant! 

Te rog, spune camaradului sa nu incerce sa vorbeasca 
engleze§ te ! 

Nu incerca sa vorbe§ti engleze§te! 

Te rog, spune camaradului sa nu puna cartea sub scaun! 
Nu pune cartea sub scaun! 

Te rog, spune camaradului sa nu cheme studen^ii afara! 
Nu chema studerrfcii afara! 

Te rog, spune camarazilor sa nu citeasca in clasa! 

Nu citi^i in clasa! 

j Te rog, spune camarazilor sa nu vorbeasca engleze§te! 

Nu vorbi^i engleze§te! 

Te rog, spune camarazilor sa nu invelre in ora de 

t conversa^ie! 

! Nu inva^ati in. ora de conversable ! 

I Te rog, spune camarazilor sa nu scrie nimic pe hirtie! 

j Nu scrie^i nimic pe hirtie! 

j Te rog, spune camarazilor sa nu intrebuin^eze cuvinte 

j noi! 

| Nu intrebuin^ati cuvinte noi! 

| Te rog, spune camarazilor sa nu bea nimic in clasa! 

i Nu be^i nimic in clasa! 

* 

j Te rog, spune camarazilor sa nu fumeze in clasa! 

Nu furna^i in clasa! 

Te rog, spune camarazilor sa nu lucreze duminica! 

Nu lucrati duminica! 


ERIC 


202 


Leci^ia 26 


b . 


Te rog, spune camarazilor sa nu curapere cafea pentru pro- 

fesor! - . 

Nu cumparati cafea pentru profesor. 

Te rog, spune camaraz ..tor sa nu vinda dictionarul! 

Nu vinde^i dictionarul! 

Te rog, spune camarazilor sa nu asculte la radio in 
c la Set ! 

Nu asculta^i la radio in clasa! 

Te rog, spune camarazilor sa nu piece din clasa inamte 

de ora patru! . , . 

Nu pleca^i din clasa inainte de ora patru. 

Te rog, spune camarazilor sa nu viziteze mchisoarea. 

Nu vizitati inchisoareal 

Te rog, spune camarazilor sa nu invite prietenii la 

restaurant! . 

Nu invitati prietenii la restaurant. 

Te rog, spune camarazilor sa nu incerce sa vorbeasca 

englezeste! . „ , . 

Nu incercati sa vorbiti engleze§te. 

Te rog, spune camarazilor sa nu cheme studentii afara! 

Nu chemati studentii afara! 

Te rog, spune camarazilor sa nu puna cartea sub scaun. 

Nu pune^i cartea sub scaun! 

Ce trebuie sa faci ca sJ §tii romine§te? f . . 

Ca sa §tiu romine§tc f trebuie sa mvat in fiecare zi. 

Ce trebuie sa faci ca sa ajungi devr< em ^ a ^^ ? devreme de 
Ca sa ajung devreme acasa, trebuie sa plec devreme de 

la §coala. 

Ce trebuie sa faci ca sa vorbe ? ti cu domnul colonel? 

Ca sa vorbe§ti cu domnul colonel, trebuie cnemi 

intii la telefon. 

Ce trebuie sa faci ca sa nu ai ^ccidente? 

Ca sa nu ai accidente, trebuie s& fn atent. 

Ce trebuie sa faci ca sa mergi la politi e 2 

Ca sa mergi la poli^ie, trebuie sa ai un accident. 


o 

ERIC 


203 


Lecfcia 26 


Ce trebuie sa faci ca sa mergi la inchisoare? 

Ca sS. mergi la inchisoare, trebuie s& ai un accident 
cu mor^i §i rSni^i. 

Ce trebuie s& faci ca sa nu ai bani? 

Ca sa nu ai bani, trebuie s 3. cheltuie§ti to^i banii. 

Buca ta de citire . 

In via^a civila, Ion Neat& a fost profesor de liceu intr- 
un ora§ numit Cluj. In primavara anului trecut, el a fost 
recrutat iar toamna a fost incorporat. El a lasat in sat o 
fata de la care prime§te scrisori de doua ori pe saptamina. 

Ion Neal^a este soldat bun. La trei luni dupa ce a fost 
incorporat, a fost avansat la gradul de frunta§. li place 
sa poarte uniforma de militar, mai ales ca fetelor le plac 
uniformele. Este adevarat ca pe Ion Neata nu-1 intereseaza 
prea mult situa^ia actuala §i armata. li place via^a mili- 
tara, insa ii place mai mult viata civila. In armata, el 
invata tot ce trebuie sa inve^e, nu ride cind nu trebuie 
(insa ride la glumele comandantului) ; nu vine tirziu, nu 
vorbe§te de loc in contra armatei §i in contra comandan^ilor . 
Cind trebuie sa lupte, lupta. To1;i au pareri bune despre el. 

Intr-o zi, Ion Nealja a stat de vorba cu un prieten care 
s-a intilnit odata, la Berlin, cu un soldat comunist. 

Atunci, situa$ia n-a fost serioasa, ca acum. Prietenul lui 
§i comunistul au vorbit despre America. Pe cine nu-1 


204 


Lectia 26 


intereseaza America? Prietenul lui a spus ca America este 
o tara puternicS. §i libera. In America, oamenii spun ce cred 
ei ca este adevarat. Fiecare poate sa vorbeascS despre ce 
vrea §i despre cine vrea, chiar §i in contra pre § edintelui. 
Cind a auzit asta, soldatul comunist a spus: 

— Nu cred, Polji Set dsi un exemplu? 

- Desigur. Eu pot sa spun tare — §i mi-e tot una 
daca politistul acela militar aude sau nu - ca pre§edintele 
nostru nu-i bun, nu §tie ce face §i nu §tie ce se intimpia 

in %ara §i in lume. 

Citeva minute, soldatul comunist n-a spus nimic. S-a 
uitat la politistul militar comunist, apoi a zis: 

- Si eu sint liber, A eu pot sa spun acela§i lucru! 

- E§ti nebun? a intrebat prietenul nostru. Nu spune 
nimic! Nu vorbi! Eu inteleg! Politia comunista aresteaza 

oamenii care vorbesc liber. 

- Asculta! Si eu pot sa spun acela^i lucru ca §1 

dumneata: Pre§edintele dumneavoastra nu-i bun, nu §tie ce 

face §i nu §tie ce se intimpia in tarS §i in lume! 

Intrebari : 

1. Despre cine este vorba in bucata aceasta? 

2. Ce a fost Neat& in via^a civila? 

3. Cind a fost recrutat? 

4. Cind a fost incorporat? 



205 


Lectia 26 


5. Unde a lasat el o fata? 

6. Ce prime§te el de la ea? 

7. De cite ori pe saptamina prime§te el scrisori de la ea? 

8. Cind a fost el avansat la gradul de frunta§? 

9. Ce fel de uniforma poarta el? 

10. Crezi ca fetelor le plac uniformele? 

11. Ce crezi ca il intereseazS. pe Ion Nea^a? 

12. Ce face el in armata? 

13. Ce fel de pareri are lumea despre el? 

14. Cu cine a stat Ion Nea^a de vorba intr-o zi? 

15. Ce a spus prietenul lui despre America? 

16. *Ce exemplu a dat prietenul lui ca sa vada comunistul, 

ca el poate sa vorbeasca liber? 

17. A putut un poli^ist militar sa auda ce a spus camaradul 
lui? 

18. A putut sa spuna soldatul comunist acela§i lucru? 

19. Cind luptS. un soldat mai bine? 

20. Pe cine il intereseaza viata militara? 

21. Ce crezi ca trebuie sa evite un soldat bun? 

22. Cum crezi ca este situa^ia actuala? 


Lectia 26 



Teme pentru ora de ap licaties 


a. Tin student vorbe§te despre cum a intrat in armati. 

TJn student vorbe§te despre viaja civil*. 

Un student vorbe§te despre viata railitara. . 

Un student este interogat cu vocabularul din ltctie. 

Un student spune ce a 13.sat acasa. 

b. De tradus din engleze§te. 

Toma Aurel did not volunteer for ^j^r y"l*f 

In the first three months he aid ^otlikemrlt y uni _ 

after he was promoted to PFC he likeu the ran* uni _ 

uihpn he leaves tor San rraxici^cu^ ^ * 

form. . d soldier; he never speaks against 

form here. He is a ’ We have a good opinion 

his friends or against hi^ country, we nave a & 

of him. 

c. De tradus in engleze§te: 

r>. A +« ft f!a+s el sta de vorba cu camarazii lui. Pe Toma 

Aurel nu-l intereseaza mult politics te^if^ntere! 

camarazii lui. Pentru c A Simpil^oiu- 

seazA tot despre Romania, ces a lnximpra * purtat 

lui al doilea mondial, cum este viaja acoio, v 

rominii. De asemenea, el vrea sA §tie ce trehuie sa iac , 

ca sa poata sa viziteze Rominia. 


d. Glume : 

0 fata a stat de vorba cu prietena ei. 

- Sint trista! 

- Nu fi trista! Spune ce s-a intimplat? 


207 


i j u jmm) 


mmzmmmmxmn 


Lecfia 26 


Glume: (continued) 


- Am primit o scrisoare de la Gheorghe fi in ea 
ca se intoarce inapoi din armat& §1 ca spera sS fiu 
lui. lns& eu nu §tiu care Gheorghe a sens, pentru 
cunosc trei soldafi care se numesc Gheorghe. 


scrie 
Sofia 
c& eu 


= * = k =* =* -* =* =* = 


Odata, un frunta§ a luat automobilul comandantului lui, 

a condus cu viteza mare, n-d tost atent 2 1 * 

Gomandantul cind n auzit asta, a vrut sa vorbeasca cu 
f runta§ul care a avut accidental. Cind frunta ? ul a sosit an 
biroul comandantului, comandaatul a intrebat. 

- Ai fost vreodata la inchisoare? 


- Nu, n-am fost niciodata, domnule c&pitan. 

- Nu fi trist. Acum, dupa ce ai facut asta, poti sa 
cuno§ti §i inchisoarea. 

= k —k —k —k —k =k =k — 


e. Proverb : 

Spune ce te intereseaz&, ca s£ spun cine e§ti. 


208 


Lecfcia 26 



Explica te i gramaticale. 


§76. In lesson we learn^ to gj v ® 0 C ^“hin|T ^ 

do something. To tell ° +iip infinitive form of the 

Romanians use »nu« followed 1 *7 1 the : infin: itiv hgs ^ excep . 

verb. And, happy days, this is one ruie 
tionl 


Nu citi! . t 

Nu intrebuinta creionul. 

Nu fuma! 

Nu dansa cu eal 
Nu lucra a cum! 

Nu vizita muzeul! 

Nu inv&ta P rea mult - 
Nu cump^ra bere! 

Nu asculta la radio. 

Nu a§tepta la club! 

Nu invita profesorii. 

Nu chema politia! 

Nu vorbi engleze§te. 

Nu pregS.ti cina ! 

Nu bea! 

Nu lua car tea asta. 

Nu scrie pe tabl&! 


§77. In order to give commands to two ^ e ^ e t P ^^ e ’ 
ledefby^u-'f thf on?y P exception is the verb to be. 


Nu veniti aici! 

Nu fuma^i class!. 
Nu merge^i in class!. 
Nu a§teptati aici! 
Nu incepeti t f rz ^V: 
Nu fit* bSie^i rfti- 


o 

ERIC 


209 


Lectia 26 


You may compare the above examples with those in lesson 
25, §71, §72, and §73. 

§78. *’Ca M followed by the subjunctive is translated in 
English in order to . 

Ca sa $ tii bine romin^ste, trebuie sa invefi trei ore 
in fiecare zi. 

§79. We want to learn the verb n a-l interesa" very well, 
for reasons that will become apparent later. 


Armata ma intereseaza. 
Arma ta te intereseaza. 
Armata ll intereseaza. 
Armata o intereseaza. 
Armata ne intereseaza. 
Armata va intereseaza. 
Armata li intereseaza. 

Armata le intereseaza. 


The army interests me. 
The army interests you. 
The* army interests him, 
The army interests her. 
The army interests us 
The army interests you. 
The army interests them, 
(masc . ) 

The army interests chem. 
(f em. ) 


The eight lines above can just as well be: 

Armata ma intereseaza pe mine. 

Armata te intereseaza pe dumneata. 

Armata il intereseaza pe el. 

Armata o intereseaza pe ea.. 

Armata ne intereseaza pe noi. 

Armata va intereseaza pe dumnea voas tra. 

Armata li intereseaza pe ei. 

Armata le intereseaza pe ele. 

The meaning is not changed at all, so far as English is 
concerned, in the latter case. 

§80. In order to ask: Whom does the army interest? 

you should ask in Romanian: 

Pe cine il intereseaza armata? # w . 

Armata ma intereseaza pe mine, or: Pe mine ma intere- 

seaza armata. 

Pe cine il intereseaza cursul? 

Pe student il intereseaza cursul. 


210 


Lec^ia 26 


Note margins le a supra vocabularul ui : 

.o, .tt n contra," as "In f a*a , _ inapoia 
dreapta," is followed by the possessive case. 

El a luptat in contra Statelor Unite: in 
in contra mea . 

$82. "Mondial" means world (adjective): 


in jurul, la 
contra noastraj 


Razboiul intii mondial. 
Razboiul al doilea mondial 
Campion mondial, 
but: lumect este mare. 


^83. **A pleca means bo lea ve (for,) » S£. f 

means to' leave something, behi n d : 

A plecat la L.A. 9 i a «»at copiii acasa. 


T T , 


Ids a” 


§84. "A intra" is followed by 
Studenfii au intrat in clasa. 


"in" : 

The students entered the 


classroom. 


§85. ,f A lupta” 
fight, M ei se bat”: 


means to f ight » 
they beat each 


Doi studenti £“£21 1 P entru 

f 


But when two persons 
other. Example: 

o fata. 


j 


211 




1 . 

2 . 

3 . 

4 . 

5 . 

6 . 

7 . 

8 . 
9 . 

10 . 

11 . 

12 . 


Ce te intereseazS ~,ai mult? 

Ce pSrere ai despre locuitorii din Monterey? 
Pe cihe il intereseazS automobilele? 


Ze ai ISsat acasS? 

He haine porfci la §coalS? 

Faci politick? 

place viai^a militarS? 

*i luptat in rSzboi? . io 

Unde ai fost in timpul rSzboiului al doilea mondial? 

in caz de rSzboiu, vrei sS fii in infanterie? 

Cind ai intrat in armatS? 

n.nm r.rp7.i oS este situatia actuals.? 


b. De tradus din englezegte in romine? te ; 

Toma Aurel was a policeman in civilian life; he was draf- 
ted and inducted last month. First, he didn t like military 
life. It was hard work; he even worked nights. He had to 
go on foot in the rain, mud and wind. He is interested m 
language ; you must work many hours a day in order to know 
the language well. In case of war, he wants to fight well. 


c . De tradus din romine$ te in engleze$ te : 

Pe cine il intereseazS §coala asta? 

Scoala asta ii intereseazS pe studen^ii care vreau sS 
inve|e o limbS strSinS. 


Pe dumneata te intereseazS a§a de mult? 

Desigur, pentru cS dacS primesc diploma, pot sS fiu 

avansa t. 


Ce se intimplS in timp de rSzboi? w 

Soldatii no§tri pleacS la rSzboi sa. lupte, sa ia pri— 
zonieri, §i sS nu fie ei prizonieri. In timp de rSzboi 
sint multi morti §i rSniti* 


212 


Make up about 10 questions that you would like to ask a 
soldier, or former soldier. 

(>. Te rog scrie o compozifie cam de 50 de cuvinte despre 
via fa militara sau civila. 


f Te rog f 11 pregati r sa vorbefjti 
despre viafa militara sau civila. 


in clash cam doua minute 


Vocabular . 


Exp r e s i i idioma tic e : 


ca (sa ...) 
a sta de vorba 
a intra voluntar 

mi-e tot una 

co parere ai despre . . . 

Vocabular : 

ac tual, -a ; ~i, -e 
avansat, -a; -fi, - e 
caz, cazuri 
civil, -a: -i» “ e 
contra (ori: in contra) 
frunta§, -i 
grad, -e 

incorporat, -a; -f i , -te 
militar, -a; -i, -e 
mondial, ~a; -i, -e 
nebun, -a; -i, -e. 
politica, politici 
prizonier. -a; .-i,, -e 
razboi, razboaie. 
recrutat, -a; -fi , “te 
situafie, situafii 
serios, serioasa; seriosr, 
serioase 
fara, fari 
uniforma, uniforme 
via fa, v.iefi 


in order to (see §78) 
to chat; to talk with 
to volunteer for the army 
enlist 

it's all the same to me; 

I don T t care. 
what T s ycur opinion about 


present 

advanced; promoted 
case 

civilian 

against (see §81) 

PFC 

rank 

indue ted 

military 

world (see §82) 

crazy 

politics 

prisoner 

war 

recruited, drafted 

situation 

serious 

country 
unif orm 
life 



213 


Lecfia 26 


Vocabular : (continued) 

voluntar, -a; -i,-e 
vorba, vorbe 

Vcrbe : 

a-.l interesa, ma intereseaza, 
interesat 

a intra, intru, intrat (in) 
a lasa, las, lasat 

a lupta, lupt, luptat 

a purta. port, purtat 


ma 

intereseaza 

intru 

.A. 

in 

te 

inter e sea za 

intri 

A 

in 

il 

intereseaza 

intra 

m 

o 

intereseaza 



n o 

intereseaza 

in tram 

A 

in 

va 

intereseaza 

intraf 

• A 

i in 

l i 

intereseaza 

intra 

A 

in 

le 

intereseaza 




voluntary; volunteer 
word 


to interest one (see §79, 
§80) 

to enter (see §84) 
to leave (something be- 
hind) (see §83) 
to fight, struggle (see 
§85) 

to wear, carry 


las 

lupt 

port 

la§i 

lupfi 

porfi 

lasa 

lupta 

poarta 

lasam 

luptam 

pur tarn 

lasafi 

luptati 

pur tafi 

lasa 

lupta 

poarta 


214 



LECTIA 2 7 


Tntroducerea grama ticii noi 


Prof esorul spune studentilor sa raspunda la comen 
lui a§a : 

. Scoala- te ! 

Ma sc o X • 

Te rog, spune camaradului sa se scoale! 

Scoala-te! 

Culca-te devreme diseara^ 

Ma culc devreme diseara. 

Te rog, spune camaradului sa se culce devreme dis 
Culck-te devreme diseara! 

Uita-te la tabla! 

Ma uit la tabla. 

Te rog, spune camaradului sa se uite la tabla! 
Uiti-te la tabla. 

Spala- te ! 

Ma spal. 

Te rog, spune camaradului sa se spele! 

Spala- te ! 


Lec^ia 27 


lntoarce-te curind! 

Ma intorc curind. 

Te rog, spune camaradului sa se intoarca curind! 
Intoarce-te curind! 

b. Culca t i~va- devreme diseara!^ 

Ne culcam devreme diseara. 

Te rog, spune camarazilor sa se culce devreme diseara. 
Culcati-va devreme diseara! 

Sculati-va devreme! 

Ne sculam devreme. 

Te rog, spune camarazilor sa se scoale devreme! 
Sculati-va devreme! 

Uitati-va la tabla! 

Ne uitam la tabla. 

Te rog, spune camarazilor sa se uite la tabla! 
Uitati-va la tabla! 

Spalati-va! 

Ne spalam. 

Te rog, spune camarazilor sa se spele! 

Spalati-va! 

lntoarceti-va curind! 

Ne intoarcem curind. 

Te rog, spune camarazilor sa se intoarca curind. 
lntoarceti-va curind! 

c. Nu te culca tirziu! 

Nu ma culc tirziu. 

Te rog, spun^ camaradului sa nu se culce tirziu. 

Nu te culca tirziu! 

Nu te scula tirziu! 

Nu ma sc ol tirziu. 



216 


Lectia 27 


Te rog, spune camaradului sa nu se scoale tirziu. 

Nu te scula tirziu! 

Nu te uita afara! 

Nu m& nit afara. 

Te rog, spune camaradului sa nu se uite afara. 

Nu te uita afara! 

Nu te spala acolo! 

Nu ma spal acolo. 

Te rog, spune camaradului sa nu se spele acolo. 

Nu te spala acolo! 

Nu te intoarce tirziu! 

Nu ma intorc tirziu. 

Te rog, spune camaradului sa nu se intoarca tirziu 
Nu te intoarce tirziu! 

d. Nu ya culca fi tirziu! 

Nu ne culcam tirziu! 

Te rog, spune camarazilor sa nu se culce tirziu! 
Nu va culcati tirziu! 

Nu va sculati tirziu! 

Nu ne sculam tirziu! 

Te rog, spune camarazilor sa nu se scoale tirziu. 
Nu va sculati tirziu! 

Nu va uitati afara!^ 

Nu ne uitam afara. 

Te rog, spune camarazilor sa nu se uite afara. 

Nu va uitati afara! 

Nu va spala ti acolo! 

Nu ne spalam acolo. 

Te rog, spune camarazilor sa nu se spele acolo! 

Nu va spala ti acolo! 



217 


Lectia 27 


Nu va intoarceti tirziu! 

Nu ne intoarcem tirziu. 

Te rog, spune camarazilor sa nu se intoarca tirziu! 
Nu va intoarceti tirziu! 

e. Eu am venit in California acum doi ani. 

Eu sint in California d_e doi ani . 

Dumneata ai venit in California acum doua luni. 
Dumneata esti in California c[e doua luni . 

De cind e$ti in California? 

Sint in California de doua luni. 

De cind e§ti in armata? 

Sint in armata de trei ani. 

De cind locuie§ti aici? 

Eu locuiesc aici de doua luni. 

De cind fumezi? 

Fumez de doi ani. 

De cind sinteti aici? 

Sintem aici de doua luni. 

De cind invataji romine§te? 

In vat am romine§te de doua luni. 



218 


Lec^ia 27 


Strainul : 

Seful comunist: 
1 

Strainul : 

Seful comunist: 

Strainul : 
Santinela : 

Strainul : 
Santinela : 

Strainul : 
Santinela : 


Strainul : 
Santinela : 


Strainul : 
Santinela : 


Strainul : 
Santinela : 


Seful comunist: 
Strainul : 

Sef ul comunis t : 
* 

(Ivan Ivanovici 
Strainul : 
Santinela : 


o 

ERIC 


Dialog . 

Un strain a vizitat 
pe un §ef comunist. 

Imi dai voie sa vorbesc cu santinela de la 

poarta? 

Vorbe§te ! 

Are voie sa raspunda liber? 

Desigur . 

Cum te cheama? 

Ma cheama Ivan Ivanovici. 

De cind esti in armata? 

Sint in armata de doi ani. 

Din ce unitate e$ti? 

Sint din plutonul intii, compania a doua, 
Regimentul 3 Infanterie. 

Ce arme sint in garnizoana asta? 

Infanterie, artilerie, avia^ie, marina §i 
tancuri . 

Ce ai inva^at in armata? 

Am invatat sa trag cu multe arme: cu pu§ca, 
cu mitraliera §i cu tunul. 

Care este datoria dumitale ca soldat? 
Datoria mea este asta: in timp de pace sa. 
traiesc pentru pa trie §i in timp de razboi 
sa mor pentru patrie. 

Vrei sa vezi disciplina solda^ilor no§tri? 
Desigur! 

Ivan Ivanovici, arunca-te in ocean! 
a fost gata sa se arunce in ocean.) 

Nu te arunca! De ce arunci o viafa tinara 

pentru nimic? 

De ce nu? Asta-i via^a? 


219 


Lec£ia 27 



a, Te rog, spune eamaradului sa se scoale! 

Scoala- te ! 

Te rog, spune eamaradului sa se spele imediat! 

Spala-te imediat! 

Te rog, spune eamaradului sa se uite afara! 

Uita-te afara! 

Te rog, spune eamaradului sa se plimbe prin ora§! 
Plimba-te prin ora§! 

Te rog, spune eamaradului sa se intalneasca cu prietenu 
lntilne§te- te cu prietenul! 

Te rog, spune eamaradului sa se opreasca la club! 

Opre§ te- te la club! 

Te rog, spune eamaradului sa se scuze imediat! 

Scuza-te imediat! 

b. Te rog, spune camarazilor sa se scoale! 

Sculaf i-va! 

Te rog, spune camarazilor sa se spele imediat! 
Spalati-va imediat! 

Te rog, spune camarazilor sa se uite afara! 

Uitafi-va afara! 

Te rog, spune camarazilor sa se plimbe prin ora§! 
Plimbati-va prin ora§! 


220 


Lecfia 27 


Te rog spune camatazilot s<i se Intllneascii cu prietenul 
tntilnifi-va cu prietenul! 

Te rog, spune camarazilor sa se opreascu la club! 
Opriti-va la club! 

Te rog, spune camarazilor sa so scuze imediat! 

Scuzafi-va imediat! 

Te rog, spune camaradului sa nu se. scoalc! 

Nu te scula ! 

Te rog spune camaradului sa nu se spolo acolo! 

Nu te spala acolo! 

Te rog spune camaradului sa nu se uite afara. 

Nu te uita afara! 

Te rog, spune camaradului sa nu se plimbe prin cazarma! 
Nu te plimba prin cazarma! 

Te rog, spune camaradului sa nu se opreasca la club. 

Nu te opri la club! 


Te rog, spune camaradului sa nu se scuze. 

Nu te scuza! 

Te rog spune camarazilor sa nu se spele acolo! 

Nu va spalafi acolo! 

Te rog, spune camarazilor sa nu se uite afara! 

Nu va uita^i afara! 

Te rog, spune camarazilor sa nu se plimbe prin cazarma 
Nu vil plimbafi prin cazarma! 

Te rog, spune camarazilor sa nu se opreasca la club. 

Nu va opriti la club! 

Te rog, spune camarazilor sa nu se scuze de loc ! 

Nu va scuza fi de loc! 


. Cum te cheama? 
Ma cheama . 


Lecfia 27 


Cum il cheama pe camaradul dumitale? 

Pe camaradul meu il cheama 

Cum o cheama pe Sofia dumitale? 

Pe Sofia mea o cheama 

Cum ii cheama pe copiii dumitale? 

Pe copiii mei ii> cheama 

Cum li cheama pe camarazii dumitale? 

Pe camarazii mei li cheama 

Cum le cheama pe prietenele dumitale? 

Pe prietenele mele le cheama 

Cum li cheama pe profesorii dumitale? 

Pe profesorii mei ii cheama 

Cum o cheama pe profesoara dumitale? 

Pe profesoara mea o cheama 

f. Pe cine il intereseaza automobilele? 

Pe camaradul meu il intereseaza automobilele. 

Pe cine il intereseaza California? 

Pe domnul Olteanu il intereseaza California. 

Pe cine il intereseaza armata? 

Pe domnul colonel il intereseaza armata. 

Pe cine il intereseaza aviafia? 

Pe domnul pre§edinte il intereseaza aviafia. 

Pe cine il intereseaza marina? 

Pe camaradul meu din marira il intereseaza marina. 

Pe cine il intereseaza infanteria? 

Pe un soldat il intereseaza infanteria. 

Pe cine li intereseaza artileria? 

Pe un locotenent il intereseaza artileria. 


g. Ce are voie sa faca un student? 

Un student are voie sa intrebe daca nu §tie. 


Lecfia 27 


Ce nu are voie sa faca un student? rla^a 

Un student n-are voie sa bea §1 sa fumeze in clasa. 

c * *„ n "SaSi',1™r‘oS It' a. «... 

c - r» isxti uniif, fSfL «i.« 

Ai voie sa fumezi in clasa? 

Nu, n-am voie sa fumez m clasa. 

Ai voie sa vorbe 5 ti cu prof esonul eng te 
Da, am voie sa vorbesc cu ptofesorul engleze§te. 

Ai avut voie sa fumezi ieri in clasa? 

Nu, n-am avut voie sa fumez ieri in clasa. 

Ai avut voie sa mergi la restaurant sa bei o cafea? 

Da, am avut voie sa merg la restaurant sa bea 

cafea . 

h. De cand e.^ti in armata? . 

Eu sint in armata de opt luni. 

De cind e§ti ceisatorit? 

Eu sint casatorit de trei am. 

De cind locuiesti in ora§ul asta? 

Eu locuiesc in orasul asta de §ase am. 

De cind inveti limba romina? . . . w . , 

Eu invat limba romina de doua luni §1 jumatate. 

De cind fumezi? 

Eu fumez de patru ani. 

De cind conduci automobilul? 

Eu conduc automobilul de 2 am. 

De cind intrebuint ezi dicfionarul? a 

Eu intrebuinfez dictionarul de cind mvaf limba 

romina. 

De cind iti place armata? A 

Imi place P armata de cind am intrat voluntar m armata, 


ERIC 


223 


Lec^ia 27 



Un romin, Mihai Cerbu, este an America de §ase luni. 

El n-a trait in tara asta destul ca sa inveje bine limba. 
Imediat dupa ce a venit aici, a intrat in armata. Pentru 
ca n-a avut voie sa mearga in ora§, el n-a §tiut cum sa 
vorbeasca prea bine cu civilii. A §tiut care este datoria 
lui de solda t §i asta-i tot. 

Intr-o zi, Mihai Cerbu a auzit ca vine de la Washington 
un functionar important sa viziteze unitafile dm statul 
asta: aviatia, infanteria, marina, tancurile §i artileria, 

chiar §i Scoala de limbi straine. 

Tot regimentul se pregate§te de doua zile pentru 
inspectia aceasta. Mihai Cerbu s-a dus la prietenul nostru 

Neata §i a spus : 

- Imi pare rau, insa nici acum nu pot sa vorbesc §i 
sa inteleg bine limba asta. Este foarte grea. Am auzit 
ca vine aici sa viziteze cazarma un functionar inalt de la 
Washington. Stiu ca avem inspectie. Daca vine §i intreaba 


224 


Lectia 27 


ceva ce nu §tiu, eu ce pot sS raspund? UitS-te la mine! 

Vezi bine cS n-am avut timp sa inv&t- 
NeatS a raspuns: 

- Nu te scuza! Inteleg. Din fericire, eu §tiu ce 

intrebari pune functionarul asta. El totdeauna intreabS 
patru intrebari: M Cum te cheama?" ff Citi ani ai?" tt De 

cind e§ti in armata?" §i „lti place mincarea §i viata in 

arma tS?" 

- Cum sa invat raspunsurile? a vrut sS §tie Mihai 
Cerbu. 

- Scoala- te mai devreme in fiecare dimineat& §i facem 
lectii, iar seara nu te culca pina cind nu §tii raspunsurile 

A§a ca Neata a invatat pe Mihai Cerbu raspunsurile 
corecte: Mihai Cerbu, 22 de ani, de 2 ani, amindoua. Cind 

a venit functionarul acela, el s-a oprit chiar in fata 
prietenului nostru Mihai Cerbu §i a intrebat: 

- Cum te cheama? 

- Ma cheama Mihai Cerbu. 

Ins a dupa asta a intrebat intrebarea a treia : 

- De cind e§ti in armata? 

- De 22 de ani, a raspuns Cerbu. 

Functionarul a crezut ca Cerbu este mult prea tinar 
pentru asta. El a intrebat iarS§i. 


225 



9 


Lec^ia 27 


- Citi ani ai? 

- Doi am. 

Functions rul n-a §tiut ce sa mai creada. El a raai 
intrebat o data, serios: 

- Soldat, crezi dumneata ca eu sint nebun sau nu §tii 
ce spui? 

- Amindoua! a raspuns tare Cerbu, fericit ca a §tiut 
bine tcate raspunsurile. 

Intrebari : 

1. Despre cine este vorba in bucata asta? 

2. De cind este Mihai Cerbu in America? 

3. A trait mult timp m "^ara asta? 

4. A putut sa invetje limba? 

5. A avut voie sa mearga des in ora§? 

6. A §tiut care este datoria lui? 

7. Ce a auzit el intr-o zi? 

8. Ce unita^i a vrut sa viziteze func^ionarul de la 
Washington? 

9. Cu cine a stat de vorba Mihai Cerbu? 

10. A §tiut Nea^a ce intrebari intreaba f unctionarul? 

11. A invatat Cerbu raspunsurile? 

12. In fata cui s-a oprit functionarul? 

13. Ce a intrebat intii? 

14. A intrebat el apoi intrebarea a doua? 



226 


Lecijia 27 


15. A raspuns Cerbu bine? 

16. Ce parere crezi ca are functionarul acela despre 
Mihai? 

17. Cine crezi ca a platit pentru calatoria functionarului? 

18. Crezi ca gluma asta este adevarata? 



227 


o 

ERIC 


Lecjia 27 



Teme pentru ora de aplicat le 


a, TJn student interogheaz£ alt student dtjpre: grad, armS, 
armament, comandan^i, unit«ffci a § a ma ^- departe. x 
Studentul spune ce are voie §i ce nu are voie sa laca 

Studentul sptme ce are yoie §i ce nu are voie sa faca 

in cazarma. . „ r x 

Studentul spune ce are voie §i ce nu are voie sa faca 

in ora§. . , ^ 

Studentul spune cum a trait m via^a civiia. 

b. De tradus in romine§te: . 

What branch of service are you in? 

I am in the Air Force. 

In what branches of service are those students? 

They are in the navy, artillery, and infantry. 

Are you allowed to throw paper in the wastebasket? 

What are you talking about? Certainly. 

What did the teacher tell the students? 

He said: Speak only Romania?!; don’t speak English; 

look at the teacher; don’t look in the dictionary. 


What is the name of this teacher? 
His name is Mo§u. 


c. De tradus in engleze§te: 


Am un prieten pe care il cheamS Gicu. 
nel5 la poarta, a avut o tigara din care a 
yazut cind a yenit capitanul. Capitanul a 


El a fost santi- 
fumat §i n-a 
vSzut Gicu 


228 




Lecjia 27 


traee din ticar& si el a stiut c& Gicu n-a avut voie s& 
Size. Alt! nu-i discipline Santinel. nu ?tie datoria 
de soldat. Gicu a avut noroc c£ a fost timp de pace. C p 

tanul a spus: 

- Arunc£ fcigara! 

Gicu a aruncat tig ara - , , - _ «4 

- De ce ai fumat? a intrebat capitanul. ftii ca nu ai 

• | 

V0i6 l Am fumat sS. treacS timpul mai u§or, a riapuns Gicu. 

- Mi este bine sS fumezi. Santinelele care fumeazS nu 
traiesc mult; ele mor tinere §i la inchisoare. 


d. Glume : 

Telefonul a sunat noaptea tirziu. Neat& s-a sculat §i 

a rSapuns: 

- Alo? 

- Gicu? a intrebat o femeie. . 

- Nu, domni§oarS, eu sint Neater 11,1 sint Gicu. Ai 

chemat un nurnSr gre§it. . a 

- DacS. am chemat un num&r gre§it, de ce ai raspuna? a 

intrebat femeia. 


Doi camarazi stau de vorb3. la unitate despre prietenul 

1 nt* # 

— Frunta§ul Nea^S, a plecat intr—o cS.13.torie lung& cu 

automobilul. Ai primit scrisori de la el? 

— Da, am primit dou3.i una de la poli^ie §i una de la 

spital. 


sffraarfr as* after*** *** 


e. Proverb ; 

Cine ride la urmS. ride raai bine. 



229 


Lerjfia 27 




grama ticale : 


&qa In order to give a command to one person, using 
* reflexive verb, like: wash yourself! Romanians use the 
third person of the present, as we learned in §71 (Lesson 
25), and add n -te ,f at the end: scoaia-te. culca te. 

opre^te-rtf I intoarce-te! 

5fi7 In order to give a command to one person not to 
do something^ using a reflexive verb like: don't wash your- 
self! we use the rule learned in §76 (Lesson 26), and 
introduce M te ,f thus: Nu te sculal Nu te culca. Nu te 

opril Nu te intoarce! 

§88. There is one construction in which you use the 
past tense in English, but in Romanian you have to use the 
present. Ihe construction is the one in which the action 
or state starts in the past and is still continuing, like. 

I have been married for 10 years; I have been in the 

for two years; I have been living in this town for 6 yea • 

The statements would be expressed in Romanian: I am married 

of 10 years, etc. 


De cind e§ti c&s&torit? 
Sint casatorit de 10 ani. 


De cind e§ti in armata? 

Sint in armata de 2 ani. 

De cind locuie§ti in ora§ul asta? 

Locuiesc in ora§ul asta de.6 ani. 

§89. But if you want to ask: how long did you live in 

Ohio, you ask: 

Cit tiwp ai locuit in Ohio? 

Am locuit 3 ani. 


230 


Lecfia 27 


jf" one says i sint c as a. tor i t d 6 2 a ni , "the man has 
married for two years, and is still married. But if he 
am fost casatorit doi ani, he means that he was married 
two years, but no longer is. 

§90. We know that: 

Cine means who : Cine §tic? - Who knows? 

Cui means whose: Cartea cui? - Whose book. 

— or : To whom? Cui ai dat leefia? - To whom 

did you give the lesson? 

Now "pe cine” means whom: Pe cine ai vazut? - Whom 

’ did you see? 

Pe cine cuno§ti? - Whom do 
you know? 

Pe cine il intereseaza? - 
Whom does it interest? 

We must also mention that some English speaking persons 
ask "the foregoing questions thus: Who did you see? 

Who do you know? 

I t is not the place here to discuss its "correctness ." 

Note marginale cu privi r - la vocabula r : 

§91. "Santinela” is one of the few words in Romanian 
that designates a male occupation and is grammatically ^ 
feminine: o santinela, douii santinelc; o santinela buna, 

doua santinele bune. 

§92 "A trai" and "a loeui" both mean to live . "A 
loeui" means to live , to reside , while "a trai” means to 
live, to be a lTve . Note the Following sentences. 

El a fost ranit foarte greu, msa a trait. 

El locuie§te intr-o casa foarte frumoasa. 

Sometimes, they are interchangeable: 

Am trait in ora§ul acela. Or: Am locuit in ora§ul 

acela . 


been 
says : 
f or 


231 


3 

ERJC 


Lecfia 27 


1 f 


§93. There are many questions of the "What 
type, like: What is your unit? What is your 
your lesson? In Romanian, you have a choice 
learn one of them well, in order to avoid the English word 
order. Adopt one Romanian form: 


is . 
rank? What is 
of two f orms : 


Care este gradul dumit? 1 e? 
Care este lec^ia dumitale? 

§94. The correct way: 


or: Ce grad ai? 

Ce lectio ai? 


Care este unitatea dumitale? . 

Unitatea mea este plutonul al saselea, compania a opta, 
regimentul 67 infanterie, divizia a douasprezecea . 

§95. Note the expression M Nu to culca pina cind nu §tii 
raspunsurile," as it was written in this lesson sBucata 
de citire." "Pina cind" would make better sense if trans- 
lated as long as, rather than until. 



232 


Lectia 27 


Teme si intreb&ri 


a. IntrebSrl ; 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 


12 . 



In ce armS. e§ti? 

C6 tinit&ti cuno§ti? 

Ce arme cuno§ti? 

Unde ai inv^lat sS. tragi cu pu§ca? 

Unde ai trait mai mult? 

Clt timp ai trait acolo? 

De cind esti in armata? 

Bsti casStorit? Daca da, de cind e§ti casatorit? 
De cind conduci automobilul? 

Daca fumezi, de cind fumezi? 

Cum spui prietenului sa nu fumeze? 
u F v s a raspunda repede? 

sa nu se uite in carte? 
sa se spele? 

Cum spui caraarazilor sa nu fumeze? 

° F sa nu se uite in carte? 

sa raspunda repede? 
eS ep snele? 


b. De tradus in romlneg te^ 

May I ask this soldier something? 
Certainly, if he wants to answer. 

What is your name and what is your rank? 
My name is Ion Pop and I am a PrC. 

In what branch of service are you? 

I am in the artillery. 


What weapons do you have? 

We have rifles, machine guns, and cannons, 


233 


Lectia 27 


What is your unit? 

The second platoon, third company, 25th regiment, 18th 
division. 

c. De tradus in engleze $ te : 

Ca sa fii soldat bun, trebuie sa §tii ce este disciplina 
militara. Trebuie sa §tii care este datoria soldatului §i 
sa fii camarad bun. Chiar |i cind mergi in ora§, trebuie 
sa-fi aduci aminte ca e§ti in armata. 

In Rominia, tofi soldatii sint recrutati §i incorporati 
cind sint de 21 de ani §i de obicei ei stau in armata cam 
2 ani. Ei primesc foarte put ini bani §i au putin timp liber. 

Unii soldati invata sa traga cu pu§ca, sa citeasca harta, 
sa conduca camioane §i sa nu intrebe nimic. 

Rar sint soldatii multumiti cu viata lor, mai ales cind. 
trebuie sa mearga pe jos, pe drumuri stricate, cu mult noroi. 

d. Te rog scrie £ compozi t ie despr e : 

Armata . 

(Te rog intrebuinteaza vocabularul din lectie.) 

e. Te rog fii pregatit sa vorbe§ti cam doua minute despre: 


Ce il intereseaza pe un soldat 


Vocabular : 


Expresii idiomatice : 


imi dai voie sa ... 
a-1 chema 

ma cheama . . . 
te cheama 
il cheama 
o cheama 
ne cheama 
va cheama 
ii cheama 
le cheama 


may I 


my name is . . . 


your name is 
his name is 
her name is 
our name is 
your name is 


their (masc.) name is 
their (fern.) name is 


234 


L^cfia ^7 


Vocabular : (continued) 

arma, arme 

artilerie, -j^ii 
aviafie 7 “t**. 
companie, -nil 
datorie, -rii 
discipline ; -ne . 
infanterie, -rii 
inspecfie, -t ^ 1 
marina, -ne 
mitraliera, -re 
pace, paci 
patrie, patrii 
pluton, plutoane 
poarta, porfi 
pu§ca, pu§ti 
regiment, -e 
santinela, -le 
tanc, tancuri 
tinar, -a; tineri, -re 

tun, -uri # w . 

unitate, unitafi 


(1) weapon; (2) branch of 
service; (3) rifle 
artillery # 
air force, aviation 
company 
duty; debt 
discipline 
infantry 
inspection 

navy 

machine gun 
peace 

f a therland 
platoon 
gate 
rif le 

regiment 

guard (see §91) 

tank 

young 

cannon 

unit 


Verbe : 


a 

a 


a 

a 

a 


arunca, arunc, aruncat 

avea voie sa . w 
amvoie sa. 
am avut voie sa 

muri, mor, murit 
raspunde, raspund, raspuns 
trage, trag, tras 


a trai, traiesc, 


trait 


to throw 

to be allowed to . • • 

1 am allowed to • • • 
I was allowed to... 
to die 


to answer , +n 

( 1 ) to fire (a gun); (2) to 

draw; (3) to pull 

to live (see §92) 


arunc 

arunci 

arunca 


am voie sa 
ai voie sa 
are voie sa 


mor 

mori 

moare 


aruncam 

arunca^i 

arunca 


avem voie sa^ murim 
ave^i voie sa munfi 

au voie sa mor 


raspund trag^ 
raspunzi tragi 
raspunde trage 


raspundem tragem. 
raspundefi tragefi 
raspund trag 



235 


Lec^ia 27 


236 


o 

ERIC 


Vocabular : 


Roman- englez 


acasa 

-- la mine (21) 
accident (24) 
aceia (18) 
acela (18) 
acela§i (25) 
acesta (19) 
ace§tia (19) 
actual (26) 
acum 

— o luna (17) 
adica (21) 
aduce (21) 

aduce aminte (a-§i) (21) 
aer (22) 
alaltaieri (20) 
ales 

mai -- (24) 
alt (20) 
ambulant^ (25) 
amenda (25) 
amindoi (17) 
apa (22) 
apoi (16) 
aproape (21) 
aresta (25) 
arma (27) 

artilerie (27) 
artist (21) 
arunca (27) 
a§a (17) 
a§a 

— ceva (18) 
a§tepta (17) 
atent (25) 

c< utobuz (18) 
auzi (16) 
avansat (26) 
av£at;i e (27) 
avion (19) 


at my home, house 

accident 

those 

that 

the same 

this 

these 

present (adj.) 
a month ago 

in other words 
to bring 
to remember 
air 

day before yesterday 
especially 

other, another 

ambulance 

fine 

both 

water 

then 

almost, near, nearly 
to arrest 
weapon, branch of 
service, rifle 
artillery 
artist, actor 
to throw 
so 

something like this 

to await, wait for 
careful, attentive, 
thoughtful 
bus 

to hear 

advanced, promoted 
air force, aviation 
airplane 



237 


banca (18) 

bani (17) 
bate (22) 
ba te 

a — vintul (22) 
benzina (24) 
blond (20) 
bogat (24) 
brunet (20) 
bucata (19) 
ca (22) 
ca 

ca (sa . . . ) (26) 
cald (a-i fi -- ) (23) 
cam (17) 
camion (25) 
catolic (19) 
caz (26) 
calatori (19) 
calatorie (19) 
catre (24) 
centru (19) 
cer, (ceruri) (22) 
c eva 

a§a — (18) 
cheltui (24) 
chema (21) 
chiar (20) 
cineva (24) 

ciocni (a se — cu) (25) 

circulate (jl8) 

civil (26) 

Clt 

-- de repede (24) 
cifiva (20) 
cladire (18) 
clima (22) 
colt (18) 

comandant (16) 
companie (27) 
conduce (24) 
consuma (24) 

contra (ori: in contra) (26) 
cu 

-- trenul (19) 
cunoa^te (18) 


bank, bench, desk 
(in school) 
money 
to beat 

to blow (of wind) 

gasoline 

blond 

rich 

brunette 

piece 

like 

in order to (see §78) 
to be warm 

about, approximately 

truck 

Ca tholic 

case 

to travel 

trip 

toward 

center 

sky (heaven) 

something like this 

to spend 
to call 
even, just 
somebody 

to collide, crash 
(into) 
traffic 
civilian 

how fast (see §70) 

a few 

building 

climate 

corner 

commandant 

company 

to drive 

to consume 

against 

by train 

to know 


238 


curat (19) 
curind (20) 
curind 

de (21) 

pe (22) 

cuvint (21) 
dar (20) 
da ta 

prima (18) 

datorie (27) 
deal (18) 
deja (20) 
de la (16) 
de loc 

nu -- (24) 
departament (16) 
depar te 

§i a§a mai (22) 

descarcari 

electrice (23) 

despre (17) 
destul (22) 
diploma (17) 
director (16) 
directie (25) 
discipline (27) 
distan^a (24) 
divizie (16) 
dolar (19) 
dragut (20) 
drepta te 

a avea (21) 

drum (18) 
duce (25) 
ei (19) 

as in "casa ei M ) 
ei (19) 

(interjection) 
est (23) 
evita (25) 
examen (16) 
explica (16) 
fabric a (18) 
face 

se vreme frumoasa (23) 

f ericire 

din (25) 


clean 

soon 

rccen tly 

see you soon! 
word 

but, how about 
the first time 

duty, debt 
hill 
already 
f rom 

not ... at all 

department 
and so on 

electric discharges, 
electric storms 
about, concerning 
enough 
diploma 
director 
direc tion 
discipline 
distance 
division 
dollar 

cute, pretty 
to be right 

road 
to take 
her 

(as in "her house") 
well. . ; not then 

east 

to avoid 
examina tion 
to explain 
factory 

the weather to get 
nice 

fortunately 



239 


fericit (16) 

foame (a-i fi — ) (23) 

frig (22) 

frig (a-i fi — ) (23) 
frunta§ (26) 
fulger (23) 
functionar (21) 

furtuna (23) 
garaj (25) 
gar a (18) 
gnea^a (22) 
gind 

a avea de (24) 

gluma (17) 
gluma 

far 2. (17) 

grad (23) 
gramatica (16) 
greu (17) 
gre§it (17) 
harta (25) 
hotel (18) 
iar (20) 
iara§i (21) 
iata (18) 
ief tin (21) 
ieri (16) 
imediat (17) 
imedia t 

ce ... (25) 

impozit (24) 

4 . industrie (20) 
infanterie (27) 
informatie (17) 
inspec^ie (27) 
interesa (a-1 — ) (26) 
interesant (17) 
intra (26) 
intra 

a voluntar (26) 

invita (21) 
inapoi (25) 
inca (24) 
incerca (20) 
inchisoare (25) 


happy 

to be hungry 
cold 

to be cold 
PFC 

lightning (bolt) 
clerk, white collar 
worker 
storm 
garage 

railroad station 
ice 

to intend 
joke 

no kidding 
degree; rank 
grammar 

difficult, heavy 

wrong 

map 

hotel 

and, but 

again 

look, see 

cheap 

yesterday 

immediately 

as soon as ... 

tax 

industry 

infantry 

information 

inspec tion 

to interest one 

interesting 

to enter 

to enlist (in the 
army), to volunteer 
for the army 
to invite 
back, behind 
yet, still 
to try 
jail 


240 


incorpora t (26) 

inghe^a (22) 

ingust (20) 
insemna (±6) 
intii (16) 

IntJlni (a se) (17) 
intimpla (a se) (23) 
intoarce (a se) (18) 
intre (24) 
intreba (22) 
intrebuinfa (17) 
intr-o 

— zi (24) 


jos 


pe 


— (18) 


jurul 

in 

kilometru 
lat (20) 
lasa (26) 
liceu (18) 
linie (25) 
loc (22) 


( 22 ) 

(24) 


loc 

de pare at 

locuitor (19) 
lor (19) 
lovi (25) 
lua (19) 
lucru (17) 
lucru 

de (17) 

lui (19) 
lume (18) 
luna (23) 
lupta (26) 
mai (24) 


marca (24) 
marina (27) 
ma§ina (24) 
maxim (23) 
metoda (17) 
mila (25) 
militar (26) 
mine (20) 
minim (23) 


(18) 


inducted 
to freeze 
narrow 

to signify, to mean 

first 

to meet 

to happen 

to return 

between, among 

to ask 

to use 

one day 

on foot 

around (see §53) 

kilometer 

wide . 

to leave (something) 

high school 

line 

place, room, seat 
parking place 

inhabitant 
their 
to hit 
to take 
thing, work 
work (to do) 

his 

people; world 
moon 

to fight, struggle 
still, yet, (no) 
longer 
brand, make 
navy 
car 

maximum 

method 

mile 

military 

me 

minimum 



241 


mitrv. tier a (27) 
model (24) 
mondial (26) 
mort (25) 
mult 

cel (21) 

mulfumit (24) 

muri (27) 
muzeu (19) 
nebun (26) 
nicairi (24) 
nici (un, o) (21) 
niciodata (21) 
nimeni (24) 
nimic (21) 
ninge (22) 
ni§te (18) 
nor (22) 
nord (23) 
noroc (17) 
nostru (19) 
nou (21) 
nu 

— . . de loc (24) 
numar (16) 
numit (24) 
obosit (19) 
opri (a se) (19) 
opus (25) 
ortodox (19) 
pace (27) 
parca (18) 
parere 

ce ai despre . . (26) 

patrie (27) 
peste (18) 
piafa (19) 

pina (19) 

pina . . . (24) 

cind? (24) 

plaja (22) 
placut (20) 
plati (19) 


machine gun 
model 
world 
dead 
at most 

satisfied, content, 
pleased 
to die 
museum 
crazy 
nowhere 

neither, no, not (a) 

never 

nobody 

nothing 

to snow 

some 

cloud 

north 

good luck 

our 

new 

not ... at all 
numb e r 

named, called 

tired 

to stop 

opposite 

Orthodox 

peace 

to park 

What*s your opinion 
about . . . 
fatherland 
over 

public square; 
market 

to, up to; till, 
until 
until . . . 
until when? 
beach 
pleasant 
to pay 


242 


pleca (16) 
plimbare (20) 

plin (23) 
ploaie (22) 
ploua (22) 
pluton (27) 
poarta (27) 
pod (19) 
politic (18) 

politest (24) 
pompier (18) 
pompieri (18) 
pra.va.lie (18) 
prieten (17) 
prietena (17) 
primi (21) 
primul (22) 
prin (19) 
prizonier (26) 
protestant (19) 
pune (22) 
purta (26) 
pu§ca (27) 
putea (20) 
puternic (22) 
putin 

cel (17) 

putin 

pentru (17) 

racoa re (23) 
ranit (25) 
raspunde (27) 
raspuns (17) 
razboi (26) 
reclama (20) 

recreatie (16) 

recrutat (26) 
regiment (27) 
ride (18) 
riu (22) 
santinela (27) 
sarac (21) 
scump (21) 


to leave, to go away 
stroll, pleasure 
ride 
full 
rain 
to rain 
pla toon 
gate 
bridge 

police station; 

police force 
policeman 
fireman 
fire station 
store 
friend 
friend 
to receive 
the first 
through 
prisoner 
Protestant 
to put 

to wear, carry 
rifle 

can, may, be able to 

strong 

at least 

don T t mention it! 

(as an answer to 
n mul1:umesc ,r ) 
cool 

wounded, injured 
to answer 
answer 
war 

advertising, sign 
(advertising) 
recess 

recruited, drafted 

regiment 

to laugh 

river 

guard 

poor 

expensive 


243 


scuza (a se) (20) 
secetS. (23) 
senin (23) 
serie (16) 
serios (26) 
sete (a-i f i ) (23) 
sigur (25) 
simplu (17) 
situati e ( 26 ) 

sonerie (16) 
sosi (23) 

sot (21) >. 

sotii (Popescu, Olteanu, etc.) 

spera (23) 
spital (18) 
spre (19) 
sta (18) 
stare (23) 
starea 

timpului (23) 

statue (18) 
stea (23) 
strad& (18) 
stricat (25) 


sud (23) 
suna (16) 
suta 

la — (24) 

§ef (16) 

§ofer (24) 

§osea (25) 
tanc (27) 
tare (25) 

tempera tura (23) 
tinar (27) 
toane 

cu (22) 

tocmai (18) 
totdeauna (18) 
trage (27) 

trage (a-cu pu§ca) (27) 
tramvai (19) 


to excuse oneself 

drought 

clear (of sky) 

series 

serious 

to be thirsty 

certain 

simple 

situation 

electric bell 

to arrive 

husband 

(21) The Popescu* s, 

Olteanu* s , etc. 
to hope 
hospital 
towa rd 
to stay 

state, situation 
weather conditions 

station 

star 

street 

out of order, 

spoiled, broken 
(down) 
south 
to ring 
percent 

chairman, chief, 
boss 
driver 
highway 
tank 

strong, loud, hard 
(as opposed to soft 
temperature 
young 
moody 

just, quite 
a lwa ys 

to draw, to pull 
to fire (a gun) 
streetcar 


244 


trzli (27) 
treisnet (23) 
trebui (23) 
trece (20) 
trecut (16) 
tren (19) 
trist (16) 
trotuar (20) 


— (26) 


tun (27) 

$ar& (26) 
fine (16) 
ultimul (22) 
una 

mi-e tot 
undeva (19) 
uniforma (26) 
unii (18) 
unitate (27) 
urmS. 

la (16) 

u§or (16) 
vale (19) 
vechi (21) 
vest ( 23 ) 

viat^ (26) 

vinde (21) 
viteza (24) 
vizita (19) 
vint (22) 
voie (a avea 
voie 

imi dai — 
voluntar (26; 
voluntar 

a intra — (26) 


— sa) (27) 


— sa 


(27) 


to live 

thunder (bolt) 
must, have to 
to cross, pass 
past, last 
train 
sad 

sidewalk 

cannon 

country 

to last, keep, hold 
the last 

I don f t care; it*s 
all the same to me 
somewhere 
uniform 
some 
unit 
lastly 


easy, light 

valley 

old 

west 

lif e 

to sell 

speed 

to visit 

wind 

to be allowed to 
may I ... 

voluntary, volunteer 
to enlist (in the 
army; to volunteer 
for the army 


vorba 

a fi despre (17) 

vorba (26) 
vorba 

a sta de --- (26) 
vorbesti 

ce ! (24) 

vrea (17) 

vreodata (21) 
zapada (22) 
zice (23) 


to be all about 

word 

to chat 

what are you talking 
about I 
to want 
ever 
snow 
to say 



245 


Vccabular : 


Englez-romin 


able (to be ... to) (20) 

about (17) 

about 

to be all (17) 

accident (24) 
actor (21) 
advanced (26) 
advertising (20) 
again (21) 
against (26) 
ago 

a month (17) 

air (22) 
air force (27) 
airplane (19) 

allowed (to be .. to) (27) 

almost (21) 

already (20) 

always (18) 

ambulance (25) 

among (24) 

and (20) 

another (20) 

answer (17) 

answer (to ...) (27) 

approximately (17) 

around (see §53) (22) 

arrest (to) (25) 

arrive (to) (23) 

artillery (27) 

artist (21) 

ask (to) (22) 

at all 

not . „ — (24) 
attentive (25) 
aviation (27) 
avoid (to) (25) 
await (to) (17) 
away (to go ...) (16) 
back (25) 
bank (18) 
beach (22) 


putea (a) 
despre; cam 
a fi vorba despre 

accident 
artist 
a vansa t 
reclama 
iara§i 

contra (ori: in contra) 
a cum o lung 

aer 

aviatie 

avion 

voie (a avea ... sS.) 

aproape 

deja 

totdeaura 
ambulant 5 
intre 
iar 
alt 

raspuns 
raspunde (a) 
cam 

in jurul 
aresta (a) 
sosi (a) 
artilerie 
artist 
intreba (a) 
nu . . de loc 

a tent 
a via tie 
evita (a) 
a§tepta (a) 
pleca (a) 
inapoi 
banca 
pla ja 


246 


beat (to) (22) 
behind (18) 
between (24) 
blond (20) 
blow 

to (of wind) (22) 

boss (16) 
both (17) 
brand (24) 
bridge (19) 
bring (to) (21) 
broken (down) (25) 
brunette (20) 
building (18) 
bus (18) 
but (20) 
by 

— train (19) 
call (to) (21) 
called (24) 
can (20) 
cannon (27) 
car (24) 
care 

I don f t (26) 

careful (25) 
carry (to) (26) 
case (26) 

Catholic (19) 
center (19) 
certain (25) 
chairman (16) 
chat 

to (26) 

cheap (21) 
chief (16) 
civilian (26) 
clean (19) 
clear (of sky) (23) 
clerk (21) 
climate (22) 
cloud (22) 
cold (22) 

cold (to be ) (23) 

collide (to) (25) 
commandant (16) 
company (27) 


bate (a) 
banc& 
intre 
blond 

a bate vintul 

§ef 

amindoi 
mar c& 
pod 

aduce (a) 

stricat 

brunet 

cladire 

autobuz 

iar; dar 

cu trenul 

chema (a) 
numit 
putea (a) 
tun 

ma§ina 
mi-e tot una 

a tent 
purta (a) 
caz 

ca tolic 
centru 
sigur 
§ef 

a s+a de vorba 

ief tin 

§ef 

civil 

curat 

senin 

functionar 

clima 

nor 

frig 

frig (a-i fi — -) 
ciocni (cu . . a se) 
comandant 
companie 


o 

ERIC 


247 


concerning (17) 
conditions 

weather (23) 

consume (to) (24) 

content (24) 

cool (23) 

corner (18) 

country (26) 

crash (to — into) (25) 

crazy (26) 

cross (to) (20) 

cute (20) 

dead (25) 

debt (27) 

degree (23) 

department (16) 

desk (in school) (18) 

die (to) (27) 

difficult (17) 

diploma (17) 

direction (25) 

director (16) 

discharges 

electric (23) 

discipline (27) 
distance (24) 
division (16) 
dollar (19) 
drafted (26) 
draw (to) (24) 
drive (to) (24) 
driver (24) 
drought (23) 
duty (27) 
east (23) 
easy (16) 

electric bell (16) 

p*n 1 i o + 

to (in the army) (26) 

enough (22) 

enter (to) (26) 

especially (24) 

even (20) 

ever (21) 

examination (16) 

excuse (to — oneself) (20) 

expensive (21) 


despre 

starea timpului 

consuma (a) 

mul^umit 

racoare 

colt 

tara 

ciocni (cu — a se) 

nebun 

trece (a) 

dragut 

mort 

da torie 

grad 

departament 

banca 

muri (a) 

greu 

diploma 

directie 

director 

descclrcclri electrice 

discipline 

distant^- 

divizie 
dolar 
recruta t 
trage (a) 
conduce (a) 

§of er 

seceta 

da torie 

est 

u§or 

sonerie 

a intra voluntar 

destul 
intra (a) 
mai ales 
chiar 
vreoda ta 
examen 

scuza (a se) 
scump 


248 


(27) 


nice (23) 


explain (to) (16) 
factory (18) 
fatherland (27) 
few (a) (20) 
fight (to) (26) 
fine (25) 

fire (to — a gun) 
fireman (18) 
first (16) 
first (the) (22) 
foot 

on — - (18) 
fortunately (25) 
freeze (to) (22) 
friend (17) 
from (16) 
full (23) 
garage (25) 
gasoline (24) 
gate (27) 
get 

the weather to 
good luck (17) 
grammar (16) 
guard (27) 
happen (to) (23) 
happy (16) 
hard (as opposed 

have (to to) 

hear (to) (16) 
heavy (17) 

her (as in "her house") (19) 

high school (18) 

highway (25) 

hill (18) 

his (19) 

hit (to) (25) 

hold (to) (16) 

home , „ N 

at my — (21) 
hope (to) (23) 
hospital (18) 
hotel (18) 
house 

at my (21) 

how about (20) 
how 

fast (24) 


to soft) (25) 
(23) 


explica (a) 

fabrics. 

pa trie 

citiva 

lupta (a) 

amenda 

trage (a) 

pompier 

intii 

primul 

pe jos 

din fericire 
ingheta (a) 
prieten 
de la 
plin 
garaj 
benzina 
poarta 

se face vreme frumoasa 

noroc 

grama tica 

santinela 

intimpla (a — se) 

f ericit 

tare 

trebui (a) 
auzi (a) 
greu 

ei (as in "casa ei") 

liceu 

§osea 

deal 

lui 

lovi (a) 

■fcine (a) 
acaja la mine 

spera (a) 

spital 

hotel 

acasa la mine 
dar 

ci t de repede 


o 


249 


hungry (to be ) (23) 

husband (21) 
ice (22) 

immediately (17) 
inducted (26) 
industry (20) 
infantry (27) 
information (17) 
inhabitant (19) 
injured (25) 
inspection (27) 
intend 

to — - (24) 

interest (to one) (26) 

interesting (17) 
invite (to) (21) 
jail (25) 
joke (17) 
just (18) (20) 
keep (to) (16) 
kidding 

no (17) 

kilometer (24) 
know (to) (18) 
last (the) (22) 
last (to) (16) 
lastly (16) 
laugh (to) (18) 
least 

at — (17) 
leave (to) (16) 

leave (to something) 

life (26) 
light (16) 

lightning (bolt) (23) 
like (22) 
line (25) 
live (to) (27) 

longer (no ) (24) 

look (18) 
loud (25) 
machine gun (27) 
make (24) 
map (25) 
market (19) 
maximum (23) 
may (20) 


foame (a-i fi) 
sof 

ghea fa 
imedia t 
incorpora t 
indus trie 
inf anterie 
inf orma fie 
locui tor 
rani t 
inspecf ie 
a avea de gind 

interesa (a-1) 
interesant 
invita (a) 
inchisoare 
gluma 

tocmai; chiar 
fine (a) 
fara gluma! 

kilome tru 
cunoa§te (a) 
ul timul 
fine (a) 
la urma 
ride (a) 
cel pufin 

pleca (a) 

(26) lasa (a) 

viaf a 
u§or 
f ulger 
ca 

linie 
trai (a) 
mai 
ia ta 
tare 

mitraliera 
ma rca 

v harta 

piaf a 
maxim 
putea (a) 


250 


o 


• • • 


may I . - • (27) 
me (20) 

mean (to) (16) 
meet (to) (17) 
mention 

don 1 1 it! (as an 

answer to n multumesc M ) (17) 
method (17) 
mile (25) 
military (26) 
minimum (23) 
model (24) 
money (17) 
moody (22) 
moon (23) 
most 

at (21) 

museum (19) 
must (23) 
named (24) 
narrow (20) 
navy (27) 
near (21) 
nearly (21) 
neither (21) 
never (21) 
new (21) 
no (21) 
nobody (24) 
north (23) 
not (21) 

not ... at all (24) 
nothing (21) 
nowhere (24) 

now then .. (exclamatory 

expression) (19) 
number (16) 
old (21) 
on 

and so — (22) 

one 

day (24) 

opinion 

What*s your about.. (26) 

opposite (25) 
order 

in to (see §78) (26) 


imi dai voie sa 
mine 

insemna (a) 
intilni (a se) 
pentru pu^in! (17) 


metoda 
mila 
mili tar 
minim 
model 

bani (masc. pi.) 
cu toane 
luna 
cel mult 

muzeu 
trebui (a) 
numi t 
ingust 
marina 
aproape 
aproape 
nici 

nicioda ta 

nou 

nici 

nimeni 

nord 

nici 

nu ... de loc 

nimic 

nicairi 

ei (interjection) 

numar 

vechi 

§i a§a mai departe 
intr-o zi 

ce parere ai despr 
opus 

ca (sa . . . ) 


o 

ERIC 


251 


Orthodox (19) 
other (20) 
our (19) 

out of order (25) 
over (18) 
park (to) (18) 
parking 

place (18) 

pass (to) (20) 
past (16) 
pay (to) (19) 
peace (27) 
people (18) 
percent (24) 

PFC (26) 
piece (19) 
place (22) 
platoon (27) 
pleasant (20) 
pleased (24) 
pleasure ride (20) 
police force (18) 
policeman (24) 
politics (26) 
poor (21) 

present (adj.) (26) 
pretty (20) 
prisoner (26) 
promoted (26) 
Protestant (19) 
public square (19) 
pull (to) (27) 
put (to) (22) 
quite (18) 
rain (22) 
rain (to) (22) 
rank (26) 
receive (to) (21) 
recently (21) 
recess (16) 
recruited (26) 
regim it 7) 
remember (to) (21) 
return (to) (18) 
rich (24) 
rifle (27) 
right 

to be (21) 


or todox 
alt 

nostru 
strica t 
peste 
parca (a) 
loc de parcat 

trece (a) 
trecut 
plati (a) 
pace 
lume 
la suta 
f runta§ 
buca ta 
loc 

pluton 

placut 

multumit 

plimbare 

poli^ie 

politist 

politica 

Setrac 

actual 

drSgut 

prizonier 

a vansa t 

protestant 

pia ta 

trage (a) 

pune (a) 

tocmai 

ploaie 

ploua (a) 

grad 

primi (a) 
de curind 
recr ea %ie 
recruta t 
regiment 

aduce aminte (a-§i) 
intoarce (a se) 
boga t 

arma; pu§ca 
a avea dreptate 


252 


ring (to; ( l 1 ') 
ri vc r (23) 
road (18) 
room (22) 
sad (16) 
same (the) (25) 


‘ *It*s all the — - to me (26) 

satisfied (.24) 

say (to) (23) 

seat (22) 

see (18) 

sell (to) (21) 


series (16) 
serious (26) 
service (branch of 
several (35) . 
sign (advertising) 
sidewalk (20) 
signify (to) (16) 
simple (17) 
situation (23, 26) 
sky (heaven) (22) 
snow (22) 
snow (to) (22) 
so (17) 
some (18) 


..) 

( 20 ) 


somebody (24) 
something 

--- like this (18) 

somewhere (19) 


(27) 


soon (20) 


soon 

as as (25) 


SO Oil 

s*>e you ! (22) 

south (23) 
speed (24) 
spend (to) (24) 
spoiled (25) 
star (23) 
state (23) 
sta tion (18) 

fire ... (18) 
police ... ( 18) 
railroad . . . (18) 

stay (to) (18) 


suna (a) 

r iu 

drum 

loc 

tri st 

acela§i 

mi-e tot una 

mul^umit 
zice (a) 
loc 
iata 

vinde (a) 
serie 
serios 
a rma 

mai muffi ; mai multe 

reclame 

trotua r 

insemna (a) 

simplu 

stare; situatic 
cer. (coruri) 
zap a da 
ninge (a) 
a§a 

ni§te; unii 
cineva 
a§a ceva 

undeva 

curind 

imedia t ce ... 
pe curind! 
sud 

vi teza 

cheltui (a) 

strica t 

stea 

stare 

static 

pompier 

politic 

gara 

sta (a) 



253 


1 


still (24) 
stop (to) (19) 
store (18) 
storm (23) 
storms 

electric (23) 

street (18) 
streetcar (19) 
stroll (20) 
strong (22, 25) 
struggle (to) (26) 
take (to) (19, 25) 
talking 

what are you about! 

tank (27) 
tax (24) 

temperature (23) 
that (18) 
their (19) 
then (16) 
these (19) 
thing (17) 
time 

the first (18) 

thirsty (to be ..) (23) 

this (19) 

those (18) 

thoughtful (25) 

through (19) 

throw (to) (27) 

thunder (bolt) (23) 

till (19) 

tired (19) 

to (19) 

toward (19, 24) 
traffic (18) 
train (19) 
travel (to) (19) 
trip (19) 
truck (25) 
try (to) (20) 
uniform (26) 
unit (27) 
until (19) 
until . . . (24) 
until 

. . . when (24) 


inca; mai 
opri (a se) 
pravalie 
fur tuna 

descarcari electrice 

strada 

tramvai 

plimbare 

puternic ; tare 

lupta (a) 

lua (a); duce (a) 

ce vorbe§ti! 

(24) 

tanc 

impozit 

tempera tura 

acela 

lor 

apoi 

ace§tia 

lucru 

prima data 

sete (a-i fi) 
acesta 
aceia 
a tent 

prin , . 
a rune a (a) 

trasnet 

pin a 

obosit 

pina 

spre; c&tre 

circula ti e 

tren 

calatori (a) 
calatorie 
camion 
incerca (a) 
uniforma 
unita te 
pina 
pina . . . 
pina cind 




254 




up to (19) 
use (to) (17) 
valley (19) 
visit (to) (19) 
voluntary (26) 
volunteer (26) 
vo 1 unteer 

-to for the army 

wait (to ... for) (17) 
want (to) (17) 
war (26) 

warm (to be ...) (23; 
water (22) 
weapon (27) 
wear (to) (26) 
well . • (19) 
west C.23) 
wide (20) 
wind (22) 
word (21, 26) 
words (in other 
work (17) 

WOrlC 

--- to do (17) 
worker (white collar 
world (18, 26) 
wounded (25) 
wrong (17) 
yesterday (16) 
yesterday (day before 
yet (24) 
young (27) 


.) ( 21 ) 


) ( 21 ) 


) ( 20 ) 


pina . / N 

intrebuin^a (a) 
vale 

vizita (a) 
volun ta r 
voluntar 

a intra voluntar 

a§tepta (a) 
vrea (a) 
razboi 

cald (a-i f i * • • ) 

apa 

arma 

purta (a) 

ei (interjection) 

vest 

la t 

vint 

cuvint; vorba 
adicS. 
lucru 
de lucru 

functionar 
lume; mondial 
ranit 
gre§it 
ieri 

alaltaieri 
inca; mai 
tinar 


255 



) E F EN S E LANGUAGE INSTITUTE 



BASIC COURSE 

VOLUME III 
LESSONS 28-39 


023094 


A L 0 01 



556 


DEPARTMENT OF DEFENSE 




ROMANI AN 


Basic Course 
Volume III 
Lessons 28-39 


February 1964 


DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE 


PREFACE 


The Romanian Course , consisting of 89 lessons in 
8 volumes , is one of the Defense Language Institute’s 
Basic Course Series. The material was developed at the 
Defense Language Institute and approved for oublication 
by the Institute’s Curriculum Development Board, 

The course is designed to train native English 
language speakers to Level 3 proficiencv in comorehen- 
sion and speaking and Level 3 proficiency in reading and 
writing Romanian. The texts are intended for classroom 
use in the Defense Language Institute’s intensive programs 
employing the audio~lingual methodology. Tapes accomoanv 
the texts. 

All inquiries concerning these materials , including 
requests for authorization to reproduce , will be addressed 
to the Director , Defense Language Institute , U. S. Naval 
Station, Anacostia Annex, Washington, D. C. 20390. 



Director 


CUPRINSUL 


LECTIA 28 

1 Introducerea gramaticii noi 

Dialog : 

Exercitii gramaticale 

Bucata de citire. ..... 

Teme pentru ora dr 3 aplicatie 

Explicatii gramaticale 

Teme 

Vocabular 


1 

1 

5 

7 

9 

12 

14 

18 

19 


LECTIA 29 * 

1 Introducerea gramaticii noi . 

Dialog 

Exercitii gramaticale . . . . 

Bucata de citire. ...... 

Teme pentru ora de aplicatie. 
Explicatii gramaticale. . . . 

Teme acasS. 

Vocabular 


21 

21 

24 

25 
28 
31 
33 

35 

36 


LEC TI A 30 

Introducerea gramaticii noi . 

Dialog 

Exercitii gramaticale . . . . 
Bucata de citire. ...... 

Teme pentru ora de aplicatie. 
Explicatii gramaticale. . . . 

Teme acasa 

Vocabular 


39 

39 

42 

43 
47 
49 
51 

53 

54 


I 


o 


LEC TIA 31 57 

’ Introducers gramaticii noi 57 

Dialog 62 

Exercitii gramaticale 63 

Bucata de citire 66 

Teme pentru ora de aplicatie 68 

Explicatii gramaticale 70 

Teme acasS, 71 

Vocabular 73 

LECTIA 32 75 

’ Introducerea gramaticii noi 75 

Dialog 78 

Exercitii gramaticale 79 

Bucata de citire 83 

Teme pentru ora de aplicatie 85 

Explicatii gramaticale 87 

Teme acasa 91 

Vocabular * 93 

LECTI A 33 95 

’introducerea gramaticii noi 95 

Dialog 98 

Exercitii gramaticale 99 

Bucata de citire 104 

Teme pentru ora de aplicatie 107 

Explicatii gramaticale 109 

Teme acasa 112 

Vocabular 114 

LECTI A 34 117 

’introducerea gramaticii noi 117 

Dialog 120 

Exercitii gramaticale 121 

BucatS. de citire 125 

Teme pentru ora de aplicatie 127 

Explicatii gramaticale 129 

Teme acasa . . . . 131 

Vocabular 133 


II 


LECTIA 35 

* Introducerea gramaticii noi 

Dialog 

Exercitii gramaticale . . . 

BucatS de citire 

Teme pentru ora de aplicatie 
Explicatii gramaticale. . . 

Teme acasS 

Vocabular 


135 

135 

139 

140 
144 
146 
148 
151 
153 


LECTIA 36 ....... 

* Introducerea gramaticii noi . . . 

Dialog 

Exercitii gramaticale 

Exercitii gramaticale suplimentare 

BucatS de citire 

Teme pentru ora de aplicatie. . . 

Explicatii gramaticale 

Teme acasS 

Vocabular 


155 

155 

157 

158 

164 

166 

168 

171 

176 

178 


LECTI A 37 . 

’introducerea gramaticii noi . . . 

Dialog 

Exercitii gramaticale 

Exercitii gramaticale suplimentare 

BucatS. de citire 

Teme pentru ora de aplicatie. . . 

Explicatii gramaticale 

Teme acasS 

Vocabular 


181 

181 

184 

185 
189 
191 
193 
195 
197 
199 


LEC TIA 38 ....... 

’introducerea gramaticii noi . . . 

Dialog 

Exercitii gramaticale 

Ex<=rcitii gramaticale suplimentare 

Bucata de citire 

Teme pentru ora de aplicatie- • • 

Explicatii gramaticale 

Teme acasa 

Vocabular 


201 

201 

204 

205 
209 
211 
214 
216 
218 
220 


III 



LEC TI3 39 ... 223 

Introducerea gramaticii noi 223 

Dialog , . . 228 

Exerci^ii gramaticale 230 

BucatS de citire * . . . 235 

Teme pentru ora de aplicatie 237 

Explica^ii gramaticale 239 

Teme acasS. 242 

Vocabular 244 


IV 




LESSON 28 



Introducerea grama ticii noi : 


LECT/A £8 




a. Studentul este in clasa. 
Studentul vede profesorul. 

El vede profesorul. 

El il vede . Acum, el nu-1 vede. 

Vede studentul profesorul? 

Da, el il vede. 

Nu, el nu-1 vede. 

Aude studentul profesorul? 

Da, el il aude. 

Nu, el nu-1 aude. 

Intreaba studentul profesorul? 
Da, el il intreaba.^ 

Nu, el nu-1 intreaba. 

Vede studentul tabla? 

Da, el o vede . 

Nu, el n*»o vede . 

Vede studentul masa? 

Da, el o vede. 

Nu, el n-o vede. 

Vede studentul cartea? 

Da, el o vede. 

Nu, el n-o vede. 


1 


ERIC 



LESSON 28 


Vede studentul profesorii? 

Da, el ii vede . 

Nu, el nu-i vede . 

Vede studentul ofiterii? 

Da, el ii vede. 

Nu, el nu-i vede. 

Vede studentul cartile? 

Da, el le vede . 

Nu, el nu le vede . 

Vede studentul scaunele? 

Da, el le vede. 

Nu, el nu le vede. 

Vede studentul fetele? 

Da, el le vede. 

Nu, el nu le vede. 

b. Camaradul se uita la dumneata. 
Camaradul te vede . 

Camaradul se uita la mine. 

Camaradul mS vede . 

Te vede camaradul? 

Da, camaradul ma vede. 

Nu, camaradul nu m3. vede. 

Te aude camaradul? 

Da, camaradul m 3 aude. 

Nu, camaradul nu ma aude. 

Te intelege profesorul? 

Da, profesorul ma intelege. 

Nu, profesorul nu m3 intelege. 

c. Camaradul se uita la dumneavoastra. 
Camaradul va vede . 

Camaradul se uita la noi. 

Camaradul ne vede . 

Va vede camaradul? 

Da, camaradul ne vede. 

Nu, camaradul nu ne vede. 


2 


LESSON 28 


Va aude camaradul? 

Da, camaradul ne aude. 

Nu, camaradul nu ne aude. 

Va intelege profesorul? 

Da, profesorul ne intelege. 

Nu, profesorul nu ne intelege. 

d. Dumneata te uiti la camaradul dumitale. 
Dumneata vezi camaradul. 

Dumneata il vezi . 

Eu il vad pe camaradul dumitale. 

Eu il vad. 

Nu, eu nu-1 v£d. 

Il vezi pe camaradul dumitale? 

Da, il vad. 

Nu, nu-1 vad. 

Il auzi pe camaradul dumitale? 

Da, eu il aud. 

Nu, eu nu-1 aud. 

Il intelegi pe camaradul dumitale? 

Da, eu il inteleg. 

Nu, eu nu-1 inteleg. 

0 vezi pe doamna Popescu? 

Da, eu o v&d. 

Nu, eu n-o v&d. 

0 vezi pe domni§oara Ionescu? 

Da, o vad. 

Nu, n-o vad. 

0 cuno§ti pe sotia camaradului? 

Da, o cunosc. 

Nu, n-o cunosc. 

Vezi creionul? 

1 1 vad . 

Nu-1 vad. 

Vezi caietul? 

Il vad. 

Nu-1 vad. 


LESSON 28 


Vezi cartea? 

0 v&d. 

N-o v&d. 

Vezi tabla? 

0 v£d. 

N-o v&d. 

Vezi cSr^ile? 

Da, le vad. 

Nu, nu le vad. 


LESSON 28 




Doi prieteni vechi, Costica §i Mitica, se mtilnesc 
'fata restaurantului „Tanase n , numit dupa un artist romin. 


in 


Costica: 

Mitica: 


Imi pare bine ca te vS-d. Vrei sa iei masa 
impreuna cu mine? 

Accept dac& ma inviti §i plSte§ti. 


Costica: Te invit §i platesc. 

(Amindoi intra in restaurant §i se a§eaza la o 
masa. ) 


Chelnerul: Cu ce va pot servi, domnilor? 

Costica: Lista de mincare, te rog. 

Mitica: Chelner, te rogadu ca aperitiv ni§te pe§te, o 

cicrba de pui §i o salata. 


Chelnerul: Mai doriti ceva? 

Mitica: Da: o fripturS. de pore §i una de vitel §1 ca 

desert, o prajitura §i o inghetata. 


Chelnerul: Si ce doriti sa beti?^ 

Mitica: Adu o sticla de vin §i doua pahare. 


Chelnerul: Si pentru dumneavoastra, domnule Costica? 

Costica: Am vrut §i eu ceva, insa acum nu mai am pofta. 


Chelnerul: 

Costica: 


Va inteleg foarte bine. Doriti un ceai sau o 
caf ea? 

0 caf ea cu lapte, te rog. 


(Chelnerul aduce mincarea §i opune pe masa; 
apoi el aduce vinul. Prietenii 11 beau impre- 
una. Dupa ce au terminat masa, sint gata sa 
piece. ) 

Costica: Chelner! Plata! 

Chelnerul: Plata este 100 de lei, cu bac§i§ cu tot. 




5 


r 

'i 

LESSON 28 





Mitica: 

Costicas 
Mitica : 


Multumesc foarte mult, Costica. Dar te rog un 
lucru: nu spune soljiei mele ca am luat masa la 
restaurant. 

De ce, Mitica? 

Pentru ca vreau sa maninc cina §i acasa. 




6 



LESSON 28 



a, Acum vorbim despre lec^ic. (Un student raspunde afirma— 

tiv §i unul negativ.) 


0 inveti in fiecare zi? 

Da, o in vat. 

Nu, n-o invat. 

0 cite§ti? 

0 intelegi? 

0 scrii in caiet? 

0 termini in doua ore? 

Acum vorbim despre camarazi. 

li vezi in fiecare zi? 

Da, ii vad. 

Nu, nu-i vad. 

li cuno§ti bine? 
li invifi la restaurant? 
li chemi la telefon? 

li intelegi cind vorbesc ei romine§te? 

Acum vorbim despre automobil. 

ll speli in fiecare zi? 

Da, il spal. 

Nu, nu-1 spal. 

ll conduci in fiecare zi? 

ll parchezi in strada? 

ll aduci la §coala in fiecare zi? 


LESSON 28 


Acum vorbim despre lectii. 

Le inveti in fiecare z:L? 

Da, le in vat. 

Nu, nu le invat. 

Le cite§ti? 

Le intelegi? 

Le scrii in caiet? 

Le termini in fiecare sear3? 

b. Te intreabS. profesorul in fiecare zi? 

Da, el ma intreaba. 

Nu, el nu m3, intreaba. 

Te gase§te in clasa cind intr3 el? 

Te cunoa§te bine? 

Te invita la restaurant? 

Te viziteaza acas3? 

Te duce la San Francisco? 

Te crede cind spui ca n-ai avut timp s3 inveti lectia? 
Daca nu inveti lectia, te scuz3? 

Te intreab3 despre vreme? 

Te intreaba des? 

Cind te intreaba? 

Cam de cite ori pe saptSmina te intreab3? 

c. Pe cine intreab3 profesorul? 

Profesorul il intreab3 pe student. 

Cui raspunde studentul? 

Studentul r3spunde prof esorului. 

Pe cine vede profesorul in clasa? 

Pe cine il a§teapta studentii in clasa? 

Pe cine opre§te politistul? 

Pe cine evita §oferul care a b3ut prea mult? 

Pe cine cuno§ti dumneata in Ohio? 

Pe cine cuno§ti in Monterey? 

Pe cine inviti la o cafea? 

Pe cine intelegi mai bine? 

Cui spune studentul lectia? 

Cui aduce studentul lucrul acasa? 


8 


LESSON 28 



citire : 


Au trecut citeva zile. Costica §i Mitica nu s-au mai 
vS.zut din ziua cind au luat masa impreuna. Intr-o seara 
£nsa, ei s-au intilnit in fata restaurantului Tic-Tac §i 
Costica §i-a adus aminte ce s-a intimplat ultima data cind 
au mincat impreuna. 

Ei intra in restaurant. Chelnerul ii vede, ii conduce 
la o masa in colt §i ii intreaba ce doresc. Dupa ce se 
aseaza pe scaun, Costica comanda chelnerului : lt Te rog adu 

lista de mincare!” Apoi ei stau de vorba pina vine chelnerul 

cu lista. 

Mincarea este foarte buna aici,” incepe Mitica. „Am 
luat”masa aici de multe ori.” 

n Cine a piatit?” a intrebat Costica. 

Mitica n-a auzit sau n-a vrut sa raspunda. El a spus 
mai departs: Vinerea poti sa comanzi aici o ciorba de 

pe§ te cum n-ai mincat toata viata dumitale. Si cind vorbesc 
despre friptura lor de pui, n-am cuvinte destul de frumoase. 
Nu gase§ti prajituri mai bune in tot ora§ul. lar vinul lor 
ro§u te face sa-ti aduci aminte de timpurile bune. Nu vrei 
sa luam masa impreuna?” 

Ba da* Insa cine piate§te?" a intrebat Costica iara§i. 

|f Costica, nu §tiu cum s-a intimplat, dar astazi n-am 
bani la mine 0 ” 

Chelnerul aduce lista de mincare, o pune pe masa, apoi 
il intreaba pe Costica: 

tf Cu ce va pot servi?” 

Astazi aleg o ciorba de pui §i o vreau fierbinte. 
Apoi”vreau o friptura de vitel §i la urma o sticia de vin 
alb, cu un pahar.” 



9 


LESSON 28 


Chelnerul pleaca, apoi aduce mincarile §i le pune pe 
masa. 

Costica incepe sa manince. 

» 

|f Pofta buna,” zice Mitica catre Costica. 

|f Mult'umesc ,, , raspunde Costica §i maninca mai departe. 

Tf Pe mine nu ma intrebi ce doresc?" vrea sa §tie Mitica. 

fJ lmi pare rau, Mitica, insa am bani numai pentru masa 
mea. Insa te in^eleg foarte bine cind spui ca foame. 1 * 

Costica, daca faci a§a, nu te mai invit sa iei masa cu 
mine 1 11 

tf Mitica, ma faci cel mai fericit om din lumel** 

Costica a mincat tot, a baut vinul §i cind a plecat, a 
lasat un bac§i§ mare chelnerului. 

Intrebari : 

1. Unde s-au intilnit Costica §i Mitica intr-o seara? 

2. Ce §i-a adus Costica amints? 

3. Unde intra ei? 

4. Cine li vede? 

5. Unde li conduce chelnerul? 

6. Ce li intreaba? 

7. Ce spune Mitica despre mincarea restaurantului? 

8. Ce spune el despre prajiturile restaurantului? 

9. A comandat el ciorba? Cum o vrea el? 

10. A avut Mitica bani pentru masa? 

11. Ce a comandat Costica? 


10 



LESSON 28 


12. Ce a spus Mitica prietenului lui, Costica, cind a 
inceput el sa manince? 

13. A comandat Costica ceva pentru Mitica? 

14. Crezi ca Costica a avut bani numai pentru masa lui? 

15. Crezi ca Costica a facut bine? 

16. De ce crezi ca a lasat Costica chelnerului un bac§i§ 
mare? 

17. Ce parere ai despre Mitica? 

18. Vrei sa ai un prieten ca Mitica? 


LESSON 28 



a. Studentii i§i impart rolurile: unul chelner 

doi studen^i clienlri 
(un student poate fi 
baiat unul fat&). 

Un student intreaba pe altul despre o masa la restau- 
rant. 

Studentul vorbe§te despre restaurantele din ora§ul lui. 

b. De tradus din engleze$ te in romine^te ; 

At the club, many professors and officers eat everyday. 
You can order from the waiter or you can take what you want 
from a long table. Mr. Constantinescu goes to the officers 
club everyday. He usually chooses a table near the window, 
sits on the chair, and looks out at the people who pass by 
the club. 

The waiter comes and asks him what he wishes; then he 
brings it and puts it on the table. Then the waiter brings 
the hot tea. Mr. Constantinescu drinks it after he finishes 
the meal. Then he buys cigarettes, takes one, and smokes 
it. 

The menu is: On Mondays: vegetable soup 

roast spring chicken 
cake 

On Tuesdays: chowder 

pork roast 
ice cream 

On Fridays: fish 


» 


12 


LESSON 28 


c. De tradus in englezeg te: 

(Doi camarazi vorbesc la telefon.) 

Ma auzi? Telefonul asta nu este prea bun. _ 

Te aud foarte bine. Dumneata ma auzi pe mine. 

Da, §i eu te aud pe dumneata. Ma inlrelegi cind vorbesc 
romine§te? 

Da, te inteleg foarte bine. 

Ai auzit ca am gasit o mie de dolari? 

Nu te credl 

De ce nu ma crezi? w , 

Nu te cred, pentru ca este greu sS. cred ca cmeva duce 

cu el o mie de dolari §i apoi li lasS. in drum. 

Daca vii la clubul ofiterilor, ma gase§ti aici. 

Te gasesc acolo? foarte bine, sint pe drum! 

d. Glume: 

- Chelne.r , ce recomanzi astazi? 

- Friptura de pui, in alt restaurant. 

=*=*=* zzk =: 

- Ce doriti, domnule, cafea sau ceai? . ^ . * 

- Daca ce am avut a fost cafea, vreau ceai; msa daca 
ce am baut inainte a fost ceai, doresc o cafea. 


- In ce limba vorbe§ti cu mortii? 

- Nu §tiu. 

- In limba latina. 

- De ce? 

- Pentru ca este o limba moarta. 

=* =* rs* =* =* 3 


Un doctor foarte cunoscut a spus: daca bei lapte in 
fiecare zi timp de 1200 de luni, traie§ti 100 de am. 


e. Proverb: Noi nu traim ca sa mincam; noi mincam ca sa 

trSim. 



Explica t ii gramaticale : 


§96. In this lesson we use, and learn, the personal 
pronouns in the direct object. Since the concept of direct 
object is an important one, we shall try to define it. The 
direct object (also called the accusative, or objective case 
is the object of a verb: 


John sees the boy . 

John sees him . 

John meets her . 

John hits me . 

John hears them . 

John eats it . 

John stops us . 

Does John invite you? 

All the underlined words are direct objects. For an 
English speaking person, it is hard, by just looking at a 
sentence, to tell whether it is a direct object, or some- 
thing else. Look at the next two sentences: 


I. John sends him to school. 

II. John sends him a letter. 

In the first example, him is a direct object: John 

sends him . But in the second, him is not a direct object: 
John sends a letter to him . Letter is the direct object. 

In order to avoid this type ot confusion, at the beginning, 
you shall see a list of verbs which take the direct object 
in conversation as we are going to use it in class. 


The Romanian equivalents of the direct object are: 


(he knows) m£ 
(he knows) you 

MHMM 

(he knows) him 
(he knows) her 


el ma cunoa§te 
el be cunoa§te 

el jil cunoa§te 
el o cunoa§te 


el ma cunoa§te pe mine 
el jte cunoa§te pe 
dumnea ta 

el ll c"unoa$te pe el 
el o cunoa§te pe ea 


14 


LESSON 28 


(he knows) us 
(he knows) you 

(he knows) them (m) 
(he knows) them (f) 


el ne cunoa§te 
el va cunoa§te 

el ii cunoa§te 
el Te cunoa§te 


el ne cunoaste pe noi 
el va cunoa§te pe 
dumneavoastra 
el ii cunoa§£e pe ei 
el Te cunoa§te pe eTe 


§97. The following verbs are used mostly with ob^jcts 
(sometimes with persons, too) : 


a aduce 
a a rune a 
a bea 
a citi 
a cumpS.ra 
a duce 
a fuma 

a intrebuin^a 
a l&sa 


gasi 
lovi 
lua 
minca 
parca 
primi 
pune 
sp&la 
a vinde 


a 

a 

a 

a 

a 

a 

a 

a 


The following verbs are used mostly with persons (some- 
time with objects, too) : 


a a§tepta 
a auzi 
a chema 
a cunoa§te 
a crede 
a evita 


a invita 
a intelege 
a opri 
a scuza 
a vizita 


§98. The most common patterns in using the direct 
object are: 


ma 

viziteazei. 

il 

(o, 

A • 
11, 

le) 

vizi tez 

te 

viziteaza. 

il 

(o, 

A • 

le) 

vizitezi 

il viziteaza. 
o viziteaza. 

il 

Co, 

A • 
11, 

le) 

viziteaza 

ne 

viziteaza 

il 

Co, 

A • 
11 , 

le) 

vizi tarn 

va 

viziteaza 

il 

Co, 

A • 
11, 

le) 

vizita j:i 

A • 
11 

viziteaza 

il 

Co, 

A • 
11, 

le) 

viziteaza 

ma 

vizitezi? 

ma 

intelegi? 


te 

ma 

te 

viziteZo 

auzi? 

aud. 

te 

ini; el eg, 

» 



15 


LESSON 28 


§99. The difficulty for the English speaking person is 
the acquisition of the new habit of putting the equivalent 
of me, hi m, etc., before the verb: 


He knows me. El ma cunoa§te. 

There are two ways of saying this: 

El ma cunoa§te. 
or: el m2. cunoa§te pe mine. 

As far as the English speaking student is concerned, 
they mean the same thing. But we must warn you: do not use 
pe mine with the verb witnout using ma. If you use the verb, 
you must use both. 

§100. The way to ask in order to get the desired answer 
is: 


Whom does he know? Pe cine cunoa§te el? 

or: Pj 2 cine il cunoa§te el? 

(Incidentally, some people may ask the same question: 
Who does he know?) 

For examples, see Exerci t ii Gramaticale . c., lesson 28. 

§101. The form pe mine , pe dumneata . pe el . etc., can 
be used alone, in this type of sentences. 


Whom does he know? • Him. 

Pe cine il cunoa§te? Pe el. 

Pe cine il intreaba? Pe mine. 

Pe cine opre§te politistul? Pe ea. 

Pe cine evitS. studentul? Pe ei. 


Note marginale a supra vocabularului . 

§102. . Chelner means waiter , and it used to be a term 
used officially in Romania. Lately, the communist regime 
in Romania prefers the form ospatar . But it is not used out- 
side of Romania, or by the majority of the population, as 
yet. 


16 


LESSON 28 


r 


$103. Lapte and p e$te, even though ending in £, are 
masculine, like pre s edinte , frate , perete , munte, spare . 

The milk: laptele ; the fish: pe$ tele . 

§104. Pui in Romanian signif ies _ the youngof animals; 
in restaurants, it is used to mean chicken , spring chicken . 

§105. Vitel means calf, veal ; inrestaurants, it is 
often used to mean beef :"~ TrTptura de vitel. 

§106. Bac$ is is used to mean tip, generally; but in 
restaurants, the word used to be remiz & . 



17 





LESSON 28 



Teme Acasa: 


a . IntrebSri : j 

Te duci des la restaurant? 

Ce comanzi de obicei? 

De obicei alegi ceva de pe lista de mincare? 

Cine te serve§te? 

Pe cine chemi §i intrebi cit costa vinul? 

Cu cine iex masa de obicei? 

Cam cit costa masa la restaurant, cu bac§i§ cu tot? 
Cam ce mincari gase§ti pe lista de mincare? 

Ce i|i place sa bei? 

Pe cine il intreaba profesorul? 
tl inljelege profesorul pe student? 

Dupa ce fumezi -fcigara, unde o arunci? 

Dupa ce speli automobilul, unde il parchezi? 

DacS vrei sa bei o cafea cu camarazii dumitale, unde 
li inviti? 

Studentii vin cu automobilele la §coala. Unde le 
parcheazS. ei? 

b. De tradus in romine s te . 

What do you do with the lesson? 

I read it, I understand it, I write it in my notebook, 
and I bring it to school; I don ! t throw it in the waste- 
basket. 

What do you do with the car? 

I drive it, I park it, I don*t wash it everyday! 

When do you see your friends? 

I see them everyday, I invite them to the restaurant 
I don*t visit them at home. ’ 

What do you do with the papers? 

I buy them downtown, I use them, then I throw them in 
the wastebasket; I don ! t give them to my friends. 

c. De tradus in englezeg te . 

Un domn cu haine scumpe a intrat intr-un restaurant, §i 
a vrut sa ia masa. A venit chelnerul §i a spus: Cu ce va 

pot servi?" Domnul a ales ni§te mincari de pe lista, apoi 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 


18 


LESSON 28 


a comandat o ciorba fierbinte de zarzavaturi, o friptura de 
vitel, inghetata §i un pahar de lapte. DupS. ce a mincat, 
chelnerul a adus plata: 67 de lei, cu bac§i§ cu tot. El a 
platit chelnerului §i a plecat. 

d. Va rog sa scrieti o compozitie despre: Un restaurant 

intercsant din ora§ul meu. 

e. Va rog sa fiti pregatiti sa vorbiti cam douS minute 

despre: Un restaurant interesant din ora§ul meu. 

f. Va rog sa formati citeva intrebari asupra textului din c. 


Vocabular : 


Expresii idiomatice : 

cu ce pot servi? 
cu ... cu tot 

cu bac§i§ cu tot 
a lua masa 

Pofta buna! 

Vocabular : 

aperitiv, -e 
bac§i§, -uri 
chelner, -i 
ceai, ceaiuri 
ciorba, -be 
desert, -uri 
fierbinte; -nti 
friptura, -ri 
impreuna 
inghe^ata, -te 
lapte (masc.) 
lista, -te 

lista de mincare 
pahar, -e 

pe§te, pe§ti (masc.) 
porc ? -i 
prajitura, -ri 
pui, pui 


what can I do for you? 
... included 
tip included, 
to eat; to have the 
meal 

Good appetite! 


canapes, hors-d’oeuvre 
tip (see §106) 
waiter (see §102) 
tea 

chowder 

desert 

hot 

roast 

together 

ice cream 

milk (see §103) 

list 

menu, bill of fare 
glass (container) 
fish (see §103) 
pig; pork 

cake; piece of cake 
spring chicken (see 
§104) 


LESSON 28 


Vocabular: (cont.) 


salata, -te 
sticl£, sticle 

vin, -uri 
vitel, vitei 
zarzavat, -uri 

Verbe : 

a accepta, accept, acceptat 
a alege, aleg^ ales 
a se a§eza, ma a§ez, a§ezdt 
a comanda, comand, comandat 
a dori, doresc, dorit 
a servi, servesc, servit 


accept 

accep^i 

accepta 

aleg 

alegi 

alege 

m 8. a§ez 
te a§ezi 
se a§eaza 

comand 

comanzi 

comanda 

acceptSm 

acceptalri 

accepta 

alegem 

alege£i 

aleg 

ne a§ezam 
va a§ezati 
se a§eaza 

comand am 
comanda ^i 
comanda 

a dori and a 

servi are 

like a citi. 




S 9 X 3 d 

(1) bottle; (2) glass 
(substance) 
wine 

calf (see §105) 
vegetable 


to accept 
to choose 
to sit down 
to order 
to wish 
to serve. 


20 


LESSON 29 





LECTiA 



Introducerea grama ticii noi t 


Studentul vede profesorul acum. 
Acum, studentul 11 vede. 

Ieri, studentul l-a vSzut . 


L-a v£zut studentul pe profesor? 

Da, el l-a v&zut. 

Nu, el nu l-a vSzut. 

L-a auzit studentul pe profesor? 

Da, el l-a auzit. 

Nu, el nu l-a auzit. 

L-a intrebat studentul pe profesor? 
Da, el l-a intrebat. 

Nu, nu l-a intrebat. 

A vazut studentul masa? 

Da , el a vctzut-o . 

Nu, el n-e v&zut-o. 

A vazut studentul profesorii? 

Da , el i-a vazut . 

Nu, el nu i-a v&zut. 

A v&zut studentul ofiterii? 

Da, el i-a vazut. 

Nu, el nu i-a v&zut. 


ERIC 


21 


LESSON 29 


A cumparat studentul cartile? 
Da, el le-a cumparat . 

Nu, el nit le-a cumparat. 


A intilnit studentul fetele? 

Da, el le-a intilnit. 

Nu, el nu le-a intilnit. 

b. Camaradul se uita la dumneata. 
Camaradul te vede. 

Ieri, camaradul te-a vazut . 

Te-a vazut camaradul? 

Da, m-a vazut. 

Nu, nu m-a vazut. 

Te-a auzit camaradul? 

Da, m-a auzit. 

Nu, nu m-a auzit. 

Te-a intrebat camaradul? 

Da, m-a intrebat. 

Nu, nu m-a intrebat. 

Te-a in^eles profesorul? 

Da, m-a in^eles. 

Nu, nu m-a in^eles. 

Dumneavoastra sinte^i in clasa acum. 
Camaradul se uita la dumneavoastra. 
Camaradul va vede. 

Ieri, camaradul v-a vazut . 

V-a vazut camaradul? 

Da, camaradul ne-a vazut . 

Nu, camaradul nu ne-a vazut. 

V-a auzit camaradul? 

Da, camaradul ne-a auzit. 

Nu, camaradul nu ne-a auzit. 

V-a in^eles camaradul? 

Da, camaradul ne-a in^eles. 

Nu, camaradul nu ne-a in^eles. 


LESSON 29 


c. Dumneata te ui*i la caraaradul duraitale. 
Dumneata vezi oamaradul. 

Dumneata il vezi. . 

Ieri, dumneata 1-ai vazu^t. 

L-ai vazut dumneata pe caraaradul duraitale? 

Da, 1-am vazut. 

Nu, nu 1-am vazut. 

L-ai inteles pe camaradul dumitale? 

Da, 1-am inteles. 

Nu, nu 1-am inteles. 

Ai vazut-o pe doamna Popescu? 

Da, am vazut-o. 

Nu, n-am vazut-o. 

Ai cunoscut-o pe sotia camaradului rneu? 
Da, am cunoscut-o. 

Nu, n-am cunoscut-o. 

Ai vazut creionul? 

Da, 1-am vazut. 

Nu, nu 1-am vazut. 

Ai vazut caietul? 

Da, 1-am vazut. 

Nu, nu 1-am vazut. 

Ai vazut cartea? 

Da, am vazut-o. 

Nu, n-am vazut-o. 

Ai vazut tabla? 

Da, am vazut-o . 

Nu, n-am vazut-o. 

Ai vazut cartile? 

Da, le-am vazut. 

Nu, nu le-am vazut. 

Ai vazut pantofii mei? 

Da, i-am vazut. 

Nu, nu i-am vazut. 



23 


LESSON 29 


Dialog . 


ll cuno§ti pe Radu? 

L-am cunoscut cind a studiat la Bucure§ti. 

L-am vizi tat aseara J.a spital. 

L-ai vizitat la spital? Dar ce s-a intimplat? 

A mincat ni§te mincare stricata §i acura este bolnav. 

Dar numai alaltaieri l-am vazut s&natos! 

A cerut o tocan 2. la restaurant si dupa ce a mincat-o, nu s-a 
simijit bine. 

S-a dus la doctor? 

Un prieten 1-a dus. I-am vS.zut in ma§ina. 

Radu a cunoscut bine obiceiurile din Rominial 

Da? Ce maninca rominii la micul dejun? 

Piine cu unt §i cafea cu lapte. Ei nu maninca oua cu 
§unca. 

Dar la prinz? 

La inceput, supa sau ciorba, apoi friptura sau tocana 
§i desert. 

Dar la cina? 

Probabil ni§te carne cu cartofi sau zarzavaturi proaspete 
§i fructe. 

Ce bautura le place rominilor? 

Tuica, desigur. 

Ce specialitati romine§ti sint? 

Mititei, sarmale §i placinte cu brinza sau cu mere. 

Eu cunosc mincarile acesteal Ma intreb daca au fost oameni 
slabi in Rominia! 

Au fost §i slabi, §i gra§i. 


24 


LESSON 29 



Acum vorbim despre lec£ie. 


(Un student va r&spunde 
tiv §i unul negativ.) 


af irma- 


Ai lnva^at-o in fiecare zi? 

Da, am invS-t a ^“ 0 * 

Nu, n-am invai;at-o. 

Ai citit-o? 

Ai inteles-o? 

Ai scris-o in caiet?^ 

Ai terminat-o in doua ore? 

Acum vorbim despre un automobil: 


L-ai spalat in fiecare zi? 

Da, 1-am spalat. 

Nu, nu 1-am spalat. 

L-ai condus in fiecare zi? 

L-ai parcat in strada? 

L-ai adus la §coala? 

Acum vorbim despre camarazi? 

I-ai vazut duminica trecuta? 

Da, i-am vazut. 

Nu, nu i-am vazut. 

Unde i-ai intilnit? 

I-ai invitat la restaurant? 

I-ai chemat la telefon? 

I-ai inteles bine cind au vorbit ronune§te. 


LESSON 29 


Acum vorbim despre lec^ii: 

Le-ai invafat in fiecare zi? 

Da, le-am invS-tat. 

Nu, nu le-am invafat. 

Le-ai citit? 

Le-ai infeles? 

Le-ai scris in caiet? 

Le-ai terminat in fiecare seara? 

b. Te-a intrebat profesorul in fiecare zi? 

Da, m-a intrebat. 

Nu, nu m-a intrebat. 

Te-a gasit in clasa cind a intrat el? 

Te-a cunoscut bine? 

Te-a invityt la restaurant? 

Te-a vizi cat acasa? 

Te-a dus la San Francisco? 

Te-a crezut cind ai spus ca n-ai avut timp sS. inve^i 
lecfia? 

Te-a scuzat cind n-ai inva^at lec^ia? 

Te-a intrebat despre vreme? 

Te-a intrebat des? 

Cind te-a intrebat? 

Cam de cite ori pe saptaming. te-a intrebat? 

c. V-a intrebat profesorul in clasa in fiecare zi? 

Da, el ne-a intrebat. 

Nu, el nu ne-a intrebat. 

V-a gasit in clasa cind a intrat? 

V-a vizitat acasa? 

V-a crezut cind afi spus ca n-ati avut timp sg invatati 
lectia? 

V-a scuzat cind n-afi invatat lecfia? 

V-a intrebat des despre vreme? 

Cam de cite ori pe saptamina v-a intrebat? 

d. Pe cine 1-a intrebat profesorul? 

Profesorul 1-a intrebat pe student. 

Cui a raspus studentul? 

Studentul a raspuns prof esorului . 


26 


LESSON 29 


Cui a dat studentul temele acasS? 

Cui a explicat profesorul lec%ia. . 

Pe cine a vSzut profesorul cind a 
Pe cine au a§teptat studentu in clasa. 
Pe cine ai invitat la cafea? ^ 

Pe cine ai inteles mai bine la inceputul 



27 



in clasa? 
cursului? 



LESSON 29 



Ca student, Mitica a lucrat cu Radu in acela§i restaurant, 
pe strada Buze§ti. Ei au mincat mititei §i sarmale cmd au 
putut, pentru ca le-au plScut mititeii §i sarmalele. 

Mitica a lucrat in timpul acela mult §i bine. A servit 
micul dejun, prinzul §i cina. El a §tiut ce fel de tuicS. 
vrea fiecare §i cui li place piacinta cu brinza §1 cui ii # 
place piacinta cu mere, cui li place piinea alba §i cui 11 
place piinea neagra. Daca clientul a fost gras, a servit o 
supa de zarzavat; daca a fost slab, o mincare de carne cu 
cartofi. Niciodata n-a servit mincare stricata. 

Insa Mitica a avut un obicei rau. Cind a crezut ca nu -1 
vede §ef ul lui, el a luat banii §i i-a pus in buzunarul lui. 

Intr-o zi, a intrat in pravaiie un. client, s-a a§ezat la 
o masa §i a cerut lista de mincare. Mitica a adus-o §i a 
dat-o clientului cu cuvintele: 

- Cum va simljiti astazi? 

- Ma simt foarte bine, mulljumesc. 

- Ce dori^i sa be^i? 

- Mi-e tot una. 

- Nu doriti o t^ica rece de la ghiata? 

- Ba da. Te rog adu o tuica tare §i rece. 

- Altceva mai doriti? Avem oua cu §unca, ciorba fierbinte, 
tocana de pore, fructe proaspete §i piacinta cu brinza, 
specialita tea casei. 

Clientul a studiat lista de mincare §i a raspuns: 

- Multumesc, insa cred ca am mincat prea mult in ultimele 
zile §i sint prea gras. 0 tuica rece de la ghiata este destul 
pentru mine, astazi. 


28 


LESSON 29 


MiticS a adus %uica, 
Dupa ce a bSut l^uicS, a 
chemat pe MiticS. 


a pus-o pe masS 
luat un ziar, 1-a 


§i clientul a bSut-o. 
citit §i apoi 1-a 


- Plata, chelner! Cit costa ^uica? 

- Trei lei, domnule. 

Clientul nostru a luat din buzunar cinci lei, i-a pus pe 
masS §i a plecat. 

Mitica s-a uitat in jurul lui. A crezut ca nu-1 vede 
nimeni. A luat banii §1 i-a pus m buzunar. 

Ins a tocmai cind a « cut elastal-avazut pe geam *ef»l 
lui. Seful a intrat mauntru §1 1-a mtreb . 

- Ce faci, MiticS? De ce iei to*! banii ace § tia §i ii 
pui in buzunar? 


Mitica. a gSsit repede rSspunsul: 

„ • c^n+ namenii ? El lasa 5 lei bac§i§ 

- Domnule, vezi cum sint oamenii. 

§i nu vrea sS plSteasca ^uica. 

Intrebari : 

1. Unde a lucrat MiticS. ca student? 

2. Cu cine a lucrat el? 

3. Ce au facut ei la restaurant? 

4. Ce le-au placut lor mai mult? 

5. Ce a servit el la restaurant? 

6. Ce a servit el clien^ilor gra§i? 

7. Ce n-a servit el niciodatS? 

8. Ce obicei rau a avut Mitica? 

9. Ce s»a intimplat antr-o zi? 

10. Ce a cerut clientul? 


29 


LESSON 29 





f 


[ 


11. Ce a comandat clientul intii? 

12. A mai comandat clientul altceva? De ce? 

13. Ce a f&cut clientul cu 1:uica? 

14. Ce a fScut clientul cu ziarul? 

15. Cit a fost plata? 

16. Cit a platit clientul chelnerului? 

17. De ce s-a uitat Mitica in jurul lui? 

18. L-a v&zut cineva? 

19. Ce explica^ii a dat MiticS, §efului? 

20. Ce crezi ca s-a intimplat cu MiticS dupS. asta? 



30 


o 


ERLC 



* 


LESSON 29 



si cinS. . . ..,-+ 14 . 

Studentii intreaba profesorul despre specialitatile 

Studenfii i§i impart rolurile: unul chelner, altii 
clienfi . 


b. De tradus in romine$te : 

At the beginning, Radu worked hard, because he didn't 
feel well, he had to study and he was weak. But good iood, 
like meat, potatoes, fresh fruit, ham and eggs when he wanted, 
made him healthy. When his brother saw him he invited him o 
the restaurant, took him to the movies, and brought him home. 
fL^them together. They didn't see me. They have a small 
house in Seaside. They bought it last year. 


c. De tradus in engleze ?te; 

Doi prieteni stau de vorba la telefon: 

- Te-am a§teptat ieri sa vii la club. De ce n-ai venit? 

- Imi pare rau ca m-ai a§teptat. Insa so^ia mea a fost 
bolnava §i a trebuit sa stau cu ea. 

- Te-am chemat acasa la telefon, insa n-a raspuns nimeni. 

- N-am stat acasa. Am mers la mama sofiei, pentru ca . 

mama ei pregateste mincare buna: face sarmale bune, mititei 

destui §i mai ales ni§te placinte cu mere. . .Am adus acasa 

doua. 


31 


LESSON 29 


d. Glume : 

Gea mai veche gluma din lume: 

- Cine a fost doamna cu care te-am vazut ieri in ora§? 

- N-a fost o doamna, a fost soi?ia mea. 

=* =* =* —k =k — 

Un profesor vorbe§te cu un student slab. 

- Ai §tiut luni dialogul? 

- Nu, nu 1-am §tiut. 

- Ai §tiut mar|i gramatica? 

- Nu, n-am §tiut-o. 

- Ai §tiut miercuri cuvintele? 

- Nu, nu le-am §tiut. 

adevarat ca joi ai invitat camarazii la restaurant 
§i a^i baut bere pina la ore mici? 

- Da e adevarat. I-am invitat la restaurant. 

- Ce spui acum la toate acestea? 

- Domnule profesor, imi pare bine ca astazi este vineri 

=zk —k —k —k =rk rrfc — 

Un soldat care n-a vrut sa mearga la razboi, a spus 
doc torului: 

- Domnule doctor, nu vad bine. 

- Foarte bine; atunci te punem in linia intii ca sa pot 
vedea bine. 

—k rzk —k —k =k ~ 

e. Proverb: Numai cu vorba nu se face ciorba. 



32 


LESSON 29 



§107. In this lesson we learn the direct object pronouns 
used with the past tense. If you do not understand perfect- 
ly the concept of direct object, review lesson 28. 


§108. The most common patterns with the past tense are: 


m-a vizi tat 
te-a vizitat 
1-a vizitat 


1-am (i-am, le-am) vizitat 
1-ai (i-ai, le-ai) vizitat 
1-a (i-a , le-a) vizitat 


ne-a vizitat 
v-a vizitat 
i-a vizitat 

or : 


1-am (i-am, le-am) vizitat 
1-ati (i-ati, le-ati) vizitat 
le-au (i-au, le-au) vizitat 


am vizitat-o 
ai vizitat-o 
a vizitat-o 

am vizitat-o 
a*fci vizitat-o 
au vizitat-o 

M-ai vizitat? 
Te-am vizitat. 

M-ai inteles? 
Te-am in^eles. 


Ne-a^i vizitat? 
V-am vizitat. 

Ne-a^i in^eles? 
V-am inteles. 


M-ai auzit? 

Te-am auzit. 

Note marginals asupra vocabularului : 

§109. Watch the stress on the Romanian pronunciation 
of doctor. The stress is on the first syllable. 



33 


LESSON 29 


5110. Placinta is a sort of pie, but not roundshape. 

5111. Mititei are a sort of spice sausages (without 
casing), grilled . 

§112. A cere means "to ask for" (something). Do not use 
"pentru". 

Examples: A cerut o bere 

Am cerut ni§te bari. 

M-am dus sa cer ni§te hirtie. 

§113.^ The distinction between the usages of the adjec- 
tives romin and rominesc is hard to make. Sometimes they 
are interchangeable, sometimes they are not. Only by paying 
close attention to usage can one feel when to use one and 
when to use the other. 

§114. A studia means "to study", but more with the mean- 
ing of doing research. For the English: I study my lesson, 

a Romanian prefers the expression: Invaf lecfia. 

§115. You had in the dialogue the expression Ma intreb.. 
It means "I ask myself", of course, but it is used"Tor"^T 
wonder" with the meaning of "I am not sure, I would like to 
know:" 

I ivonder whether she is at home; (but not with the mean- 
ing of: to marvel). 

Examples: Ma intreb daca este cafea buna in lestaurantul 

asta . 

El s-a intrebat daca a inceput filmul. 






34 


LESSON 29 



1. Ce maninci la micul dejun? 

2. Ce maninci la prinz?^ 

3. La ce ora maninci prinzul? 

4. Ai fost vreodata bolnav? 

5. Ai fost la doctor? 

6. Sint toti studentii sanato§i saptamma asta? 

7. Ce crezi dumneatar e§ti slab sau gras? 

8. Stii sa cinti bine? 

9. fce iti place sa cinti? 

10. Cum te simti astazi? 

11. Poti sa studiezi? 

12. Ai fost la restaurant de curind? 

13. Pe cine ai chemat §i de la cine ai cerut lista de 
mine are? 

14. Cit bac§i§ ai lasat pe masa? # 

15. Dupa ce ai spalat automobilul, unde 1-ai parcat?. 

16*. Unde i-ai invitat pe camarazii dumitale ca sa bei 

cafea cu ei? „ _ _ , 

17. Studentii au venit la §coala cu automobilele. Unde 

le-au parcat? 

18. Pe cine 1-a intrebat profesorul prima data, azi 
dimineata? 

b. De tradus in romine ^ te : 

What did you do with the lesson? 

I read it, I understood it, I wrote it in my notebook, 
and I brought it to school, I did not throw it in the waste- 
basket. 

What did you do with the car? 

I drove it, I parked it, 1 didn*t wash it last time. 

When did you see your friends? 

I saw them everyday. I invited them to the restaurant, 
but I did not visit them at home. 

What did you do with the papers? 

I bought them downtown, I used them, then I threw them 
away; I did not give them to my friends. 


35 


LESSON 29 


c . De tradus in engleze s te : 

MiticS a fost la restaurant §i pentru ca a platit Costica, 
prietenul lui, a mincat mult, prea mult. La inceput a baut o 
tuica rece ca ghiata; apoi a mincat o specialitate romineasca: 
mititei^i a terminat cu placinte cu brinza. Insa cind a 
vazut ni§te tocana, a comandat-o §i a mincat-o; apoi a gasit 
pe lists, un vin rominesc; 1-a comandat §i 1-a baut. A coman- 
dat sarmale §i le-a mincat singur. Daca crezi ca el este un 
om gras, ai dreptate. 

d. Va rog sa scrie^i o compozitie despre o vizita la restau- 
rant cu familia sau cu prietenii dumitale. 


Vocabular : 


Expresii idioma tice : 

la inceput at the beginning 

micul dejun breakfast 

Vocabular : 


altceva 
bSutura, -ri 
brinza 

bolnav, -S; -i, -e 
buzunar, -e 
carne 

client, clien^i 
d£ctor, -i 
fruct, -e 

gras, ~S; gra§i, grase 
mar, mere 
mititel, -tei 
obicei, -uri 
ou, oua (oul, ouale) 
piine, -ni 
placinta, placinte 
prinz, -uri 

proaspat, -a; proaspe^i, 
proaspete 

rominesc, romineasca; romine§ti 
sarma, sarmale 

sanatos, sanatoasa; sanato§i, 
sanatoase 


something else 

drink 

cheese 

sick 

pocket 

meat; flesh 

client, customer 

doctor (see §109) 

fruit 

fat 

apple 

grilled sausage (see §111) 
habit; custom 

egg 

bread 

pie (see §110) 
lunch, noon meal 
fresh 

Romanian (see §113) 
stuffed cabbage 
healthy 


36 


LESSON 29 


Vocabular : (cont.) 

slab, -a; -i, -e 
student slab 

specialita te, specialitafi . 
stricat, -a; stricati, stricate 

supa, supe 
§unca, §unci 

tocana, tocani 
i^uica, %uici 

Verbe : 

a cere, cer, cerut 
a cinta , cint, cintat 

a se sim^i, ma simt, simtit 
a studia, studiez, studiat 


skinny; weak; 

poor student (in grades,, 
specialty 

spoiled; out of order: 

broken (down) 

soup 

ham; (in Southern Romania, 
it also means bacon) 
stew 

plum brandy 


to ask for (see §112) 
to sing; to play (a musi- 
cal instrument) 
to feel (well, sick, etc.) 
to study (see §114) 


cer 

ceri 

cere 

cerem 

cerefi 

cer 


cint 

ma 

simt 

cinti 

te 

simf i 

cintS. 

se 

simte 

c in tarn 

ne 

sim^im 

cintaf i 

va 

sim^iti 

cinta 

se 

simt 


studiez 

studiezi 

studiaza 

studiem 

studiai^i 

studiaza 



,)l, s t 


37 

» 



LESSON 29 


r 


LESSON 30 



a. Studentul vrea sa vada profesorul. 
Studentul vrea sa-1 vada. 


Vrea studentul s a vada profesorul? 

Da, studentul vrea sa-1 vada. 

Nu, studentul nu vrea sa-1 vada. 

Vrea studentul sa intrebe profesorul? 

Da, studentul vrea sa-1 intrebe. 

Nu, studentul nu vrea sa-1 intrebe. 

Vrea studentul sa cheme profesorul la telefon? 
Da, studentul vrea sa-1 cheme. 

Nu, studentul nu vrea sa-1 cheme. 

Studentul vrea sa cuncasca fata. 

Studentul vrea s-o cunoasca . 

Vrea studentul sa cunoasca fata? 

Da, el vrea s-o cunoasca. 

Nu, el nu vrea s-o cunoasca. 

Vrea studentul sa invite fata la cinema? 

Da, el vrea s-o invite. 

Nu, el nu vrea s-o invite. 

Vrea studentul sa cheme fata la telefon? 

Da, el vrea s-o cheme. 

Nu, el nu vrea s-o cheme. 




39 


I 


] 


LESSON 30 


Studentul vrea s& vadS. pe camarazii lui. 

Studentul vrea s&-i vad5. 

Vrea studentul s& vadS. pe camarazii lui? 

Da, el vrea s&-i vad&. 

Nu, el nu vrea sS-i vad&. 

Vrea studentul s 2 invite pe camarazii lui la cafea? 
Da, el vrea s&-i invite. 

Nu, el nu vrea s&-x invite. 

Vrea studentul s& cheme pe profesorii lui la telefon? 
Da, el vrea s&-i cheme la telefon. 

Nu, el nu vrea s&-i cheme la telefon. 

Studentul vrea s& cunoasc& fetele. 

El vrea £& le cunoascS . 

Vrea studentul s& invite fetele la cinema? 

Da, el vrea s& le invite. 

Nu y el nu vrea s& le invite. 

Vrea studentul s 3. le cheme la telefon? 

Da, el vrea sS. le cheme la telefon. 

Nu, el nu vrea s5. le cheme la telefon. 


b. Vreau s& v&d pe camaradul meu, 
Vreau s&-l v&d. 


Vrei s§. vezi pe camaradul dumitale? 
Da, vreau s&-l v&d. 

Nu, nu vreau s&-l v&d. 

Vrei s&-l inviti la o cafea? 

Da, vreau s&-l invit. 

Nu, nu vreau sS-1 invit. 

Vrei s&-l vizitezi acas&? 

Da, vreau s&~l vizitez acasS. 

Nu, nu vreau s5-l vizitez acas£. 


c. Vrei sS. vinzi automobilul? 
Da, vreau sS-1 vlnd . 



i 


40 


LESSON 30 


1 


Cine vrea s£-l cumpere? 

Un camarad vrea s&-l cumpere. 

0 doamnS. vrea s5.-l cumpere. 

Vrei sS. vinzi cartea? 

Da, vreau s-o vind. 

Nu, nu vreau s-o vind. 

Cine vrea s-o cumpere? 

Un camarad vrea s-o cumpere. 

0 doamnS. vrea s-o cumpere. 

Vrei s5. vinzi pe§tii? 

Da, vreau s5-i vind. 

Nu, nu vreau s&-i vind. 

Cine vrea s£-i cumpere? 

Un chelner vrea sS-i cumpere. 
Domnul Popescu vrea sS.-i cumpere. 

Vrei sS. vinzi cSr^ile? 

Da, vreau s5 le vind. 

Nu, nu vreau s& le vind. 

Cine vrea sS. le cumpere? 

Un student nou vrea sS. le cumpere , 
Un ofi^er vrea sa. le cumpere. 




41 




LESSON 30 


Dialog . 

Am auzit c& vrei sa deschizi un restaurant. E adevarat? 
Adevarat; am vrut s&-l deschid acum o luna. 

Dar ce s-a intimplat? 

E o poveste lunga §i trista. 

Ai lucrat mult? 

Desigur! Intii, am cur^tat cladirea care a fost murdara, 
Si dupa asta? 

Singur am ales fiecare farfurie, cea§ca, lingura, 
lingurifa, furculita §i cutit. 

Cum ai aranjat mesele? 

Le-am aranjat linga pere-fci. 

Ce ai pus pc ele? 

Am pus §ervete, sare, piper, zahar, otet §i untdelemn. 

Ai angajat muzicS? 

Da, am angajat o orchestra de ^igani. 

Ma mir c£ n-ai deschis restaurantul! 

Nu 1-am deschis pentru ca am pierdut to$i baniil 

Cum ai putut sa-i pierzi? 

Cind a fost gata sa deschid, un §ofer beat a intrat cu 
camionul prin peretele cladirii §i a spart tot! 

Cum a explicat el ce s-a intimplat? 

El a spus ca a vazut pe perete o reclama: M Intrati! M 

N-a putut sa opreasca camionul? 

Ba da, insa el a uitat ca a fost in camion cind a 
citi t-o. 


A venit politia? Ce-a spus? 

Nimic. L-a ares tat §i 1-a aruncat in inchisoare. 

A§a-i trebuie! 


42 


LESSON 30 


Bxercitii eramaticale . 

a. Acum vorbim despre lectie. (Un student va r£spunde 

afirmativ §i unul negativ.) 

Poti s-o inveti in fiecare zi? 

Da, pot s-o inv&t in fiecare zi. 

Nu, nu pot s-o invat in fiecare zi. 

Poti s-o cite§ti? 

Da, pot s-o citesc. 

Nu, nu pot s-o citesc. 

Poti s-o intelegi? 

Da, pot s-o inteleg. 

Nu, nu pot s-o inteleg. 

Poti s-o termini intr-o ora? 

Da, pot s-o termin intr-o ora. 

Nu, nu pot s-o termin intr-o ora. 

Cind incepi s-o uiti? 

Ircep s-o uit dup§. dou& zile.^ 
incep s-o uit dup& o s&pt&mina. 


Acum vorbim despre automobil: 

Iti place sa-1 speli in fiecare zi? 

Da, imi place sa-1 spal in fiecare zi. 

Nu, nu-mi place sa-1 spal in fiecare zi. 

Iti place sa-1 conduci prin circulate mare? 

Da, imi place sa-1 conduc prin circulate mare. 
Nu, nu-mi place sa-1 conduc prin circulate mare. 

Unde iti place sa-1 parchezi? 

Imi place sa-1 parchez in fata casei. 

Nu-mi place sa-1 parchez departe de birou. 

li place sotiei dumitale sa-1 conduca? 

Da, sotiei mele li place sa-1 conduca. 

Nu, sotiei mele nu-i place sa-1 conduca. 



43 


LESSON 30 


Acum vorbim despre camarazi: 

lj?i place sa-i vezi in fiecare zi? 

Da, imi place sa-i v^d in fiecare zi. 
Nu, nu-mi place sa-i v£d in fiecare zi. 

Incepi sa-i cuno§ti bine? 

Da, incep sa-i cunosc bine. 

Nu, nu incep sa-i cunosc bine. 

Ai bani sa-i inviti la restaurant? 

Da, am bani sa-i invit la restaurant. 
Nu, n-ara bani sa-i invit la restaurant. 

Cind ii invit i? 
li invit seara. 
li invit la cina. 


Acum vorbim despre c&rtile de limba romina: 

Poti sa le cite§ti? 

Da, pot sa le citesc. 

Nu, nu pot sa le citesc. 

Poti sa le intelegi? 

Da, pot sa le inteleg. 

Nu, nu pot sa le inteleg. 


Poti sa le termini in aceea§i seara, cind le incepi? 
Da, pot sa le termin in aceea§ seara, cind le incep. 
Nu, nu pot sa le termin in aceea§ seara, cind le 
incep. 

Poti sa le la§i in clasa? 

Da, pot sa le las in cl^sa. 

Nu, nu pot sa le las in clasa. 

Le duci acasa in fiecare zi? 

Da, le due acasa in fiecare zi. 

Nu, nu le due acasa in fiecare zi. 

Le-ai pierdut vreodata? 

Da, le-am pierdut odata. 

Nu, nu le-am pierdut niciodata. 

Le-ai uitat acasa vreodata? 

Da, le-am uitat acasa odata. 

Nu, nu le-am uitat acasa niciodata. 


44 


LESSON 30 


b. Vrea profesorul sa intrebe pe camaradul dumitale, in 
fiecare zi? 

Da, el vrea sS-1 intrebe . 

Nu, el nu vrea sa-1 intrebe. 

Vrea el sa-1 invite la restaurant? 

Da, el vrea sa-1 invite la restaurant. 

Nu, el nu vrea sa-1 invite la restaurant. 

Vrea el sa-1 viziteze acasa? 

Da, el vrea sa-1 viziteze acasa. 

Nu, el nu vrea sa-1 viziteze acasa. 

Vrea el sa-1 duca la Los Angeles? 

Da, el vrea sa-1 duca la Los Angeles. 

Nu, el nu vrea sa-1 duca la Los Angeles. 

Vrea profesorul sa-1 creada cind spune eft n-a avut tinp 
sa invite lec$ia? 

Da, profesorul vrea sa-1 creada. 

Nu, profesorul nu vrea sa-1 creada. 

Daca il crede, poate sa-1 sense? 

Da, daca il crede, poate sa-1 scuze. 

Nu, chiar daca il crede, nu poate sa-1 scuze. 

Poate profesorul s a va intrebe toata lec^ia? 

Da, profesorul poate sa ne intrebe toata lec£ia. 

Nu, profesorul nu poate sa ne intrebe toata lec£it. 

Poate sa ya cunoasca bine? 

Da, poate sa ne cunoasca bine. 

Nu, nu poate sa ne cunoasca bine. 

Poate sa va viziteze acasa? 

Da, poate sa ne viziteze acasa. 

Nu, nu poate sa ne viziteze acasa. 

Poate sa va inve-fce lec^ia? 

Da, poate sa ne inve^e lecfcia. 

Nu, nu poate sa ne inve^e lectia. 

c. Pe cine vrea profesorul sa-1 intrebe mai des? 

Pe domnul Oprea vrea sa-1 intrebe mai des. 


45 


T ESSON 30 


Pe cine vrea s&-l invite la o cafea? 

Pe domnul Popescu vrea s&-l invite la o cafea. 

Pe cine vrea s&-l evite? 

Pe domnul Ionescu vrea S&-1 evite. 

Pe cine nu poate sa-1 inteleag&? 

Pe locotenentul Pop nu poate s5-l in^eleaga. 

Pe cine 11 cheama la birou in fiecare zi? 

Pe domnul Mitic5. 11 cheam& la birou in fiecare zi. 


LESSON 30 


Bucata de citire : 

i gSsit un restaurant dragut, cu mincare 
buna §i ieftina. A avut norocul sa-1 g^seasca aproape de 
biroul lui. Seara, o orchestra mica cu trei Jigani cinta 
muzica romineasca. Restaurantul numit n La Trei Sarmale" 
deschide la ora patru dupa masa. Inauntru este a§a de pia- 
cut ca uiti cum trece timpul. Chelnerul aranjeaza §ervetele 
frumos pe masa §i serve§te mincarea in farfurii curate. 
Restaurantul acesta intrebuinjeaza cu^ite, furculi^e, 
linguri §i linguri^e scumpe pe care le-a comandat din New 
York. Daca crezi ca ciorbei ii mai trebuie o^et sau sare 
sau daca mai vrei zahar in ceai sau piper in tocana, in- 
totdeauna le gase§ti pe masa. Nu trebuie sa te miri ca 
restaurantul acesta are clien^i mul^i §i buni pe care 
incearca sa-i serveasca intotdeauna cu cele mai bune mincari. 

Intr-o zi, Mitica a vazut un lucru interesant. Un 
client nou, pe care nu 1-a mai vazut inainte, a deschis 
u§a §i a intrat, s-a a§ezat la o masa §i a cerut lista de 
mincare. A luat-o, a inceput s-o citeasca atent, apoi a 
comandat o % uica . Dupa ce a servit-o, chelnerul s-a dus 
inapoi la lucrul lui. Cind clientul a fost sigur ca nu-1 
vede nimeni, s-a sculat repede de pe scaun §i a plecat. 

N-a piatit nici pentru % uica pe care a baut-o §i n-a lasat 
nici bac§i§ pentru chelner. 

Chelnerul, dupa citeva minute, s-a intors sa-1 intrebe 
daca mai dore§te ceva §i a vazut ce s-a intimplat. Atunci, 
s-a dus la masa, a luat paharul din care a baut clientul 
§i 1-a spart. Mitica s-a mirat cind a vazut asta. El 1-a 
intrebat pe chelner: 

— De ce ai spart paharul? 

— Este un obicei vechi, a raspuns chelnerul. Cind 
un client nu piate§te % uica, eu sparg paharul ca sa nu-1 
mai intrebuinteze nimeni. 

Mitica a dat chelnerului paharul lui §i a spus : 





! 

i 

LESSON 30 

— Imi place obiceiul dumitale; te rog sparge §i paharul 
meu. Si Miti cS. a plecat repede din restaurant. Chelnerul 
s-a uitat dup a el cu ochii mari. 

IntrebSri : 

1. Ce fel de restaurant a gS.sit Mitica? 
j 2. Ce fel de orchestral cinta in restaurantul acesta? 

3. Ce fel de muzica cinta $iganii? 

4. La ce ora se deschide restaurantul? 

5. Ce gase§ti pe fiecare masa? 

6. Ce a vazut Mitica intr-o zi? 

7. Cine a deschis u§a §i a intrat in restaurant? 

8. Unde s-a a§ezat clientul? 

| 9. Ce a facut clientul cu lista de mincare? 

1 10. Ce a comandat? 

11. Ce a facut chelnerul dupa ce a servit-o? 

12. Ce a facut atunci clientul? 

13. Ce a vazut chelnerul cind s-a intors la masa 
clientului? 

14. Ce a facut atunci chelnerul? 

15. Ce 1-a intrebat Mitica pe chelner? 

16. Ce a raspuns chelnerul? 

17. Ce a spus atunci Mitica? 

18. ^i ce a facut Mitica? 




48 


LESSON 30 



aplica t ie ; 


Fiecare student vorbe§te cam douS. minute despre o masS. 
la restaurant. 

Un student spune ce intrebuin^eaza cind manincS. 

Un student spune ce a vSzut pe mas&, la restaurant. 

Un student comandS. o cin5. pentru 12 prieteni. 

Un student spune chelnerului de ce nu i-a pl&cut masa. 


De tradus in romine§te: 


I have a good friend in Los Angeles. Last year, 
when I went to Los Angeles, I wanted to call him on the 
telephone, but I forgot his number. I found it in the 
telephone book. He invited me to visit him. When I 
arrived at his house, I paid the driver and rang the 
bell. He opened the door and invited me inside. I did 
not lose time: I entered, and I saw on the table a lot 

of food. He wanted to ask me what I wanted; I wanted 
only plum brandy. We sat at the table. His wife 
arranged the table very well. We started to eat. My 
friend told a story about a friend who joined the army, 
but I forgot what he said. 


c. De tradus in engleze§te: 

Din fericire, sotia lui a f£cut sarmale §i mititei, 
a§a ca am mincat, ca la mama acasa. Am mincat o ciorba 
cu otet mult, salata cu untdelemn §i piper §i la urm &, 
am baut o cea§ca de cafea neagra, fara zahar, Intre o 
mincare §i alta, am b&ut vin ro§u de Draga§ani. Ora§ul 
Dr&ga§ani este pe malul riului Olt, in sudul muntilor 
Carpati, nu departe de satul in care am trait eu. N-am 
baut prea mult, pentru ca n-am vrut s% fiu beat prima 
data cind 1-am vizitat pe prietenul meu. 


49 


LESSON 30 


d. Glume: 

.Au fost odat§. doi arti§ti de cinema care au avut 
succes. Insa dupa citva timp, n-au mai avut succes. 

Unul din ei a plecat in alt ora§ §i ei nu s-au mai 
vazut mult timp. Intr-o zi, primului artist i-a fost 
foame §i pentru cS n-a avut bani mul'ti, a intrat intr-un 
restaurant rSu, murdar, ieftin §i urit,ca sa manince. 
Acolo, 1-a vazut pe prietenul lui pe care nu 1-a v&zut 
de mult, chelner. 

— Ce faci aici, in restaurantul acesta murdar §i 
urit? a intrebat primul. 

— Eu lucrez aici, insS nu raaninc aici, a raspuns 
al doilea. 


=* —k -k-^k—k — 

Un om din Texas s-a dus la restaurant, s-a a§ezat 
la o masa, a comandat mincare multa §i scumpa. Dupa ce 
chelnerul a adus-o, omul din Texas a inceput s-o 
rnSnince cu multS, pofta. Cind a terminat, a chemat 
chelnerul §i 1-a intrebat: 

— Care a fost bac§i§ul cel mai mare pe care 1- ai 
primit vreodatS? 

— Bac§i§ul cel mai mare pe care 1-am primit a 
fost o suta de lei. 

-- Poftim 200 de lei. Daca te mai intreabS, cineva 
de la cine ai primit bac§isul cel mai mare, acum poti 
sa spui c% 1-ai primit de la mine. 

— Mul^umesc foarte mult domnule, a raspuns 
chelnerul. 

-- Chelner! Vreau sa §tiu ceva: de la cine ai 

primit bac§i§ul de o suta de lei? 

— De la dumneavoastra, a raspuns chelnerul. 

—k=rk—k =k—k — 

e. Proverb: Ce-i prea mult nu-i sanatos. 


50 


LESSON 30 



Explica t e gramaticale : 


§116. In this lesson we learn the direct object pronouns 
used with the subjunctive. If you do not understand perfect- 
ly the concept of direct object, review Explicatii gramati- 
cale, Lesson 28. The most common patterns with the sub- 
junctive are: 


(a vrut) 
(a vrut) 
(a vrut) 
(a vrut) 


sS. m3. viziteze 
s3 te viziteze 
sa-1 viziteze 
s-o viziteze 


(am vrut) sa-1 /s-o, s3-i, s3 le/ 

vizitez 

(ai vrut) sa-1 /s-o, s3-i, sS. le/ 

vizitezi 

(a vrut) sa-1 /s-o, s£-i, s3 le/ 

viziteze 


(a vrut) 
(a vrut) 
(a vrut) 
(a vrut) 


s 3 ne viziteze 
s3 v3 viziteze 
sa-i viziteze 
sa le viziteze 


(am vrut) s3-l /s-o, s3-i, s3 le/ 

vizit3m 

(ati vrut) s3-l /s-o, s3-i, s3 le/ 

vizitati 

(au vrut) sa-1 /s-o, sa-i, sa le/ 

viziteze 


Ai vrut s3 m3 vizitezi? 

Da, am vrut sa te vizitez. 


Pol^i sa m3 intelegi? 
Pot s3 te in^eleg. 


Vrei sa ma intrebi ceva? 

Da, vreau sa te intreb ceva. 

§117. There are a few expressions which are not so 
easy to learn because in Romanian there are a lot more 
words used than in English. One example of such expression 
is of this type : 

Omul care 1-am vazut a venit din Romania. 

(The man I saw came from Romania.) 


ERjt 


51 


LESSON 30 


Cartea 2£ care am citit-o a fost u§oar£. 

(The book I read was etsy.) 

Camarazii ]3e care ii vezi in fiecare zi studiazS pinS. 

noaptea tirziu. 

(The friends you see every day study until late at 

night. ) 

Scrisorile p£ care le- am primit sint de la sora mea. 

(The letters I received are from my sister.) 

The underlined words are not necessary for colloquial 
English, but are necessary for the Romanian sentence. Try 
to acquire the feel for such a sentence. 

Note marginale asupra vocabularului ; 

$118. A se_ mira means ”to wonder,” to marvel, to be 
surprised, amazed. Example: M-am mirat cind am auzit cS. 

el a plecat in China. 

For another meaning of ”to wonder,” see §115. 

§119. A sparge means to break only things that shatter. 
Am spart paharul. S-a spart ghea^a. B5.iatul a spart geamul. 

For other meanings of to break , we shall learn another 
verb. 



52 


LESSON 30 



Teme acas£: 


a. Intrebaxi : 

1. Ce vezi pe masS. la restaurant? 

2. Cum aranjeazS. so^ia dumitale masa? (sau: Cum 

aranjeazS, mama dumitale masa?) 

3. Iti place piper mult in mincare? 

4. \%i place sare multS. in mincare? 

5. Iti place otet mult in mincare? 

6. In ce fel de mincare iti place untdelemnul? 

7. Ce uiti mai u§or? 

8. Ce ai spart dumneata acasS? 

9. Ai pierdut vreodatS ceva scump? 

10. Ai g&sit vreodata ceva scump? 

11. Unde poti sS. mS. vezi in fiecare zi? 

12. Unde poti sa-1 vezi pe camaradul dumitale? 

13. Cind sint filme frumoase aici, te duci sa le vezi? 

14. Cind vrei sa fumezi o liigarS., unde te duci s-o 
f umezi? 

15. Te miri cind vezi ca poti sa vorbe§ti romine§te? 

b. De tradus in limba romina: 

A month ago, a friend wanted to open a restaurant, but 
he could not. It is a sad story. After he bought dishes, 
cups, knives, and many other things, and after he hired 
some Gypsies to sing, an accident happened: A drunk driver 

drove a truck on the sidewalk, shattered one wall, broke 
all the dishes, and stopped in the center of the restaurant. 
The man lost a^l his money. He hired some men to clean the 
building, then he left the town. Nobody has heard anything 
of him. 

c. VS. rog sa faccfci intreb&ri despre textele din Teme 
pentru ora de aplica t ie din lecfcia asta. 

d. Vet rog scricfci o compozitie: o masS. la restaurant cu 

o fats. dra.guta. 


53 





LESSON 30 


VOCABUL.AR : 


Expresii idiomatice : 
a§a-i trebuie! 

Vocabular : 

beat, beats.; be^i, bete 
cea§cS, ce§ti 
cu^it, -e 

farfurie, farfurii 
furculit^, furculi^e 
gata 

lingurS, linguri 

linguritS, lingurite 

murdar, -S; -i, -e 

orchestra, orchestre 

o^et 

piper 

sare 

§ervet, -e 
tigan, -i 
untdelemn 
zahSr 


it serves him right’. 


drunk 
cup 
knif e 

dish, plate, bowl 

fork 

ready- 

spoon 

teaspoon 

dirty 

orchestra 

vinegar 

pepper 

salt 

napkin 

Gypsy 

olive oil 

sugar 


Verbe : 


a angaja, angajez, angajat 
a aranja, aranjez, aranjat 
a curat a, curat, curat at 
a deschide, deschid, deschis 
a se mira, mS mir, mirat 


a pierde, pierd, pierdut 
a sparge, sparg, spart 

a uita, uit, uitat 


to engage, hire 
to arrange 
to clean 
to open 

to wonder, marvel, 
be surprised, amazed 
(see §118) 
to lose 

to break, shatter (see 

§119) 

to forget 


a angaja and a aranja are conjugated like a fuma . 
a uita is conjugated like a^ sje uita . 
a sparge is conjugated like a merge . 


curat 
cure^i 
cur a 


deschid 
deschizi 
(sS cure^e) deschide 


ma 

mir 

pierd 

te 

miri 

pierzi 

se 

mira 

pierde (sa 


piarda) 


54 


LESSON 30 


Verbe: (continued) 

curcit^ m 

curafati 

cura1;§. 


deschidem 

deschide^i 

deschid 


ne miram pierdem 

va mirati pierde^i 

se mira pierd 





LESSON 30 


f 


I 

} 

i 

i 



LESSON 31 



LECTIA 3/ 


Introducerea gr amaticii noi 


a. Te rog sa ma a§tep|i aici! 
As teapta-mS aici! 

Nu ma as tepta aici! 


Te rog s^—l a§tep"£i pc camaradul dumitale aici* 
A§teapta-1 aici. 

Nu-1 a§tepta aici. 


Te rog s-o a§tepti pe sotia domnului maior aici! 
A§teapt-o aici. 

N-o a§tepta aici. 


A§ teapt<£-m§. aici! 

Te a§tept aici. 

Nu te a§tept aici. 

Spune camaradului s§. te a§tepte aici! 
A§teapta-ma aici. 

Nu ma a§tepta aici. 


A§teapta-1 aici! 
ll a§tept aici. 

Nu-1 a§tept aici. 

Spune camaradului sa-1 a§tepte aici! 
A§teapt£-1 aici. 

Nu-1 a§tepta aici. 


A§teapt-o aici! 

O a§tept aici. 
N-o a§tept aici. 


57 


LESSON 3 ? 


.A^ teap ta- ne aicil 
Va a§tept aici. 

Nu va a§tept aici. 

Spune camaradului sa ne a§tepte aici 
,A§teapta-ne aici. 

Nu ne a§tepta aici. 

Ag teapt a-i aicil 
ti a§tept aici. 

Nu-i a§tept aici. 

A$ teapta- le aicil 
Le a§tept aici. 

Nu le a§tept aici. 

Spune camaradului sa le a§tepte aici 
A§teapta-le aici. 

Nu le a§tepta aici. 

Intrebati-mal 
Te intrebam. 

Nu te intrebam. 

lntrebati-1! 
ll intrebam. 

Nu"l intrebam. 

Intrebati-ol 
0 intrebam. 

N-o intrebam. 

Spune camarazilor s-o intrebel 
Intrebati-o. 

N-o intrebati. 

Intrebati-nel 
Va intrebam. 

Nu va intrebam. 

lntrebati-i’ 

li intrebam. 

Nu-i intrebam. 

Intrebati-lel 
Le intrebam. 

Nu le intrebam. 


LESSON 31 


Spune camarazilor sa le intrebe. 

lntrebati-l e * 

Nu le intrebati* 

Opre§ te-mal 
Te opresc. 

Nu te opresc. 

Opr e§ te- II 

ll opresc. 

Nu-1 opresc. 

Spune camaradului sa-1 opreasca! 
Opre§te-l. 

Nu-1 opri. 

Opre§te-ol 
0 opresc. 

N-o opresc. 

Opre§te-nei 
Va opresc. 

Nu va opresc. 

Opre§ te-il 

li opresc. • • • 

Nu-i opresc. 

Opre§te-lei 
Le opresc. 

Nu le opresc. 

Opriti" m ^« 

Te op rim. 

Nu te oprim. 

Opriti-1 1 * 

ll oprim. 

Nu-1 oprim. 

Opr e§ te-il 
li opresc. 

Nu-i opresc. 


Opre§te-lel 
Le opresc. 

Nu le opresc. 



LESSON 31 


b. Nu m3, opril 

Nu te opresc. 

Nu-1 opril 

Nu-1 opresc. 

N-o opril 

N-o opresc. 

Nu ne opril 

Nu v3 opresc. 

Nu-i opril 

Nu-i opresc. 

Nu le opril 

Nu le opresc. 

Nu m3 intrebal 
Nu te intreb. 

Nu-1 intrebal 
Nu-1 intreb. 

N-o intrebal 
N-o intreb. 

Nu ne intrebal 
Nu v3 intreb. 

Nu-i intrebal 
Nu-i intreb. 

Nu le intrebal 
Nu le intreb. 

Nu m3 intrebatil 
Nu te intrebam 

Nu-1 intrebatil 
Nu-1 intrebam. 

N-o intrebatil 
iv o intrebam. 

Nu ne intrebatil 
Nu v3 intrebam 


LESSON 31 


Nu le intrebati* 

Nu le intrebam. 



LESSON 31 


Dialog : 

0 chelnerita vorbe§te cu un soldat. 

V&d c& e§ti in uniforma, e§ti soldat? 

Da, invat limba romina la Presidio. 

Atunci, de ce nu maninci la sala de raese, ca-i gratis? 

Am mincat destul din gameia §i nu-mi place sa stau in 
rind. 

A§a-i armatal Cu ce v£ pot servi? 

Am auzit c a aveti gratar bun §i bauturi bune.... 

Servim bere la tap, t uicS, vin cu sifon §i §ampanie. 

0 baterie §i, ad-o imediatl 

Doriti ceya la gratar? 

Un mu§chi cu o salatS verde. 

^i ca desert? 

0 prajitura de ciocolata. 

(Chelnerita aduce mincSrile §i le pune pe masa.) 

Mai doriti ceva? 0 cafea neagr&? 

Ai uitat untult 

Imi pare r5u. Am discutat ceva cu chelnerita cealalta §i 
am uitat. 

Nu face nimic! Altadata, nu-1 uita. 


Imi pare r&u, insa este tirziu §i trebuie sa inchidem. 

(Se uita la ceas). Unsprezece §i jumatate 1 . Trebuie 
sa ma intorc la cazarmai 

La ce ora trebuie sa fii in camera dumitale? 

Am primit ordin sa fiu in camera mea la ora 12. Tre- 
buie sa-1 execut. 


Cum zboara timpull 

Poftim plata. (El lasa 15 la suta bac§is.) 


Multumesc §i mai poftitil 


LESSON 31 



a. Te rog spune camaradului sa. te a§teptel 
A§teapta-mai 
Nu ma a§teptal 

Te rog spune camaradului sa cheme sotia la telefonl 
Che am- o la telefonl 
N-o chema la telefon. 

Te rog spune camaradului sa parcheze automobilul. 
Parcheaza-ll 
Nu-1 pare a l 

Te rog spune camaradului sa ne invite la o cafea! 
Invita-ne la o cafeal 
Nu ne invita la o cafeal 

Te rog spune camaradului sa cure^e pantofiil 
Curat^-il 
Nu-i cur^t a l 

Te rog spune camaradului sa aduca 
Adu-lel 
Nu le aducel 


b. Te rog spune camaradului sa nu te a§teptel 
Nu ma a§teptal 

Te rog spune camaradului sa nu fumeze t igara in clasai 
N-o fuma in clasa. 

Te rog spune camaradului sa deschida caietull 
Deschide-ll 

Te rog spune profesorului sa ne scuzel 
Scuza-nel 


o 

ERIC 


63 


LESSON 31 


Te rog spune caraaradului sa spele cartofii! 
Spaia-i! 

Te rog spune camaradului sa cumpere biletele! 
Cumpara-le! 


c. Te rog spune camaradului: sa aduca vinull 

adu-1! 

sa arunce tigaral 
arunc-o! 
sa bea tuica! 
bea-o! 

sa bea vinul! 
be a- II 

sa citeasca lec-fcia! 
cite§te-o! 

sa intrebuinfeze creionul! 

intrebuin-fceaza-1! 
sa nu loveasca peretele! 
nu-1 lovil 

sa nu sparga paharull 
nu-1 sparge! 
sa sparga sticla! 
sparge-o! 

d • Te rog spune camaradului: sa nu parcheze automobilul 

acolol 

nu-1 pare a acolo! 
sa nu vinda cartea de limba 
rominai 
n-o vinde! 

sa vinda dictionarul! 
vinde-1! 

sa ne viziteze disearai 
viziteaza-ne disearai 
sa ne a§tepte in sala de mese! 
a§teapta-ne in sala de 
mese! 

sa ne scuze un moment! 

scuza-ne un moment! 
sa nu viziteze diseara 
prof esorii! 

nu-i vizita disearai 


64 


LESSON 31 


e. Te rog spune camarazilor : ceva! . 

S a nu ma intrebe nimici 
nu-1 intrebati nimici 
s& spele geamurilel 
sp^lati geamurilel 
sS, nu arunce hirtii pe podea. 
nu aruncati hirtii pe 
podeal ^ . 

s& nu intrebuinteze hirtia. 

nu intrebuint ati hirtial 
sS. evite politi§tiii 

evitati"^ 1 - 

s a opreascSt profesoriil 

opriti-i* 
sS. deschida u§al 
deschide^i-ol 
sS nu deschida u§al 
n-o deschide-fcil 
sS deschida geamurilel 
deschide^i-lel 



65 


o 


LESSON 31 



Cind politia a trecut pe linga ciadirea hotelului San 
Carlos din ora§ul Monterey, a g&sit sub geamurile hotelului 
un soldat r&nit. Ei 1-au luat repede §i 1-au dus la spital, 
unde doctorii au v£zut imediat cS din fericire, n-a fost 
nimic serios. Cind soldatul a putut sa vorbeasca pu^in, 
doi politi§ti 1-au intrebat ce s-a intimplat. 

-- Nu-mi aduc bine aminte, a rSspuns soldatul. Probabil 
c5 prietenul meu, care studiazS limba rusa, §i-aduce aminte. 
Politi§tii s-au dus inapoi la hotel, 1-au adus pe ceiaialt 
soldat la police §i au inceput s5-l intrebe: 

-- Ce s-a intimplat? 

— Chiar dac a va spun, probabil nu m a credeti. Ins5 
asta-i povestea adevSrat&: Ne-am dus impreuna la un 

restaurant. Am inceput devreme, cam la ora cinci. Am 
bSut ni§te ^uici la inceput, apoi am comandat ni§te mu§chi 
la gratar, apoi doi l^api de bere §i am discutat despre 
politica. Mai tirziu am comandat o baterie cu vin de 
Odobe§ti §i am terminat cu doua sticle de §ampanie. Eu 
am baut una §i prietenul meu pe cealalta. Cind am ajuns la 
hotel, cred ca in|elegeti, amindoi am fost be^i. Eu, pro- 
babil am fost beat mort, insa mi-aduc aminte ce am discutat. 
L-am auzit pe prietenul meu din camera cealalta: 

-- M Costica, eu deschid geamull Vreau aer curat’. ” 

— M Deschide-l, inchide-1” am raspuns eu. Nu ma 
intereseaza ce faci. 

Mitica a deschis geamul §i imediat, l-am auzit ca spune: 

— M Costica, eu vreau sa zbor! Ma la§i?” 

— n Te las”. Cind am spus asta, el s-a aruncat jos, 
pe trotoar. 

— De ce 1-ai lasat sa se arunce? s-a mirat poli^istul. 

-- Pentru ca am fost a§a de beat ca am crezut ca poate 
sa zboarel 


66 


LESSON 31 


Intreb&ri : 

1. Pe cine a gasit polit-ia pe trotoar? 

2. Ce a facut politia cu el? 

3. Ce au spus doctorii? 

4. :Ji-a adus aminte soldatul rSnit, ce s-a intimplat? 

5. Cine, a spus el, ca poate sa-§i aduca aminte? 

6. De unde 1-a adus politi s-tul P e prietenul lui? 

7. Ce limbS strain^ studiaza prietenul lui? 

8. Ce au facut ei cam la ora cinci? 

9. Ce bauturi au baut ei in seara aceea? 

10. Ce mincari au mincat ei in seara aceea? 

11. Crezi ca au piatit mult pentru mine are §i bautura? 

12. Cum au fost ei cind au ajuns la hotel? 

13. De ce a deschis Mi tic a geamul? 

14. L-a lasat Costica sa deschida geamul? 

15. Cind Mitica a spus ca vrea sa zboare, de ce l-a 
lasat Costica? 



67 


ERIC 


LESSON 31 



Teme pentru ora de aplica tf i.e s 


a. Fiecare student vorbe§te cam dou«t minute despre cum 

maninca el acasS.. r x . 

Monitorul clasei d a ordine studentilor ce sa taca *1 

ce nu faca. . „ v £ * 

Un student roaga pe celalalt sa faca sau sa nu faca 

ceva. 

Un student spune ce maninca la sala de mese. ^ 

Un student spune ce §tie despre felul cum maninca §1 
beau oamenii din Rorainia. 


b. De tradus in romine§te: 

I have a friend in Fresno. I invited him to a restau- 
rant. We went to Carmel, ordered the food, and ate it. 

He wanted to stay there to listen to the Gypsy orchestra, 
but we didn’t have time. I took him to the movie; we had 
to stay in line because there were many people; the tickets 
were expensive, but I bought them for both (of us), and we 
saw a film with airplanes. We drank free coffee, we dis- 
cussed about the Russian language, then we went home. 


c. De tradus in engleze§te: 


Imi dai voie s a ma prezint: soldatul Butuc Ignat, din 

Regimentul 38 Infanterie, compania a 2- a. Nu vreau sa 
discut despre armata, insa vreau sa va spun ceva despre 
via$a din armata rominS.. 


Locuiesc si maninc la cazarma. Ma scol diminea$a> ma 
spai, curat pantofii §i ma due repede la sala de mese, 
pentru ca mi-e foame §i mi-e sete. Insa trebuie sa stau 
in rind. Dupa ce a§tept cam un sfert de o*a, sergentul 
pune in gamela mea ni§te ceai pe care-1 beau fara zahar. 
N-am gasit nici piine destuia; cineva a luat-o toata 
inaintea mea. Am vrut sa spun: N-o lual msa am vazut ca 
un prieten a luat-o §i L* am lasat s-o ia ell 


68 


LESSON 31 


d. Glume: 

-- Te rog inchide geamul, pentru c8.-i frig afara. 
— £i daca il inchid, se face cald? 



Un romin cunoa§te un $igan care^nu face nimic tot timpul. 
Rominul nostru se duce la el §i il intreaba: 

— De ce nu lucrezi? 

— De ce sa lucrez? raspunde -Jfiganul. 

••• Daca lucrezi, f aci bani • 

— Si ce sa f ac cu banii? 

— Ii pui in banca. ^ 

— Bine, bine, §i ce fac dupa ce 11 pun in ban £a? 

— Daca lucrezi 20 de ani §i pui banii in banca, dupa 
20 de ani ai destul §i nu trebuie sa mai lucrezi, 

— Eu nu lucrez acum, a spus tfiganul. 


e. Proverb: Mai bine mai tirziu decit niciodata. 



69 


r 


LESSON 31 



Explicatii gramaticale : 


§120. This lesson concludes the use of the direct 
object pronouns with the tenses learned. In this lesson 
we learn to use the imperative with the direct object. 

There is little to add to this: Review the imperative; 

also, review and look for examples, Lesson 31, Introducerea 
grama ticii noi and Exercitii gramaticale . 

§121. You may notice the proverb: ordinul se execute , 

nu se discuta. You may have observed that the English 
translatXon~Ts not one you have learned; nevertheless, it 
is not hard to figure out. Other sentences of the same 
type are: 

Aici se vorbe§te romine§te. 

Masa s-a servit la ora 7. 

Note marginale asupra vocabularului . 

§122. The verb a ISsa , learned in lesson 26, has an 
additional meaning: to let, allow, as used in this lesson 

in the sentence: MS Iasi? Other examples: Sotia lui nu-1 
lasS sa joace cSrtTT Fata a vrut sS danseze, insS n-a 
ISsat-o tatSl ei. 

§123. AltadatS means, literally, other time , some 
other time; but in”the dialogue it has the meaning of: 
next time . 

§124. GrStar means grill, gridiron; but it is used in 
restaurants to mean grilled food . 

§125. While muse hi means muscle, it is used to mean 
grilled chops or any grilled meat . 

§126. The equivalent for M Russian) (female) is: 
rusoaicS, -ce 



70 


LESSON 31 


Teme acasa: 


a. IntrebSxi ; 

1. Ce bauturi cuno§ti? 

2. Ce maninci de obicei la sala de mese? 

3. place sa maninci din gameia? 

4. Ce mincari se servesc la sala de mese? 

5. Ce ordine primesc solda^ii? 

6. Citi soldati sint in celelalte clase? 

7. Cine sint ceilalti profesori? 

8. Lec^iile celelalte au fost grele? 

9. Ai baut vreodata §ampanie? Daca da, cind §i cu 
cine? 

10. Ai baut vreodata vin cu sifon? 

11. Cind comanzi o baterie, ce aduce chelnerul? 

12. Cine ±%± place sa te serveasca la masa: un chelner 
sau o chelneri^a? 

b. De tradus in romine§te: 

Do you know this restaurant? 

I know it very well. 

When does it close? 

It closes at 1:00 o’clock. 

Do they have good music? 

They have a good Gypsy orchestra. I heard it before, 
and I liked it. 

I want to hear it, too. 

Are we going in? 

Open the door I 
Close it! 

There is the waiter! Call him! 

Serve us champagne! 

c. De tradus in engleze§te: 

Luati loc, va rog. Aici este o masa libera, Cu ce va 
pot servi? 

Ma intereseaza specialitatile romine§ti. 



71 


LESSON 31 


Friptur a de pui cu zarzavat §i fructe proaspete. 

Aici e lista de mincare. Lasa-ne s-o citim. 

Foarte bine.... iVfci ales ceva? 

Eu am ales o supa de cartofi §i o friptura de vitel. 

Ce dori$i ca desert? 

Ce ai? 

Prajitura de ciocolata, piacinta cu brinza §i inghe-fcata. 
Numai un ceai. Adu-1 imediat. vad ca ai uitat sa aduci 
zaharul. 

ll aduc imediat. 


d. Va rog sa scrieti o compozitie despre: Cum este 

mincarea in armata. 


e. Va rog sa vorbitfi cam doua minute despre z Ce imi 
place raai mult §i de ce. 


Tc-V 


LESSON 31 


VOCABULAR 


Expresii idiomatice ; 


in rind 

(to stand) in line 

raai pofti-fci 

come again 1 . 

nu face nimic! 

it doesn 1 t matter! 

sala de mese 

mess hall 

Vocabular : 

altSdata 

some other time; 
another time; 
other time (see 
5123) 

b&uturS., -ri 

beverage 

cel&lalt, cealalt& 

the other 

ceilalti, celelalte 

the others 

chelneri|&, -t e 

waitress 

ciocolata 

chocolate 

gamel&, -le 

mess kit; GI tin 
plate 

gratis 

free (of charge) 

grStar, -e 

grill: gridiron 
(see $124) 

mu§chi, mu§chi 

muscle (see §125) 

ordin, - e 

order 

rind, -uri 

row; line; turn: 
e rindul meu 

rus,-&; ru§i. 

Russian 

ruse (adj.) 

Russian 

rusoaicS., -ce 

Russian (f.) 

sal&, s&li 

hall 

serios, serioasS; seriosi, serioase serious 

sifon, -foane 

soda water 

§ampanie 

champagne 

|ap, -i (de here) 

glass of beer 

unt 

butter 

Verbe : 

a discuta, discut, discutat 

to discuss 

a executa, execut, executat 

to execute 

a inchide, inchid, inchis 

to close 

a zbura, zbor, zburat 

to fly 


73 



|qj |qj |qj 


LESSON 31 


Verbe: (continued) 

discuta and a executa are conjugated like: a 

Inc hide is conjugated like a deschide . 
zbursT Ts conjugated like 2 juca ; or: zbor 

zbori 
z boarS. 

zbur&m 

zburati 
zboarS 


asculta. 



LESSON 32 



Ast£zi, joi, merg la clubul ofiterilor. 

Miine, vineri, voi merge la clubul of iten lor 
merge la cinema . 

Vei citi miine lectia? 

Da, voi citi lectia. 

Nu, nu voi citi lectia. 

Vei invata lectia? 

Da, voi invai^a lectia. 

Nu, nu voi invaija lectia. 

Vei merge la cinema? _ 

Da, voi merge la cinema. 

Nu, nu voi merge la cinema. 

Cu cine vei merge? 

Voi merge singur sau cu prietenul meu. 

Nu voi merge cu nimeni. 

Va citi camaradul lectia? 

Da, el va citi lectia. 

Nu, el nu va citi lectia. 


ERIC 


75 


• • 


LESSON 32 


Va inv&ta camaradul lectia? 

Da, el va inv^ta lecfia. 

Nu, el nu va inv5$a lectia. 

Va merge el la cinema? 

Da, el va merge la cinema. 

Nu, el nu va merge la cinema. 

Cu cine va merge el la cinema? 

El va merge la cinema singur sau cu prietenul lui. 
El nu va merge la cinema cu nimeni. 


Dumneavoastra . miine , yeti citi l ectia? 


Veti citi dumr.eavoas tr& lectia miine? 
Da, noi vom citi lectia. 

Nu, noi nu vom citi lectia. 

Veti inv&ta dumneavoastrS lectia? 

Da, noi vom inv^ta lectia. 

Nu, noi nu vom inv&ta lectia. 

Veti merge miine la cinema? 

Da, vom merge. 

Nu, nu vom merge. 

Cu cine veti merge? 

Vom merge cu prietenii no§tri. 

Vor citi camarazii dumitale lectia? 

Da*J ei vor citi lectia. 

Nu, ei nu vor citi lectia. 

Vor inv^ta camarazii dumitale lectia? 
Da, ei vor inv^ta lectia. 

Nu, ei nu vor inv&ta lectia. 

Vor merge camarazii dumitale la cinema? 
Da, ei vor merge la cinema. 

Nu, ei nu vor merge la cinema. 

b. Unde vei mine a? 

Voi mine a acas£. 


LESSON 32 


Ce vei mine a? 

Voi minca supa, fripturS §i inghetata. 

Cind vei minca? 

Voi minca la ora 12. 

Vei cumpara un automobil? 

Da, voi cumpara un automobil. 

Cit vei piati? 

Voi piati 2000 de dolari. 

Va pregati camaradul lectia? 

Da, el va pregati lectia. 

Nu, el nu va pregati lectia. 

Unde va pregati el lectia? 

El va pregati lectia acasa. 

Nu §tiu unde va pregati lectia. 

Cu cine va pregati el lectia? 

El va pregati lectia cu camarazii lui. 
Nu §tiu cu cine va pregati lectia. 


Am auzit ca te duci la San Francisco. E adevarat? 
Da, este adevarat. 

Nu, nu este adevarat. 

Cind vei pleca la San Francisco? 

Voi pleca miine. 

Cind vei ajunge in San Francisco? 

Voi ajune in San Francisco la ora patru dupa masa. 
Voi ajunge devreme, nu voi ajunge tirziu. 

Cu cine vei merge la San Francisco? 

Voi merge singur. 

Voi merge cu un camarad. 

Cind vei veni inapoi? 

Voi veni inapoi seara. 

Voi veni inapoi, miine. 

Ce vei face acolo? 

Voi vorbi romine§te cu un prieten din Rominia. 

Voi cumpara ni§te carti de limba romina. 



77 


LESSON 32 


DIALOG 


(Material didactic: casa din 

Realia City.) 


Un student vrea sa 
inchirieze o casa 
§i discuta cu 
proprietarul. 


1. STUDENTUL 

2. PROPRIETARUL 


3. 

4. 

5. 


9. 

10 . 


S 

P 


6. P 

7. S 

8. P 


S 

P 


11. S 

12. P 


Am citit in ziar c a ave^i o casa de 
inchiriat. 

Da, am. Intra te rog, ca s-o vezi. 

Este casa mobilata sau nemobilata? 
Mobilata. Dore§ti o casa nemobilata? 

Nui Eu §i cu so^ia vom sta aici numai 
§ase luni a§a ca nu vom aduce mobila din 
Ohio. 

Aveti copii? 

Doi. Un baiat §i o fata. Eu voi inva^a 
limba franceza, iar so$ia va sta acasa 
cu copiii. 

In^eleg. Casa are patru camere, plus baie 
Pot sa le vad? 

Desigur. Aici este salonul, la dreapta 
dormitorul cu baia §i la stinga, bucataria 
cu sufrageria. 

Daca so$iei mele ii place bucataria, totul 
este in ordine. 

Chiria nu este prea mare.... 


13. S 

14. P 


Cit este chiria? 

0 suta de dolari pe luna, fara apa, gaz 
§i lumina. 


15. S 

16. P 


N-am avut de gind sa cheltuiesc a§a de 
mult. Cind ma gindesc la casa din Ohio... 
Chiriile §i pre^urile sin mari in Monterey. 


17. S 

18. P 


Imi place ca este la parter, nu la etaj. 
0 inchiriez. 

Este o casa buna, vei fi mul^umit cu ea. 


19. S 

20. P 


Cind pot sa ma mut? 

Imediat, daca vrei. Poftim cheia. 


21. S 


Imi pare bine ca am gasit locuinfca. Ne 
vom muta miine sau poimiine. 


78 


r 


LESSON 32 



EXERCI TII GRAMATIC.ALE 


a. Ce vei inv&ta miine? 

Miine, voi inv^ta lec^ia. 

Miine, nu voi inv3.£a nimic. 

Cit tirap vei inv&ta? 

Voi inv&ta trei ore. 

Voi inv^fa numai o or 2. §i jum&tate. 

Vei scrie lec$ia? 

Da, voi scrie lec1;ia. 

Nu, nu voi scrie lec^ia. 

Cui vei de temele acasS.? 

Voi da temele acasS. prof esorului* 
Voi da temele acasS. profesoarei. 

Vei §ti bine lec^ia? 

Da, voi §ti bine lec^ia. 

Nu, nu voi §ti bine lec-fcia. 


Crezi c 2 miine va ploua? 

Da, cred ca miine va ploua. 

Nu, nu cred ca miine va ploua. 

Crezi c2 miine va ninge? 

Da, cred c& miine va ninge. 

Nu, nu cred ca miine va ninge. 

Crezi c2 miine va bate vintul? 

Da, cred ca miine va bate vintul. 

Nu, nu cred ca miine va bate vintul. 



79 


LESSON 32 


Crezi ca miine va fi timp frumos? 

Da, cred ca miine va fi timp frumos. 

Nu, nu cred ca miine va fi timp frumos. 

Va merge camaradul la San Francisco cu automobilul? 

Da, camaradul va merge la San Francisco cu automobilul. 
Nu, camaradul nu va merge la San Francisco cu automo- 
bilul. 

Va cheltui el multi bani? 

Da, el va cheltui multi bani. 

Nu, el nu va cheltui multi bani. 

Cine va conduce automobilul? 

Camaradul va conduce automobilul. 

Nu §tiu cine va conduce automobilul. 

Crezi c a va avea un accident? 

Da, cred c& va avea un accident. 

Nu, nu cred c5 va avea un accident. 

Ce va purta, haine civile, sau uniforma de soldat? 

Va purta haine civile. 

Nu va purta uniforma de soldat. 


b, Ve$i merge la restaurant disearS? 

Da, vom merge la restaurant diseara. 

Nu, nu vom merge la restaurant diseara. 

Ce ve-fci alege la restaurant? 

Vom alege un mu§chi la gr&tar. 

Nu, vom alege supa de zarzavaturi. 

Ce ve$i comanda? 

Vom comanda doua 'fcuici reci de la gheat&« 

Nu vom comanda prajituri de ciocolata. 

Cine va servi la mas2? 

Un chelner va servi la mas&. 

O chelnerit& va servi la mas5. 

Dupa ce ve$i minca, ve$i studia lectia? 

Da, dupa ce vom minca, vom studia lectia. 

Nu, dupa ce vom minca, nu vom studia lectia. 


80 


LESSON 32 


Vei merge vineri la clubul oii^eTilox? 

Da, voi merge vineri la clubul ofite£il°£* 

Nu, nu voi merge vineri la clubul ofiterilor. 

Vei juca c§.r1?i? 

Da, voi juca carti. 

Nu, nu voi juca carti* 

Gu cine vei juca carti? 

Voi juca carti cu domnul Popescu. 

Voi juca carti cu camarazii mei. 

Vei dansa? 

Da, voi dansa. 

Nu, nu voi dansa. 

Cu cine vei dansa? 

Voi dansa cu domni§oara Popescu. 

Voi dansa cu sotia mea. 

Vei minca la clubul ofi^GicilOT? 

Da, voi minca la clubul ofiterilor. 

Nu, nu voi minca la clubul ofiterilor. 


c. Cind va suna soneria? 

Soneria va suna la ora nouS. farS. zece minute. 

Soneria va suna la ora zece §i zece minute. 

Cind veti termina cursul de limba^rominS? 

Vom termina cursul de limba ronunS in luna iunie. 

Vom termina cursul de limba romina in vara. 

Unde veti merge dupa c* f terminati cursul de limba romina? 
Dupa ce vom termina carsul de limba romina, vom merge 
in Rominia. 

Nu §tiu unde vom merge dupa ce vom termina cursul de 
limba romina. 

Credeti ca veti intrebuinta limba romina? 

Da, noi credem ca vom intrebuinta limba rocina^ 

Nu, noi cu credem ca vom intrebuinta limba romina. 

Vei scrie prof esorului, dupa ce vei pleca de la §coaia? 
Da, voi scrie prof esorului, dupa ce voi pleca de la 

q 0 q g ^ 

Nu, nu voi scrie prof esorului, dupa ce voi pleca de 
la §coala. 


81 


LESSON 32 


Vei vorbi romine§te? 

Da, voi vorbi romine§te. 

Nu, nu voi vorbi romine§te. 

Crezi ca vei in^elege romine§te? 

Da, cred ca voi in^elege romine§te. 

Nu, nu cred ca voi inl^elege romine§te. 

Cit timp vei sta in armata? 

Voi sta in armata doi ani. 

Voi sta in armata doi ani §i jum&tate. 

Cit timp va mai t ine cursul de limba romina? 

Cursul de limba romina va mai tine inc a §ase luni. 
Nu §tiu cit va mai ^ine cursul de limba romina. 


LESSON 32 



Odata, dupa ce au plecat de la un restaurant unde au 
baut cam mult, Costica $i Mitica au inceput sa discute 
despre politica. Din vorba in vorba, au ajuns la cuvinte 
nu prea frumoase insa, desigur, nu murdare. ^i de la 
aceste cuvinte, au inceput sa se bata. Cineva i-a auzit §i 
imediat a chemat politic la telefon. Cind prietenii no§ tri 
au auzit ma§ina politiei, au §tiut ca daca politia ii arest 
eaza, ei trebuie sa mearga la politie; a§a ca ei au intrat 
in prima casa, pe care au vazut-o. 

Politia a venit dupa ei. N-a fost nimeni in casa aceea 
Politia i-a cautat in salon, i-a cautat in dormitor, i-a 
cautat in baie, i-a cautat la etaj §i in sufragerie. La 
urma, i-a gasit in bucatarie, sub masa. Politi§tii, cind 
i-au vazut, s-au oprit §i au ris. Apoi, au intrebat: 

- Ce aveti de gind sa faceti acolo? 

Mitica a raspuns : 

- Daca spunem ca a§teptam tramvaiul, ne credeti? 

- Nu, nu va credem de loc, au spus politi§tii. Un 
politist 1- a luat pe Mitica, ceiaialt 1-a luat pe Costica 
§i y i-au dus la politic* Acolo, §eful politici i-a intre- 
bat: 


- Unde locuiti? 

- Am inchiriat o locuinta in Seaside, insa nu ne place 
camera §i a§a, stam mai mult la restaurant §i la club. 


83 


LESSON 32 


- l$i aduci aminte adresa? 


Mitic£ il intreabS pe CosticS: 

- Costic£, tu i$i aduci aminte? Eu am uitat-o. 

- Nu, nu mi-aduc aminte. J£i eu am uitat-o. 

- Atunci te rog aratS. pe hart& unde locuie§ti, a spus 
§eful politiei. 

MiticS a ar&tat un loc. Seful poli^iei s-a uitat la 
locul de pe hart£, s-a uitat la ei §i a spus: 

- In locul acela arunc&m toate lucrurile murdare din 
Seaside. Acolo locui^i? 

- Nu, doranule, ins& am uitat amindoi unde locuim. Ne-am 

mutat acolo numai ieri. Acum rai-aduc aminte: chiria este 

65 de dolari pe lunai 

- Domnilor, a spus §eful poli^iei, amindoi sinte^i be^i. 

Eu vS. pun acura in inchisoare. Vefista acolo 24 de ore, 
ve^i primi mincare gratis, iar gratis va fi §i gazul §i 
lumina. Camera este la parter §i nu trebuie s& v& gindi^i 
la nimic. Noi vom inchide §i vom deschide u§a. Trebuie, 
ins&, s 3. v& ginditi la un singur lucru: de unde ve^i avea 

bani ca sSL plSti^i amend a pe care va trebui s-o piatit il 

IntrebSri : 

1. Cine sint eroii din povestea asta? 

2. Despre ce au inceput ei s£ discute? 

3. De ce a chemat cineva politia? 

4. Au auzit prietenii no§tri ma§ina poli^iei? 

5. Ce au f&cut ei atunci? 

6. A fost cineva in casa aceea, cind au intrat prietenii 
no§tri in ea? 

7. Unde i-au v&zut politi§tii intii? 

8. Au fost ei in dormitor, in baie sau in sufragerie? 

9. La urm&, unde i-au g&sit? 

10. Ce i-au intrebat politi§tii? 

11. Au dat ei un r&spuns bun? 

12. Si-au adus ei aminte, adresa lor? 

13. Au putut ei s3i arate pe harta, unde locuiesc? 

14. Cind s-au mutat ei in locuin^a asta din Seaside? 

15. Ce a spus §eful politiei cS. se va intimpla cu ei? 


84 


LESSON 32 



TBME PENTRU ORA DE APLICATIE 


a. 


Fiecare student vorbe§te despre casa lui, cu vocabularul 

Piecare^student spune cum este casa lui din Monterey. 
Fiecare student spune ce va 


face 


mune 


b. De tradus in romine§te: 

I moved into a new house. X rented it yesterday. The 
rent is 95 dollars a month, and I don't like to spend so 
much money; but when I thought that life is short, I said. 
What will be, will be. Maybe if we forget that we t 

have to have money, we will have a happier life The house 
is furnished, and it has new furniture, i looked a 

house like this one for a month. I was glad when I found 
it I will bring from Ohio only a table for the dining 
room; then I will invite my friends to come to see it. 1 
am sure they will bring something with them. This is an 
old Romanian custom: when you come for the first time to 
a new house, you must bring something for the house. 


c. 


De tradus in engleze§te: 


Dupa ce ei vor pleca acas£, eu voi inv&ta lectia. Voi 
citi dialogul de 10 ori; voi intelege explicatnle gramatic- 
ale. Cind voi termina, sotia va avea gata o ^.9? ea ’ 

pe care o voi bea cu pl&cere. Atunci, voi mchide cartile 
si sper ca nu ma voi gindi la nimic. Nu vreau s& mS gindesc 
la preturile mari din Monterey. Dumneavoastrzi le cunoa§tet 
tot a§I de bine ca §i mine. Apa ma costa 19 dolari pe lun^; 
gazul §i lumina, 25 de dolari pe lunS. Trei camere mici la 



85 


LESSON 32 


etaj costa 100 de dolari pe luna §i mobila este veche. Cind 
am aratat proprietarului meu, casa mea din Ohio, el s-a 
mirat, ^pentru ca este de trei ori mai mare §i eu primesc 

aceea§i chirie, pe care o prime§te el numai pentru trei 
earner e . 

N-am de gind sa stan in ora§ul asta. Preturile sint 
prea mari. 

d. Glume ; 

E °ra doua noaptea. Mitica a fost la un restaurant si 
a oaut multa $uic a. Acum el este beat mort. Cu greu a 
ajuns acasa. Cind a ajuns la poarta, a incercat s-o deschida. 
Un poli-jfist a treci t pe acolo, 1-a vazut ce face si l- a 
mtrebat: 

—Mitica: Ce faci acolo? Vrei sa deschizi usa cu 

tigara? 

Mitica s-a uitat la el cu ochii pe jumatate inchi§i : 

— Ohl Ac um inteleg. Probabil ca am fumat cheia. 


Un domn a intrebat un copil: 

— Ce vei fi, cind vei fi mare; 

. 77 voi fi doctor, pentru ca a§a vrea mama; apoi, 

voi fi proprietar de fabrica, pentru ca a§a vrea tata; §i 
la urma, voi fi pompier, pentru ca a§a vreau eu. 


=* =* =rk =*=*=*:=*=* — 



e. Proverb: Nu tot ce zboara se maninca 



86 


LESSON 32 



EXPLICATE I GR.AM.ATI CAL E 

§127. In this lesson we learn how to form the future 
in Romanian. Up to now we have used the present tense to 
express the future form, like in sentences: disearS. mS, 

due la cinema . But now we use the future tense, which in 
most cases would render the meaning more accurately, or 
offer a better form. 

In order to form the future form, we may use this pattern 

(optional) Future tense Infinitive form of verb 

auxiliary 


eu 

voi 

inva$ a, 

avea, 

merge, 

citi 

dumneata 

vei 

l nv&t a , 

avea, 

merge, 

citi 

el, ea 

va 

inv&t a , 

avea, 

merge, 

citi 

noi 

vom 

anv&ta, 

avea, 

merge, 

citi 

dumneavoastra 

ve$i 

invM-ia, 

avea, 

merge, 

citi 

ei, ele 

vor 

invafa, 

avea, 

merge, 

citi 


For examples, you may look at Introducerea gramaticii 
noi, and Exerci t .ii gram atic ale , lesson 32. 

§128. There are several forms of address in Romanian. 
We learned, and have used, the word dumneata , when address- 
ing someone. This word is used in Romanina when addressing 
acquaintances or equal social rank, or strangers of lower 
social rank. With strangers of equal social rank or with 
those of superior social rank, we would use dumneavoastrS . 



87 


• • 


LESSON 32 


Examples : 


Dumneavoastra unde locui^i? Cum v& sinr£i1;i? fost 

bolnav? Sinte1;i casatorit? Sinte^i casatorita? 

In all the above examples, we address one person. You 
may remember that the waiter, in one of the lessons, said: 
Cu ce va pot servi? even though he was speaking to one 
person. 


But when you speak to friends, members of the family, 
or children, the other forms would seem ludicrous. A 
Romanian would use the word tu instead of dumneata . 

Examples : 

Ce faci tu diseara? Unde-i dictionarul tau ? 

Cine a fost cu tine? Unde-i cartea ta? 

Unde sint pantoTii tai ? 

Unde sint car^ile tale ? 

We shall not use this familiar form in class. Later, 
we may use it in some instances. You may practice the 
dumneavoastra form when speaking in Romanian to ladies. 

If ind i vi d u ally you call the members of a group tu, you may 
call them as a group voi , not dumneavoastra . 

Note Marginale asupra vocabularului : 

§129. Draga means dear and it is used in addressing 
both men and women: Draga Gheorghe : Draga prietena . But 

when used as an adjective, it agrees, just like other 
adjectives: Un prieten drag , doi prieteni dragi , doua 

prieteni dragi. 

§130. Etaj means story , floor . But when you talk about 
stories, you must be careful to know that the equivalent 
stories are: 


parter 

etajul 

etajul 

etajul 

and so on. 


intii 
al doilea 
al treilea 


ground floor; 
second floor 
third floor 
fourth floor 


first floor 


88 


LESSON 32 


§131. LuminS. means light ; but when used in connection 
with the utilities in a house, it means electricity. 


Examples : 

Gazul §i lumina; trebuie s& pl&tesc lumina. 

Incidentally, there is a word for electricity, and it 
could be used in the same expressions. 


§132. Pre t means price . In Romanian prices are mici 
or mari. 


Preturile automobilelor noi, suit mari. 
A avut un pre^ mic . 


§133. A cauta means to. look, for. The word for, let js 
say, is already contained in ai c5u ta. Do not yield to e 
temptation to use its equivalent in Romanian. You have 
several examples in this lesson; here follow a few more. 


Caut o locuinta cu patru dormitoare §i nu g&sesc. 

Am cautat romini la Sacramento. . , . , , 

Nu stiu unde-i domnul Popescu. Ma due s£-l caut la clu 
N-am gasit cartea. Am cautat-o la birou, msa n-a fost 

acolo. 

§134. A s_e gindi means to think . There are two things 
that we hav<e To know about this verb. 


a. Whether you say in English to think about or _~o 
think of, you must say in Romanian _a S£ gindi la: 

Ma gindesc l_a_ fratele meu din Rominia. 

El s-a gindi t la bani. 

Ma voi gindi 1 a tine. 


b. The difference between a se gindi and a crede is 
this: you use a crede when you can substitute in English 

I guess : 


Cred ca-i acasa. 

Am crezut ca nu poate sa vina. 

But when you are in the act of thinking, you must say: 
M- am gindit mult la fra^ii mei. 



89 


LESSON 32 


M3, gindesc la §coa!3 §i la lec$ie. 

Clad el st£ in clas3, se ginde§te la fata lui din Arad. 

In the last three examples there is no approximate 
"guessing 1 *, it is an act of thinking. 


LESSON 32 


a. IntrebSri: 



TEME AC AS *8 


1. La ce te ginde§ti acum? 

2. Cui arSti scrisorile de la pneteni? 

3. Ce ai de gind sS faci miine searS? 

1 : 5KS3?iS2i ?; u iU£i:'£a«.i« 

6. Cind te-ai mutat aici? 

7. In cite earner e locuie§ti aici? 

8. Sint mobilate cu mobilS noua? 

lo! it^place sa°arlti a p rietenilcr » dumitale? 

11. Ce vei face disearS? . 

12. Ce vei face simb£t& §i duminica? 

13. Cind vei merge la San Francisco? 

14. Cind vei vizita pe pnetenii dumitale? . 

15. Vei merge cu automobilul sau vei merge cu altcera? 

. De tradus in romine§te: 

I am looking for a house for rent. I want it finished, 
need about six rooms: at least one bath, three bedrooms, 

living room, a dining room, and a kitchen. I plan to 
ring family here. Maybe we can move here this week, 
want to rent in Pacific Grove, because the rent is 
ieh the prices are not high, and you cannot buy beer, wine 
r any thing 1 else (altceva) in’ this town My wife will arrive 
ere tomorrow. We will stay here about 9 months. The chil 
ren will go to the Pacific Grove high school. I will study 
very day to learn a new language: the French Language. 


91 


LESSON 32 


c. De tradus in engleze§te: 

Intr-o dimineata, Sergentul Moisescu a venit sa-1 vizit- 
eze pe prietenul lui, locotenentul Suciu. Cind a batut la 
u§a, locotenentul a deschis-o §i 1-a invitat sa intre 
inautru. 

Locotenentul Suciu are o locuinta mica, insa draguta. 

A avut de gind sa inchirieze o casa mai mare, insa cind a 
vazut pre^ur^le din Monterey, a inchiriat una mai mica §i 
mai ieftina.^ Proprietarul, un om bun, piate§te el apa, 
gazul §i lumina. Dupa ce a aratat sergentului Moisescu 
toate camerile, ei au inva^at pu^in impreuna §i au stat de 
vorba despre ce au de gind sa faca miine. Cind sergentul 
Moisescu va pleca la New York, va trebui sa scrie ni§te 
scrisori, va trebui sa le puna la po§ta, apoi va lua o 
ma§ina sa-1 duca la aeroport. 

d. Va rog sa face^i intrebari din textul de la litera c. 

e. Va rog sa scrie^i o compozi£ie despre: ce vei face 
miine. 

f. Fii pregatit sa vorbe§ti doua minute despre: casa mea. 



92 


VOC.flBUL.AR : 

Expresii idiomatice : 

a avea de gind 
am de gind 
am avut de gind 
de inchiriat 
la etaj 
in ordine 

Vocabular : 

adresa, - se 
baie, b&i 
bucatarie, -rii 
camera, -re 
chirie, -rii 
dormitor, -toare 
drag, draga; dragi 
etaj, -e 

francez, -i, -e 
gaz 

locuint^, -te 
lnmina, -ni 
miine 

mobilat, -a; -"fci, " e 
mobile, -le 
nemobilat, -a; -ti* 
parter, -e 
pret, -uri 
proprietar, -1 
salon, saloane 
sufragerie, -rii 
tu 
voi 

Verbe : 

a arata, arat, aratat 
a cauta, caut, cautat 

a se gindi (la), ma gindesc, 
gindit 

a inchiria, inchiriez, inchiriat 
a se muta, ma mut, mutat 


LESSON 32 


I 

to intend, to plan 

i 

t 

4 

? 

for rent 
upstairs 
all right, O.K, 


address 

bath; bathroom 

kitchen 

room 

rent 

bedroom 

dear (see §129) 
story (floor) (see 
§130) 

French 
natural gas 
house, dwelling 
light (see §131) 
tomorrow 
furnished 
furni ture 
unfurnished 
ground floor 
price (see §132) 
owner 

living room 
dining room 
you (see §128) 
you (see §128) 


to show 

to look for; to 
search (see §133) 
to think (of, about) 
(see §134) 
to rent 
to move 




93 


LESSON 32 


Yerbe:. (continued) 


•rat 

caut 

gindesc 

(la) 

inchiriez 

ma 

mut 

ar&tfi 

cauti 

te ginde§ti 
(la) 

se ginde§te 
(la) 

inchiriezi 

te 

mu^i 

•rata 
(aft arate) 

cauta 

inchiriaza 
(sa inchirieze) 

se 

mut a 

art tin 

caut Sni 

ne gindim 
(la) 

ya ginditfi 
(la) 

inchiriem 

ne 

mu tam 

arUtati 

ciutati 

inchiriati 

va 

mutatfi 

•rata 

cauta 

se gindesc 
(la) 

inchiriaza 

se 

mut a 



94 


LESSON 33 



INTRODUCBREA GRAM ATI Cl I NOI 


LECTiA 33 


a. Ast&zi m3. due la club, 

Mline m3 voi duce la club . 

Te yei duce miine la club? 

Da, miine m 3 voi duce la club. 

Nu, miine nu m3 voi duce la club. 

Te vei duce singur? 

Da, m3 voi duce singur. 

Nu, nu m3 voi duce singur. 

Te vei opri la restaurant? 

Da, m3 voi opri la restaurant. 

Nu, nu m3 voi opri la restaurant. 

Cind te vei intoarce? 

MS voi intoarce la ora 11. 

Se va duce camaradul la club? 

Da, el se va duce la club. 

Nu, el nu se va duce la club. 

Se va duce singur? 

Da, el se va duce singur. 

Nu, el nu se va duce singur. 

Se va opri la restaurant? 

Da, el se va opri la restaurant. 

Nu, el nu se va opri la restaurant. 



95 



LESSON 33 


H veti duce miine la club? 

Da, miine ne. vom duce la club. 

Nu, miine nu ne vom duce la club. 

Va ve1?i opri la restaurant? 

Da, ne vom opri la restaurant. 

Nu, nu ne vom opri la restaurant. 

Cind va v’elji intoarce? 

Ne vom intoarce la 11. 

Se vor duce camarazii la club? 

Da, ei se vor duce la club. 

Nu, ei nu se vor duce la club. 

Se vor opri la restaurant? 

Da, ei se vor opri la restaurant. 

Nu, ei nu se vor opri la restaurant. 

Cind se vor intoarce acasa? 

Ei se vor intoarce acasa la 11. 

b . L£i. va_ parea bine cind vei termina cursul? 

Da, imi va pare a bine cind voi termina cursul. 

Nu, nu-ml”va pare a bine cind voi termina cursul. 

l$i va trebui automobilul? 

Da, imi va trebui automobilul. 

Nu, nu-mi va trebui automobilul. 

li va parea bine camaradului cind va termina cursul? 
Da, ii va parea bine cind va termina cursul. 

Nu, camaradului nu-i va parea bine cind va termina 
cursul. 

li va trebui automobilul? 

Da, ii va trebui automobilul. 

Nu, nu-i va trebui automobilul. 

ya va parea bine cind ve^i termina cursul? 

Da, ne va parea bine cind vom termina cursul. 

Nu, nu ne va parea bine cind vom termina cursul. 

Va va trebui automobilul? 

Da, ne va trebui automobilul. 


96 


LESSON 33 


Camarazilor le va par ea bine cind vor termma cursu . 
Da le va pare a bine cind vor termina cursul. 

Nu^ nu Te va pare a bine cind vor termina cursul. 

Le va trebui automobilul? 

Da, le va trebui automobilul. 

Nu, nu le va trebui automobilul. 

c. Ifi va fi frig afara? 

Da, imi va fi frig*. 

Nu, nu-mi va fi frig. 

li va fi frig camaradului? 

Da, ii va fi frig. 

Nu, nu-i va fi frig. 

va va fi frig? 

Da, ne va fi frig. 

Nu, nu ne va fi frig. 

Le va fi frig? 

Da, le va fi frig. 

Nu, nu le va fi trig. 



% 


i 

i 

i 

jt 

i 

i 


97 




LESSON 33 


DIALOG 


(Material didactic: mobila din 
casa de la Realia City.) 


Luca a vSzut la televizor o reclame, care a ar&tat trei 
camere pline cu mobiia nouS, §i ieftina. S-a dus s a vada daca 
poate cumpara mobiia. 


1 . VlNZSTORUL 

2. LUCA 


Bine ati venit! Cu ce v£ pot servi? 
Am venit sa cumpar ni§te mobiia. 


3. V 

4. L 


N-a^i putut alege un loc mai bunl 
Ce fel de mobiia ave-fci pentru salon? 


5. V 

6. L 


Pofti$i pe aici. Pentru salon avem: o 
canapea, un fotoliu, doua lampi §i un covor. 
Dar pentru sufragerie? 


7. V 

8. L 


Pentru sufragerie avem o masa §i §ase scaune. 
Dar pentru bucatarie? 


9. V 
10. L 


Pentru bucatarie, avem o soba §i un frigider. 
Dar pentru dormitor? 


11. V 

12. L 


Un pat mare, o oglinda §i doua dulapuri. 
Cit costa toate acestea? 


13. V 

14. L 


Numai 99 de dolari §i 99 de cen$i ? . 

Am auzit ca vinde^i in rate, e adevarat? 


15. V 

16. L 


Nr-i vindem numai In rate 1 . Nu acceptam bani 
gheata. 

Vindeti in rate saptaminale sau lunare? 


17. 

V 


Saptaminale . 




de §ase ani. 

18. 

L 


Dar asta face 


Doi dolari pe saptamina, timp 
peste 600 de dolari! 


19. V 

20. L 


Mobiia costa numai 99 de dolari; restul sint 
alte cheltuieli. 

Este asta cinstit §i legal? 


21. V 

22. L 


Drept sa spun, nu cred ca-i cinstit, insa-i 
legal. Pentru dumneavoastra insa avem 
mobiia mai buna, material mai bun.... 

Costa mai mult decit cealalta? 


23. V 

24. L 


Costa mai mult, insa face! Daca n-ai bani 
la dumneata, incasam cecul dumitale. 

Daca nu ies repede de aici, ramin fara 

cama§ai 


98 


LESSON 33 


EXERCX’pi GRAMATIC 



Te vei duce disear3 acasS.? — — 

Da, m3, voi duce disear3 acas3. 

Nu, nu m3 voi duce disear3 acas3. 

Te vei uita la televizor? 

Da, m3 voi uita la televizor. 

Nu, nu m3 voi uita la televizor. 

Te vei culca tirziu? 

Da, m3 voi culca tirziu. 

Nu, nu m3 voi culca tirziu. 

La ce or3 te vei scula dimineata? 

M3 voi scula la ora §ase dimineata. 
M3 voi scula la ora §apte §1 un sfer 

Te vei sp31a cu ap3 cald3? 

Da, m3 voi sp31a cu ap3 calaa.* 

Nu, nu m3 voi sp31a cu ap3 cald3. 

Cu cine te vei intilni in ora§? 

M3 voi intilni cu un camarad.^ 

Nu m3 voi intilni cu nimeni in ora§. 

Te vei opri pe drum? 

Da, m3 voi opri pe drum. 

Nu, nu m3 voi opri pe drum. 



99 


LESSON 33 


Unde te vei a§eza in clas3? 

In clas3 m 3 voi a§eza pe un scaun. 

Nu m3 voi a§eza pe un scaun aproape de sob3. 

La ce te vei gindi? 

M 3 voi gindi la casa me a din Ohio. 

Nu m3, voi gindi la nimic. 

b. Iti va pare a bine cind vei termina cursul de limba 
romin3? 

Da, imi va p3rea bine cind voi termina cursul de limba 
romin3. 

Nu, nu-mi va p3rea bine cind voi termina cursul de 
limba romin3. 

Iti va pl3cea in Romania? 

Da, imi va place a in Rominia. 

Nu, nu-mi va pi 3c e a in Romania. 

Iti vor trebui multi bani in Rominia? 

Da, imi vor trebui multi bani in Rominia. 

Nu, nu-mi vor trebui multi bani in Romania. 

Iti va fi frig iarna in Rominia? 

Da, imi va fi frig iarna in ^Rominia. 

Nu, nu-mi va fi frig iarna in Rominia. 

Iti va fi cald vara in Bucure§ti? 

Da, imi va fi cald vara in Bucure§ti. 

Nu, nu-mi va fi cald vara in Bucure§ti. 

c. Se va duce camaradul disear3 la cinema? 

Da, camaradul se va duce disear3 la cinema. 

Nu, camaradul nu se va duce disear3 la cinema. 

Se va uita camaradul la televizor? 

Da, camaradul se va uita la televizor. 

Nu, camaradul nu se va uita la televizor. 

Se va culca el tirziu? 

Da, el se va culca tirziu. 

Nu, el nu se va culca tirziu. 

La ce ora se va scula dimineata? 

Se va scula la ora cinci §i zece minute. 

Nu §tiu la ce ora se va scula. 


100 


LESSON 33 


Crezi cS se va spSla? 

Da, cred ca se va spSla. 

Nu, nu cred cS se va spSla. 

Se va opri el in drum spre §coalS? 

Da, el se va opri in drum spre §coalS. 

Nu, el nu se va opri in drum spre §coalS. 

Cu cine se va intilni in clasS? 

In clasS se va intilni cu camarazii. 

In clasS se va intilni cu prof esorul. 

Se va scuza, dacS nu va §ti lec-fcia? 

Da, se va scuza dacS nu va §ti lec^ia. 

Nu, nu se va scuza dacS nu va §ti lec-fcia. 

Unde se va a§eza in clasS? 

Se va a§eza aproape de u§S. 

Nu §tiu unde se va a§eza. 

La ce se va gindi? 

Se va gindi la lecfcie. 

Nu §tiu la ce se va gindi. 

d. li va pSrea bine camaradului cind va^termina cursul? 
Da, camaradului ii va pSrea bine cind va terraina 
cursul. 

Nu, camaradului nu-i va pSrea bine cind va termina 
cursul. 

li va plScea locotenentului in Rominia? 

Da, locotenentului ii va plScea in Rominia. 

Nu, locotenentului nu-i va plScea in Rominia. 

li vor trebui mul^i bani in Bucure§ti? 

Da, ii vor trebui mul^i bani in Bucure§ti. 

Nu, nu-i vor trebui mul^i bani in Bucure§ti. 

li va fi frig iarna in Rominia? 

Da, ii va fi frig iarna in Rominia. 

Nu, nu-i va fi frig iarna in Rominia. 

li va fi cald vara in Bucure§ti? 

Da, ii va fi cald vara in Bucure§ti. 

Nu, nu-i va fi cald vara in Bucure§ti. 



101 


LESSON 33 


e. VS ve$i duce diseara la restaurant? 

Da, ne vom duce diseara la restaurant. 

Nu, nu ne vom duce diseara la restaurant. 

VS ve$i uita la televizor? 

Da, ne vom uita la televizor. 

Nu, nu ne vom uita la televizor. 

Va ve^i culca tirziu, diseara? 

Da, ne vom culca tirziu, diseara. 

Nu, nu ne vom culca tirziu, diseara. 

La ce orS va ve^i scula diminea^a? 

Ne vom scula la ora §ase fix, diminea^a. 

Nu §tiu la ce ora ne vom scula, dimineata. 

Unde vS ve$i spaia? 

Ne vom spaia in baie. 

Nu ne vom spaia in bucatarie. 

VS ve£i opri in drum spre §coalS? 

Da, ne vom opri in drum spre §coalS. 

Nu, nu ne vom opri in drum spre §coala. 


Cu cine vS ve$i intilni in ora§? 

Ne vom intilni cu familia Georgescu in ora§. 
Nu ne vom intilni cu nimeni in ora§. 

VS ve$i scuza dacS nu §titi lecfcia? 

Da, ne vom scuza, dacS nu §tim lec^ia. 

Nu, nu ne vom scuza, dacS nu §tim lec^ia. 

Unde vS ve$i a§eza in clasS? 

Ne vom a§eza aproape de sobS in clasS. 

Nu ne vom a§eza aproape de geam. 


La ce vS vei?i gindi? 

Ne vom gindi la leclie. 

Nu ne vom gindi la fete. 

f. VS va pSrea bine cind ve^i termina cursul? 

Da, ne va pSrea bine cind vom termina cursul. 

Nu, nu ne va pSrea bine cind vom termina cursul. 


102 


LESSON 33 


Va va placea la Bucure§ti? 

Da ne va plcicea la Bucure§ti. 

Nu, nu ne va plScea la Bucure§ti. 

Va vor trebui bani multi in Rominia? ^ 

Da ne vor trebui bani multi m Rominia.. 
Nu’ nu ne vor trebui bani multi in Rommia. 

Va va fi cald in Bucure§ti? 

Da ne va fi cald in Bucure§ti. # 

Nu’ nu ne va fi cald in Bucure§ti. 



103 


LESSON 33 



BUCATfl DE Cl TIRE 

Un prieten, Mitica Georgescu, a cumparat o casa noua §i 
s-a mutat in ea, acum trei zile. A cumparat o casa veche 
nemobilata §i i-a trebuit mobile noua, pentru toate camerele. 
In bucatarie, n-a avut nimic, numai un scaun in sufragerie, 
un fotoliu stricat in salon §i o oglinda murdara in baie. 

Pentru ca so^ia lui va sosi aici sap tain in a viitoare din 
Ohio, el a vrut ca ea sa gaseasca casa mobilata. Mitica 
Georgescu n-a avut mul^i bani. El a crezut ca daca se va 
uita prin ziare, va gasi ni§te reclame cu mobiia ieftina. 

S-a uitat prin ziare, insa n-a gasit nimic, nicairi. Intr-o 
zi, a vazut la televizor o reclama interesanta. 0 pravaiie 
din ora§ul San Jose, a facut reclama ca vinde toata mobiia 
care i$i trebuie pentru trei camere, cu 199 de dolari §i 
95 de cen1;i. Prietenul nostru a crezut ca asta-i ce-i 
trebuie. Insa s-a mirat cind a auzit, ca daca cumperi 
mobiia pentru trei camere, prime§ti §i un automobil gratis. 
Este adevarat ca nu este un automobil nou, este vechi, insa 
daca merge, este bun. S-a gindit ca va putea sa mearga la 
lucru cu automobilul. iar so^ia lui, care va inva^a curind 
sa conduca, va putea ti- ne acasa ceiaialt automobil mai nou. 

El a invitat un prieten §i amindoi au plecat la San Jose. 
Cind au ajuns acolo, au parcat automobilul in locul de par- 
cat de linga pravaiia de mobiia §i au intrat inauntru. Un 
vinzator a venit imediat §i i-a intrebat: 

— Cu ce va pot servi, domnilor? 

-- Vrem mobiia pentru trei camere §i automobilul pe 
care 1-am vazut la televizor, a raspuns Mitica Georgescu. 


104 


LESSON 33 


Vinzatorul s-a scuzat un moment; 

— Ini pare r£u, insa nu puteti ved ea s a " t °"°V i ^ 1 1 ^lJ?- 

Intii trebuie sa cumparati mobila, ^^g^aiege+i 

unde sint parcate automobilele, §1 acolo puteti sa g \ 

unul, care dori*£i. 

Atunci, sa vedem mobila, a spus Mitica Georgescu. 

*tn mers cu vinzatorul in alta camera ca sa vedem mobila. 
Am vazut acolo caSapele §i fotolii pentru salon, insa n-au 
fost frumoase de loc. Am vazut lampi, mici §1 urite. 
vazut o soba numai cu un singur ochi, pe care nu * 4 ste 

pregate§ti decit un fel de mincare odata. Am vazut §1 n § 

oglinzi mici §i raurdare. 

Drept sa spun, a zis prietenul meu, Mitica Georgescu, 

nu cred ca mobila asta face mai mult de 100 de dolari. 

— Domnule, a spus vinzatorul, vreau sa fiu cinstit. 

Nu face nici 100 de dolari. Insa daca vn cu mine in camera 
cealalta unde avem mobila foarte buna numai pentru client 11 
no§tri poti vedea ceva, ce it* va placea, Sint sigur. 

"Pi au iesit din pr2.va.lie si au intrat intr-o alta camera, 
in alta cladire. Acolo, intr-adevar, a fost ^i+ una ' 
Probabil ca o poate cumpSra sub 300 de dolari, s-a g 
prietenul meu, in rate, nu cu bam gheata. 

— Cit face mobila asta pentru trei camere? a intrebat 
prietenul meu. 

— Pentru oamenii pe care nu-i cunoa§tem, costa 900 de 
dolari; insa pentru dumneata, s8 te facem prieten, fac 
pret bun: numai 599 de dolari. 

— Pretul este bun pentru dumneata, nu pentru mine, a 
raspuns prietenul meu ?i n-a mai ramas nici un ™“ut acolo. 

A ie§it repede cu prietenul lui §1 s-au mtors in* poi la 

Monterey. 

Povestea asta este adevSrata sau aproape adevSrata. 


105 


o 


LESSON 33 


In£rebj£ri 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 

16. 

17. 

18. 

19. 

20 . 


Ce a cump&rat un prieten? 

Cind s-a mutat in ea? 

Ce i-a trebuit? 

Cind va sosi sotia lui aici? 

Unde s-a uitat el §i a cSutat mobila? 

Ce fel de reclame a avut o pr&v&lie din San Jose? 
Ce a spus ca dau clientilor daca ei cump5r5 mobila 
pentru trei camere? 

Cu cine s-a dus prietenul nostru la San Jose? 

Unde au pare at automobilul? 

Cu ce cuvinte a inceput vinzatorul?^ 

Ce a vrut prietenul nostru s& §tie intii? 

Cum a fost mobila mai ieftina? 

A crezut ca face mobila asta 200 de dolari? 

Unde i-a invitat vinzatorul dupa asta? 

Ce fel de mobila au v&zut acolo? 

Le-a piacut mobila asta? 

Cit au crezut ei ca costa? 

De ce crezi ca n-au cumparat prietenii no§tri, 
mobila? 

Ce crezi ca va face el acum? Ce crezi ca se va 
intimpla? 

Crezi ca sotia lui se va simti bine, in Monterey? 



LESSON 33 



TEME PENTRTJ ORA DE APLlCAflE 


a. 


Fiecare student 
Fieeare student 
Un student este 
Un student vrea 
£i arata. casa. 


sp un p ce mobiia are in camera lui. 
spune ce mobile a avut in ora§ul lui« 
vinz&tor si altul vrea s& cumpere mobila 
sS. inchirieze o casS. §i un alt student 


b. De tradus in romine§te: 

When did you buy the rug? 

I bought it last month. 

What did you do with the other rug? 

I gave it to my brother. 

What will you do next week? 

I will arrange the furniture: my mother will come to 

Monterey to visit us. 


Where will you put the couch? . . . 

Don 1 t you think that the best place for it is in tha 

corner? 

You are right, under the big mirror, between the easy 
chair and the lamp. 

Do you think that Mr. Popescu will like it? 

He knows that women like to arrange furniture when they 

have nothing to do. 


107 


LESSON 33 


c. De tradus in engleze§te: 

Eu locuiesc initr-o camera, in cazarmS; cred ca trebuie 
sa zic locuim, pentru ca sintera trei intr-o camera §i nu pot 
spune ca nu-mi place. Drept sa spun, viata in armata nu 
este rea; insa dac2L comandantul meu ya §ti asta, se va mira. 

Camera mea nu este mare. Are trei paturi; linga geam, 
este un birou cu un scaun §i in colt este o mas& cu alte 
trei scaune. In celelalte colturi sint paturile^ Nu avem 
fotolii §i canapele; nu avem covor pe podea. Sint dou5 
lampi: una este pe masa §i cealalta este in tavan. 

Saptamina viitoare, un sold at din camera noastra va 
termina cursul de limba franceza §i va pleca. Nu §tim cine 
va veni in locul lui. Ce se va intimpla, se va intimpla; 
in armata, nu trebuie sa ne gindim la viitor. 

d . Glume : 

Un om din Texas a spus: 

- Luna trecuta, vremea in Texas a fost urita; insa, 
drept sa spun, a fost cea mai buna vreme urita, din lumel 

La masa, baiatul cel mai mic a intrebat pe tatai lui: 

- Tata, de unde am venit eu? 

Tatai s-a mirat ca baiatul intreaba a§a ceva. 

- Yoi explica tot, dupa cina, Gheroghit&, a spus tatai. 

Dupa cina, tatai s-a dus cu baiatul in salon §i a expli- 
cat cum a §tiut el mai bine, ce a crezut ca a intrebat 
baiatul. 

- Tata, multumesc pentru informa$ie, insa nu m-ai 
inteles. Prietenul meu, Dan, a venit din Chicago, a§a 
ca §i eu am vrut sa §tiu de unde am venit. 

e. Proverb: Ce poti face astazi, nu iasa pe miine. 


108 


LESSON 33 



EXPLICATII GRAMATICALE 

§135. In this lesson we learn the future tense used 
with reflexive verbs. For a review of the future tense, 
see Lesson 32. For a review of the reflexive verbs, see 
Lesson 20. 


In order to express the future of the reflexive verbs 
we may use this pattern: 


(optional) 


(negation Reflexive form 
as needed) plus future 

auxiliary. 


eu 


dumneata 


el, ea 


nu 


nu 


nu 


mS voi 
te vei 
se va 


noi 



nu 


nu 


nu 


ne vom 


va ve^i 


se vor 


Infinitive form 
of verb 


uita, duce, 
intilni cu o 
f atS 

uita, duce, 
intilni cu o 
fatS 

uita, duce, 
intilni cu o 
fata 

uita, duce, 
intilni cu o 
fatS 

uita, duce, 
intilni cu o 
fatS 

uita, duce, 
intilni cu o 
fatS 


109 


LESSON 33 


§136. The verbs of the a-i pi See a form, use the follow- 
ing pattern: 


imi va 

(pl2cea. 

parea bine. 

trebui) or: 

nu-mi 

va 

placea 

it?i va 

( 

ft 

If 

ft 

ft 

) 

nu-t?i 

tt 

tt 

ii va 

( 

ft 

ff 

ft 

ft 

) 

nu-i 

tt 

tt 

ne va 

( 

ft 

ft 

ft 

ft 

) 

nu ne 

tt 

tt 

va va 

( 

ft 

ft 

ft 

ft 

) 

nu v& 

tt 

tt 

le va 

( 

ft 

ff 

ft 

tr 

) 

nu le 

tt 

tt 


§137. If you like , or need , more than one thing, you 
use the following forms: (for the reason behind this, you 

may see *23, Grammar Analysis, lessons I-XV) : 

imi vor plScea cSr^ile or: 
vor plScea cSrtile 

ii vor plScea cSrtile 

ne vor plScea cSrtile 

vS vor pl2.ee a cSrtile 

le vor plScea cartile 

§138. In this lesson we find a few examples in which 
we do not use the subjunctive, as we used to. For instance, 
after the verb jj putea , we said: am putut alege , when we 

just as well could have said, am putut sS al eg . 

After a putea we may use the infinitive form; there are 
also a few other instances in which this is permissible. 

Note marginale asupra vocabularului : 

§139. When a Romanian says Bine ai venitl or Bine 
venit l he is usually answered : Bine v-am gSsit l 

§140. In Romanian living rooms one may find a canape a 
(couch) or a divan (davenport). We learn only one form for 
use in class. 

§141. A iesi is used, in most cases, as the opposite of 
a intra. 

Examples: A intrat in clasa la ora 8 §i a ie§it la ora 11. 

Dup2 ce a intrat n-a vrut s 2 mai iasa. 


nu-mi 

vor 

pl&cea 

nu-t?i 

tt 

tt 

nu-i 

tt 

tt 

nu 

ne 

tt 

tt 

nu 

v& 

tt 

Jt 

nu 

le 

tt 

tt 


110 


LESSON 33 


§142 For the use of a ru£e, let us say that where a 
sparge (see Lesson 30) ends, a ru£e takes over. 



Ill 



LESSON 33 


TEME ACASfl 

a. Intrebari: 

1. Ce spui cind vine un prieten acasa la dumneata? 

2. Cum il invii;i inauntru? 

3. Ce mobila ai in buc&tSrie? 

4. Ce mobile ai in salon? 

5. Ce mobile ai in sufragerie? 

6. Ce mobila ai in dormitor? 

7. Ce vei face s&ptamina viitoare? 

8. Ce vei face duminica viitoare? 

9. Unde crezi cs£ vei fi anul viitor? 

10. Cind intri §i cind ie§i din clas£? 

11. Unde incasezi cecurile? 

12. Yrea so^ia dumitale sa r&mina aici, daca pleci in 
Europa? 

13. Ce se rupe §i ce se sparge? 

14. Cind te vei culca disearS.? 

15. Cind te vei scula miine dimineata? 

16. Cu cine te vei intilni in clasa? 

17. Ce crezi c& se va intimpla simbata §i duminica? 

18. Cum te vei scuza dacS. nu vei §ti miine lec^ia? 

b. De tradus in romine§te: 

What can I do for you? 

Because we will move into a new house next week, we will 
need some furniture. 

About how much do you intend to pay? 

We intend to pay about 300 dollars for three rooms, 
stove included. 



112 


LESSON 33 


This furniture is very good 5 it has the best material* 
and it is worth at least 400 dollars. 

How much is that green rug and that large bed? 

Can I buy them in installments? 

Certainly. We will bring them tomorrow. 

c. De tradus in engleze§te: 

- Bine ati venitl Pofti-fci inauntrul Veniti pe aici, 
va rog, in salon. Ne-am mutat de curind §i n-am avut timp 
sa aranjS-m toata mobila. 

- In^elegem foarte bine. Nu vom rSmme prea mult. Noi 
am iesit pu^in la plimbare §i am vrut sa va vizitam. Dupa 
asta, ne vom duce la Mitica, s5-l vizitam. Cred ca ll voi 
gasi in ordine. Aseara a fost beat, s-a dus acas& §1 a rupt 
doua scaune §i o masa §i a spart ni§te sticle^§i pahare. 

Acum cred ca este bolnav, in pat, msa sper ca nu e mmic 
serios. DacS. va chema doctorul, va avea cheltuieli prea 
mari, a§a ca va sta acas a. Cind va fi sSnatos, se va duce 
iar£.§i la lucru. 

d. va rog sa scrie-fci o compozitie despre: 

Casa in care locuiesc eu. 

e. Va rog sa fiti pregatiti sa vorbiti cam doua minute 
despre : 

Camera mea. 

f. Daca vrei sa vinzi mobila dumitale, cum faci o reclama 
pentru ziar? 



113 


LESSON 33 


VOCABULAR 


Expresii idiomatice : 
bani ghea t?S 

Bine ai venit! Bine ati venit! 
drept sS spun 
f ace 
pof ti-fcii 


pe aici 

sS.ptS.mina viitoare 
luna viitoare 
anul viitor 
data viitoare 


cold cash 

Welcome! (See §139) 
to tell you the truth 
it is worth it 
(Expression used to 
invite a person to do 
what he intended to 
do; or to invite him 
to do something: 

M lmi dai voie sS intre- 

buin^ez creionul dumi- 

tale?" „Poftiti") 

this way 

next week 

next month 

next year 

next time 


Vocabular : 

canapea, canapele 
cSma§S, cSmS§i 
cinstit, -S; -^i, -e 
cheltuialS, cheltuieli 
covor, covoare 
dulap, -uri 
fotoliu, -lii 
frigider, -e 
lamps, ISmpi 


vinzStor, -i 
vinzStoare, vinzStoare 


couch (see §140) 

shirt 

honest 

expense 

rug 

closet, wardrobe 
easychair 
refrigerator 
lamp; light (fixture 
in the ceiling) 
legal 
material 
mirror 
bed 

installment 
rest, remaining 
stove 

future; also, see 
above, Expresii 
idiomatice . ~ 
sales clerk (male), 
salesman 

sales clerk (female), 
saleslady 


legal, -S; -i, -e 
material, -e 
oglindS, oglinzi 
pat, -uri 
rats, rate 
rest, -uri 
sobS, sobe 

viitor, viitoare; viitori, viitoare 


114 


LESSON 33 


Verbe : 

a ie§i, ies, ie§it 

a incas a, incasez, incasat 
a ramine, ram in, ramas 

a rupe, rup, rupt 


to exit, to get out, 
to go out (see §141) 
to cash 

to remain, stay be- 
hind 

to break (see §142) 
to tear 


a incas a is conjugated 

ies 

ie§i 

iese 

(sa ias£) 
ie§im 

ie§iti 

ies 


like a fuma. 


ramin 

rup 

ramii 

rupi 

ramine 

rupe 

raminem 

rupem 

ramine^i 

rupe^i 

r£min 

rup 



115 



LESS: jN 33 


116 


LESSON 34 



a. Studentul este in clas&. 

El vede profesorul. 

El ll vede. 

M£ine, el 11 va vedea. 

Va vedea studentul profesorul? 
Da, el £1 va vedea. 

Nu, el nu-1 va vedea. 

Va intreba studentul profesorul? 
Da, el £1 va £ntreba. 

Nu, el nu-1 va £ntreba. 

Va vedea studentul tabla? 

Da, el o va vedea. 

Nu, el n-o va vedea. 

Va vedea studentul masa? 

Da, el o va vedea. 

Nu. el n-o va vedea. 

Va vedea studentul profesorii? 
Da, el £i va vedea. 

Nu, el nu-i va vedea. 

Va vedea el fetele? 

Da, el le va vedea. 

Nu, el nu le va vedea. 


117 


4 


LESSON 34 


Va vedea studentul car-file? 

Da, el le va vedea. 

Nu, el nu le va vedea. 

b. Acum, camaradul te vede. 

Miine . camaradul te va vedea . 

Te va vedea camaradul? 

Da, el ma va vedea . 

Nu, el nu ma va vedea . 

Te va intreba el despre lec-fie? 

Da, el ma va intreba despre lec-fie. 

Nu, el nu ma va intreba despre lec-fie. 

c. Duraneavoastra sinte$i in clasS. 

Camaradul va vede. 

Miine . camaradul va va vedea . 

Va va intreba camaradul despre vreme? 

Da, el ne va intreba. 

Nu, el nu ne va intreba. 

d. Dumneata vezi camaradul acum. 

Acum, dumneata 11 vezi . Miine . 11 vei vedea . 

Eu il vad pe camaradul dumitale. 

Eu 11 vad . Miine, i 1 voi vedea . 

Il vei vedea pe camaradul dumitale? 

Da, il voi vedea. 

Nu, nu-1 vei vedea. 

Il vei ^ auzi pe camaradul dumitale? 

Da, il voi auzi. 

Nu, nu-1 voi auzi. 

O vei vedea pe doamna Popescu? 

Da, o voi vedea. 

Nu, n-o voi vedea. 

O vei vedea pe domni§oara Ionescu? 

Da, o voi vedea. 

Nu, n-o voi vedea. 


118 


LESSON 34 


Vei conduce automobilul? 

Da, il voi conduce. 

Nu, nu-1 voi conduce. 

Vei aduce cartea la §coal5,? 
Da, o voi aduce. 

Nu, n-o voi aduce. 

Vei cur&ta pantofii? 

Da, ii voi cur^a. 

Nu, nu-i voi curSt a. 

Vei sp&la vasele? 

Da, le voi spsila. 

Nu, ne le voi sp&la. 



119 



LESSON 34 


DIALOG 


Oostica vrea sa construiasca o casa noua §i discuta 
despre asta cu Ghit&, prietenul lui« 


1 . 

2 . 


3. 

4. 


CCSYICA: Ai auzit ca vom construi o casa noua? 

GHITA : Nu, n-am auzit nimic. 0 veti construi voi, 

* sau veti angaja pe cineva? 

C : 0 vom construi noi. 

G : Cine va va ajuta? 


5. C 

6. G 


Ni§te prieteni ne vor ajuta. 

Cum ave^i de gind s-o construi$i? 


7. C 

8. G 


Casa va fi de lemn, cu pivni^a §i cu un acoper 
i§ in alt. 

Vreti sa ave^i un pod mare? 


9. C 
10. G 


Cu un pod mare, iarna nu va fi prea frig §i 
vara nu va fi prea cald in casa. 

Cum o veti construi inauntru? 


11. C 

12. G 


Ca de obicei, cu o singura exceptie: trei bai, 

fiecare cu du§. 

Trei bai? De ce trei bai? 


13. C 

14. G 


Pentru ca ne place sa facem baie, fire§tel 
Nu veti avea garaj? 


15. C 

16. G 


Ba da. Vom construi unul in fundul cur^ii, cu 
u§i de fier. 

Ce veti avea in fata casei? 


17. C 

18. G 


In fata casei vom avea curtea. Curtea va avea 
doua parti. 

Doua parti? 


19. C 

20. G 

21. C 

22. G 


0 gradina cu flori §i un loc pentru Grivei, 
ciinele nostru. 

Iarba nu veti avea? 

Nu pentru ca nu-mi place s-o tail 
Ai gasit loc de casa? 


23. C 

24. G 


Da, vecinul meu, are unul linga biblioteca, cu 
gard in jur. 

Pot sa-1 vad? 


25. C 

26. G 


Pacat, nu poti sa-1 vezi acum, pentru ca-i prea 
tirziu. 

Cind veti incepe s-o construiti? 


27. C 


Luna viitoare. Parca o vad, cu toate ca inca 
nu-i gata. 


120 


LESSON 34 



EXERCITII gramaticale 


Acum vorbim despre lecti e • 


(Un student r&spunde afirma- 
tiv §i altul negativ.) 


0 vei inv&t a in fiecare zi? 

Da, o voi inv&ta in fiecare zi. 
Nu, n-o voi inv&t a in fiecare zi. 

0 vei citi? 

Da, o voi citi. 

Nu, n-o voi citi. 


O vei intelege? 

Da, o voi intelege. 

Nu, n-o voi intelege 

0 vei termina intr-o orS.? 

Da o voi termina intr-o ora. 
Nu, n-o voi termina intr-o or£. 

O vei scrie in caiet? 

Da, o voi scrie incaiet. 

Nu, n-o voi scrie in caiet. 

Cind o vei termina? 

0 voi termina disear£. 

N-o voi termina disearS.. 


121 


LESSON 34 


Acum vorbim despre un automobil. 

ll vei spaia simb ata? 

Da, il voi spaia simbata. 

Nu, nu-1 voi spaia simbata. 

ll vei parca aproape de clubul ofiljerilor? 

Da, ll voi parca aproape de clubul ofiterilor. 

Nu, nu-1 voi parca aproape de clubul ofiterilor. 

ll vei conduce repede? 

Da, il voi conduce repede. 

Nu, nu-1 voi conduce repede, il voi conduce incet. 


Acum vorbim despre lec^ii: 

Le vei invS'fa in fiecare zi? 

Da, le voi invai^a in fiecare zi. 

Nu, nu le voi inv&ta in fiecare zi. 

Le vei invS-tfa cu un camarad? 

Da, le voi inv&ta cu un camarad. 

Nu, nu le voi inv^a cu un camarad, le voi inv&ta 
singur. 

Crezi cS. le vei in-fcelege prima data? 

Da, cred ca le voi in^elege prima data. 

Nu, nu cred ca le voi in'fcelege prima data. 

Le vei scrie in caiet? 

Da, le voi scrie in caiet. 

Nu, nu le voi scrie in caiet. 

Cu ce le vei scrie? 

Le voi scrie cu creionul. 

Nu §tiu cu ce le voi scrie. 

Le vei termina in fiecare seara? 

Da, le voi termina in fiecare seara. 

Nu, nu le voi termina in fiecare seara. 


Acum vorbim despre camarazi: 

li vei vedea miine? 

Da, ii voi vedea miine. 

Nu, nu-i voi vedea miine. 


122 


LESSON 34 


li vei invita la o cafea? 

Da, li voi invita la o cafea. 

Nu, nu-i voi invita la o cafea. 

li vei intreba despre vreme? 

Da, li voi intreba despre vreme. 
Nu, nu-i voi intreba despre vreme. 

li vei vizit a acas3? 

Da, ii voi vizita acas3. 

Nu, nu-i voi vizita acas3. 

li vei chema la telefon? 

Da, ii voi chema la telefon. 

Nu, nu-i voi chema la telefon. 


Te va intreba profesorul in fiecare zi? 

Da, profesorul m3, va intreba in fiecare zi. 

Nu, profesorul nu m3 va intreba in fiecare zi. 

Te va g3si el in clas3, miine? 

Da, el m3 va g3si in clas3 miine. 

Nu, el nu m3 va g3si in clas3, miine. 

Te va crede, cind vei spune c3 n-ai avut timp s3 inveli 
lecfia? 

Da, m3 va crede. 

Nu, nu m3 va crede. 

Te va scuza dac3 nu vei §ti leclia? 

Da, m3 va scuza dac3 nu voi §ti leclia. 

Nu, nu m3 va scuza dac3 nu voi §ti leclia. 

Despre ce te va intreba? 

M3 va intreba despre Rominia. 

Nu §tiu despre ce m3 va intreba. 


V3 va intreba profesorul in fiecare zi? 

Da, profesorul ne va intreba in fiecare zi. 

Nu, profesorul nu ne va intreba in fiecare zi. 

V3 va g3si el in clas3, miine? 

Da, el ne va g3si in clas3 miine. 

Nu, el nu ne va g3si in clas3 miine. 


LESSON 34 


V5. va crede el, cind ve$i spune c& n-a$i avut timp s& 
inv&tati lec^ia? 

Da, ne va crede. 

Nu, nu ne va crede. 

V5. va scuza el dacii nu ve^i §ti lec^ia? 

Da, el ne va scuza dacS, nu vom §ti lecjfia. 

Nu, el nu ne va scuza dac£ nu vom §ti lectia. 

Despre ce vS. va intreba? 

Ne va intreba despre Rominia. 

Nu §tiu despre ce ne va intreba. 


d. Pe cine va intreba profesorul? 

Profesorul va intreba pe domnul Rica Georgescu. 
Profesorul o va intreba pe domni§oara Doina Popescu. 

Pe cine va vedea profesorul in class.? 

Profesorul va vedea studen^ii in clasS.. 

Profesorul ii va vedea pe studen^i in clasS. 

Pe cine il va a§tepta studentul? 

Studentul il va a§tepta pe camaradul lui. 

Studentul il va a§tepta pe profesor. 

Pe cine va opri politistul? 

Politistul il va opri pe domnul MiticS. 

Polifistul ii va opri pe §oferii beti. 

Pe cine va evita un §ofer care a b2.ut prea mult? 

Il va evita pe un poli$ist, desigur. 

Ii va evita pe poliii§ti, desigur. 

Pe cine vei intilni la club? 
il voi intilni pe fratele meu. 

0 voi intilni pe sora mea. 

Pe cine vei invita la restaurant? 

ii voi invita pe camarazii mei la restaurant. 

Le voi invita pe fetele doamnei Pop la restaurant. 

Pe cine vei vizita in Arizona? 
il voi vizita pe tatSl meu. 

0 voi vizita pe mama mea. 


124 


LESSON 34 



BUCATS de citire 

Costica a cumparat locul de casa de linga biblioteca §i 
a inceput sS. construiasca casa. A avut noroc de timp bun: 
n-a plouat de loc tot timpul, cerul a fost senin §i prietenii 
1-au ajutat: unii cu sfaturi §i unii au lucrat. 

Intii, a comandat lemnul §i materialele care i-au tre- 
buit, apoi a facut pivnita, a construit peretii, a f&cut 
pere^i intre camere, apoi tavanul §i la urma acoperi§ul. 

A angajat un om care sa puna gazul, lumina §i apa unde 
trebuie §i cum trebuie. A construit trei bai §i dulapuri 
mari in dormitoare. Bucataria are loc pentru o soba elec- 
trica §i un frigider electric. In salon a pus perdele mari, 
de la tavan la podea. 

Pentru ca are vecini buni, a construit un gard mic, nu 
inalt . In fundul cur^ii lui, peste gard, este de yinzare 
un alt loc de casa. Costica vrea sa-1 cumpere. Daca il va 
cumpara, va avea un loc unde sa se joace copiii lui §i 
ciinele. 

In fata casei a facut o gradina frumoasa. Costica n-a 
vrut iarba in curte. Daca ai iarba, trebuie sa lucrezi prea 
mult. Trebuie s-o tai in fiecare simbata, iar Costica se 
poate gindi la multe alte lucruri pe care vrea sa le faca, 
nu sa taie iarba. 

Cu toate ca aceasta casa este mare, cu 7 camere §i trei 
bai, plus un pod mare §i o pivnit& mare, pe Costica nu 1-a 
costat nici un dolar mai mult de 4000 de dolari. A piatit 
numai pentru materiale §i nu prea mult oamenilor pe care i-a 
angajat o zi sau doua. Prietenilor care 1-au ajutat, nu le— a 
piatit nimic. 



125 


LESSON 34 


^ln jurul casei are flori. Pacat insa ca se joacS ciine- 
le in ele §i le rupe. insa daca copiilor le place sa aib& 
un ciine, ce poti sa faci? 

Costica s— a niutat m casa lui noua acum o Sctptamina. 
li place locuinta foarte mult. Cu exceptia garajului pe 
care nu 1-a terminat, el are in curte tot ce-i trebuie. 


IntrebSri : 

1. Ce a inceput Costica? 

2. A avut el noroc de timp bun? 

3. Cine 1-a ajutat? 

4. Ce a comandat el intii? 

5. In ce ordine a construit el casa? 

6. Unde a pus el l&mpile? 

7. Ce fel de gard a construit el? De ce? 

8. Ce are in fundul curtii? 

9. Ce va face, dacS va cump&ra locul din fundul curtii? 

10. Ce are el in fata casei? 

11. De ce nu-i place prietenului nostru iarba in curte? 

12. L-a costat mult? 

13. Ce are el in jurul casei? 

14. Ce face ciinele cu florile? 

15. Are Costica tot ce-i trebuie in curte? 



126 


LESSON 34 



a. 


TEME PENTRU ORA DE APLICATIE 

Pi prarp ct+udent vorbeste despre: casa lui» 

Fiecare Indent vorbefte despre felul cum se construe 

este o casa. . , 

Un student intreabS, pe celalalt despre casa. 

b. De tradus in romine§te: 

When Costica started to build the house, he didn" t have 

enough money. He went to the bank and „ red ?* ved *£^, 1 d ° 11 
He will pay it back in installments. He did not build a 
cellar; very few houses in California have cellars. He 
wants 4 bedrooms, a bath with shower, and S 0 ? dn “8ht>ors. 

He will build a fence around the yard. He " U H e H nfs that 
even though he doesn^t like to cut the grass. He hopes that 

his boys will help him. 
c. De tradus in engleze§te: 

Cind a vazut locul acesta de vinzare, Costica 1-a aratat 
imediat so t iei lui. Pacat ca pretul este prea mere s-a 
gindit Costica. A chemat proprietarul locului de casa |i 
1-a intrebat daca 11 vinde mai leftin. - n SP 

ca dacS prime§te bani gheatS, il vinde ^“ l ^ % ™^ P“i 1 “ a 
declt pretul din ziar. In ordine, a raspuns Costica daca 
vei astepta doua zile, pinS cmd voi primi bann de la banca 
mea, din Ohio, voi putea sa platesc pretul care ll cer 
dumneata. Si a§a a facut. 


127 




LESSON 34 


d . Glume : 

Un om rar, este un om care poate sa faca liai mul^i bani 
decit poate sa cheltuiasc& sotia lui. 


La un hotel din Rusia, un om s-a dus §i a cerut o camera. 
Functionarui a spus : 

- Avem numai o camera liberS, insa trebuie sa faci 
singur patul in care te vei culca. 

- Foarte bine, a rSspuns omul nostru. ll voi face cu 
pl&cere. 

- Perfect. In cazul asta, du-te in pivnita §i acolo 
vei gasi toate materialele necesare sa faci un pat. Dup& 
ce vei face patul, polji sa-1 duel in camera dumitale §i sS. 
te culci. 


—'k =z~k zz~k zz~k —~k =~k —'k —~k — 



La inchisoare, cineva a intrebat pe un om rau. 
- Ce ai facut dumneata pentru lumea asta? 

Eu? Eu am dat de lucru la patru politi§ti. 


e. Proverb: Bate fierul pina-i cald. 


LESSON 34 



§143. In this lesson we 


learn to 
In order 


use future tense with 
to understand this 


✓ oo. anH 2QV and the future tense (Les- 


(especially Lessons 28 
sons 32 and 


except 

to 

give you 

the most 

a) ma 

va 

vizita 

ii 

Co, 

te 

va 

vizita 

ii 

Co, 

ii 

va 

vizita 

il 

Co, 

ne 

va 

vizita 

ii 

Co, 

va 

va 

vizita 

ii 

Co, 

ii 

va 

vizita 

ii 

Co, 

le 

va 

vizita 




and 29), and the future tense (Les- 
doine this, there is little to add 
common patterns: 


n, 

ii, 

ii, 

ii, 

ii, 

ii. 


le) voi vizita 
le) vei vizita 
le) va vizita 

le) vom vizita 
le) ve^i vizita 
le) vor vizita 


Ma vei vizita? 

Te voi vizita. 

Ma vei chema la telefon? 

Da, te voi chema la telefon. 


Ma vei ajuta? 
Te voi ajuta. 


Note marginale asupr a voc abul arului : 

§144. C iine is a masculine noun: ciinele este rau; 

ciinii sint rai. 



129 


LESSON 34 


§145. If cineva is the direct object, then it is pe 
cineva : 

Cuno§ti pe cineva in Ohio? 

Ai vazut pe cineva la cinema? 

Vei angaja pe cineva ca sa construiasca baia? 

§146. We have learned many expressions after which we 
use the possessive case. Let T s review them: 

In contra ru§ilor, noastra, mea. 

La dreapta cladirii, mea, noastra, automobilului , 
studentilor^ fetelor. 
la stinga 
in fa|a 
inapoia 

in jurul cladirii, meu, nostru, automobilului, 
in fundul 


You may have observed that all these expressions end in 
an article: either -ill or -a^ in other words, they behave 

like nouns. If you consider i,hem in this light, you may not 
have much trouble with them. Also, you may have noticed 
that if no noun follows, they drop the article: 


Gradina este in fafa casei. Gradina este in fafa. 

Gradina este inapoia casei. Gradina este inapoi. 


El are iarba in jurul garajului. El are iarba in jur. 

El are iarba in fundul cur^ii. El are iarba in fund. 


La stinga , la dreapta , in contra , do not follow this 
rule; but many others, that we shall learn later, will. 

§147. Pacat is translated in this lesson as too bad . 
The word in itself, means sin : el a avut multe pacate. 

But in expressions as learned in this lesson, it means 
too bad. 


El este student bun; pacat ca nu va merge in Europa. 
§14? The plural of lemn , lemne , means "firewood. " 



130 


LESSON 34 


TEME ACASfl 


a. Intrebari : 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 

16. 

17. 

18. 
19. 



Ce X in oamenii in pivnifa? 

Ce fin oamenii in pod? . 

Ce \ in oamenii in curte? 

Ce tin oamenii in garaj? 

Ce fel de gradini sint m ora§ul dumitale. 
Ce fel de vecini ai in ora§ul dumitale? 

Cine te ajuta aici la §coala? ^ 

Vei construi o casa sau o vei cumpara gata. 
Vei a ve a o gradina cu multa iarba? 

Cine o va taia? „ „ „ . 

Cit de mare va trebui sS. fie locul de casa. 

Ce vei pune in fundul curtii? w 

Ce fel de mobila vei cump&ra pentru casa? 

Cite camere va avea? 

Ce vei avea in jurul casei? 

Ce vei avea inapoia casei? 

Ce vei avea in fa^a casei? . 

Iti place sa faci baie sau sa faci du§. 

Ifi place mobila de lemn sau de fier? 


b. De tradus in romine§te 


Gicu will start to build a house. If it does not rain, 
he will finish it in two months. His friends will help him. 

He already ordered the wood and other materials for 
house He said that he wanted a large cellar, because he 
wants* to keep vegetables there for the winter, and he wants 
to make a room for the children. With the exception of the 
earaee it will cost him about 5,000 dollars. Around the 
lousf he wm have grass; in the front, he will have a garden, 
and in the back yard he will build a high fence. 



131 


LESSON 34 


c. De tradus in engleze§te: 

Acoperi§ul trebuie sa fie puternic, pentru c& iarna 
trebuie sa ^inS. zSpada, iar vara cind sint ploi mari, nu 
trebuie sa ploua inSuntru. Cind bate vintul, el nu vrea 
aer rece prin casa. Cu toate c5 niciodata n-a facut o 
casa, el crede ca o va face foarte buna, pentru ca il vor 
ajuta prietenii. Pacat ca nu sint aici camarazii lui de la 
^coaia, ca sa-1 vada: ei n-au crezut niciodata ca el poate 

sa faca ceva in viat&. 

d. va rog sa scrie^i o compozitie despre: 

Casa pe care o voi construi eu. 
sau: Cum este casa mea. 

e. va rog sa f i^i pr egati^i sa vorbi^i cam doua minute 
despre: 

Cum trebuie sa fie o casa noua. 



LESSON 34 


VOCABULAR 


Bxpresii idiomatice : 
cu toate cS 

a face baie; a face du§ 
in fundul 


in jur 
loc de casS 
de vinzare 
pScatt 

Yocabular ; 

acoperi§, -uri 

bibliotecS, -ci 

caine, ciini (masc.) 

curte, cur^i 

deja 

du§ 

excep-fcie, -$ii 
f ier 
f ire§te 
gard, -uri 
grSdinS, -ni 
larbS 
lemn, -e 
parcS 

parte, pSr^i 
perdea, perdele 
pivni^S, ~t? e 
pod, -uri 
sfat, -uri 

vecin, -i; vecina, -ne 
Verbe : 

a ajuta, ajut, ajutat 
a construi, construiesc, construit 
a tSia, tai, tSiat 

Conjugate a ajuta like a asculta 
Conjugate a construi like a loeui 


even though 
to take a bath; to 
take a shower 
in the back; in the 
rear; at the 
bottom (see §146) 
around (see §146) 
building lot 
for sale 

too bad (see §147) 


roof 

library; bookcase 

dog (see §144) 

yard 

already 

shower 

exception 

iron 

naturally, of course 

fence 

garden 

grass 

wood (see §148) 

it seems that 

part; side 

curtain 

cellar 

attic 

advice 

neighbor 


to help 

to construct, build 
to cut 



133 


LESSON 34 


Verbe (cont . ) : 


tai 

tai 

taie (s& taie) 

t&iem 

taiaji 

taie 


LESSON 35 



a. Asta este creionul meu. 

Creionul &sta este al meu . 

A1 cui este creionul £sta? 

Creionul Ssta este al meu. 

Creionul S.sta nu este al meu. 

Este creionul &sta al dumitale? 

Da, creionul &sta este al meu. 

Nu, creionul ctsta nu este al meu. 

Este caietul £sta al dumitale? 

Da, caietul &sta este al meu. 

Nu, caietul &sta nu este al meu. 

Este caietul &sta al camaradului? 

Da, caietul &sta este al camaradului. 

Nu, caietul &sta nu este al camaradului. 

Este creionul &sta al camaradului? 

Da, creionul &sta este al camaradului. 

Nu creionul asta nu este al camaradului. 


b, A cui este cartea? 

Cartea este a me a . 

A cui este hirtia albS.? 
Hirtia alb& este a mea. 
Hirtia alb£ nu este a mea. 


135 


LESSON 35 


Este cartea asta a dumitale? 

Da, cartea asta este a mea. 

Nu, cartea asta nu este a mea. 

Este hirtia asta albastrS a dumitale”? 

Da, hirtia asta albastr* este a mea. 

Nu, hirtia asta albastrS nu este a mea. 

Este cartea asta a studentului? 

Da, cartea asta este a studentului. 

Nu, cartea asta nu este a studentului. 

Este hirtia asta galbenS, a studentului? 

Da, hirtia asta galbenS. este a studentului. 

Nu, hirtia asta galbenS nu este a studentului. 


c. Ai cui sint camarazii ace§tia? 

Camarazii ace§tia sint ai mei . 

Ai cui sint pantofii ace§tia? 

Pantofii ace§tia sint ai mei. 

Pantofii ace§tia nu sint ai mei. 

Sint banii ace§tia ai camaradului? 

Da, banii ace§tia sint ai camaradului. 

Nu, banii ace§tia nu sint ai camaradului. 

Sint pantofii ace§tia ai camaradului? 

Da, pantofii ace§tia sint ai camaradului. 

Nu, pantofii ace§tia nu sint ai camaradului. 


d. Ale cui sint hirtiile acestea? 

Dirtiile acestea sint ale mele. 
Hirtiile acestea nu sint ale mele. 

Ale cui sint uniformele acestea? 
Uniformele acestea sint ale mele. 
Uniformele acestea nu sint ale mele. 


Sint c&rtile acestea ale camaradului? 

Da, c&rtile acestea sint ale camaradului. 

Nu, cSrtile acestea nu sint ale camaradului. 


136 


LESSON 35 


Sint casele acestea ale prof esorului? 

Da, casele acestea sint ale prof esorului. 

Nu, casele acestea nu sint ale prof esorului . 


e. Ce s-a intimplat ieri cu un prieten de-al dumit a l e? 

Un prieten d e- al meu a avut ieri un accident. 

Te-ai intilnit ieri cu un prieten de-al dumitale? 

Da, ieri m-am intilnit cu un prieten de-al meu. 

Nu, ieri nu m-am intilnit cu un prieten de-al meu. 

Ai vorbit ieri cu un camarad de-al dumitale? 

Da ieri am vorbit cu un camarad de-al meu. 

Nu’ ieri n-am vorbit cu un camarad de-al meu. 

Ce s-a Intimplat ieri cu ni§te camarazi ^-ai ^mitale? 
Ni§te camarazi de- ai mei au avut un accident. 

Te-ai intilnit ieri cu ni§te camarazi de-ai dumitale? 
Da, ieri m-am intilnit cu ni§te camarazi de-ai mei. 
Nu’ ieri nu m-am intilnit cu ni§te camarazi de-ai mei 

vorbit ieri cu ni§te camarazi de^ai dumitale? 

Da, ieri am vorbit cu ni§te camarazi de-ai mei. 

Nu, ieri n-am vorbit cu ni§te camarazi de-ai mei. 


f. Ce s-a intimplat ieri cu o fata de- a dumitale? 

0 fata de-£ me a a avut un accident, ieri. 

Te-ai intilnit ieri in ora§ cu o profesoara de-a 

dumitale? « - „ 

Da, ieri m-am intilnit in ora§ cu o profesoara de-a 

Nu, ieri nu m-am intilnit in ora§ cu o profesoara 
de-a me a. 

Ai vorbit ieri cu o sora de-a dumitale? 

Da, ieri am vorbit cu o sora de-a mea. 

Nu’ ieri n-am vorbit cu o sora de-a mea. 

Ce s-a intimplat ieri cu ni§te prietene de- ale dumital _e? 
Ni§te prietene de— al e mei e au avut un accident. 


o 


137 


LESSON 35 


Te-ai intilnit ieri cu ni§te prietene de-ale dumitale? 
Da, ieri m-am intilnit cu ni§te prietene de-ale mele. 
Nu, ieri nu m-am intilnit cu niste prietene de-ale 
mele. 

Ai vorbit ieri cu ni§te prietene de-ale dumitale? 

Da, ieri am vorbit cu ni§te prietene de-ale mele. 

Nu, ieri n-am vorbit cu ni^te prietene de-ale mele. 



DIALOG 


LESSON 35 


Domnul Aurel Vlaicu §i cu familia, vreau sS vinS in 
America. Un funcfcionar american il intreabS mai multe 
intrebSri. 

(Func£ionarul se uitS pe masS §i vede ni§te acte) : 

1. Me cui sint actele acestea? 

2. Sint ale noastre. 

3. Cum te cheamS? 

4. MS, cheamS Aurel Vlaicu. 

5. Ce etate ai? 

6. Am 36 de ani. 

7. Cind este ziua dumitale de na§tere? 

8. In 4 iulie . 

9. E§ti casStorit? 

10. Dal $i nevasta mea este aici, cu mine. 

11. Cind te-ai cSsStorit? 

12. M- am cSsStorit acum 12 ani. 

13. Cind te-ai indrSgostit de ea? 

14. Nu-i treaba dumitalel 

15. Ai copii? 

16. Da, am doi fii §i douS fiice. 

17. TrSiesc pSrintii §i bunicii dumitale? 

18. Nu, ei au murit de mult. 

19. Dar socrii dumitale? 

20. Soacra a murit de mult; pe socrul meu 1-au omorit 
ru§ii. 

21. Ce rude de-ale dumitale, trSiesc in strSinState? 

22. Foarte purine; avem rude numai in America. 

23. Pe cine ave-fci in America? 

24. Doi unchi, douS matu§i, doi veri §i douS veri§oare. 

25. La cine aveti de gind sS vS duceiji? 

26. La un unchi de-al meu care-i in California. 

27. Ai de gind sa devii cetStean american? 

28. La prima ocazie. 


139 


o 

ERiC 


LESSON 35 



EXERCITII GRAMATICALE 

a. Al cui este creionul acesta? 

Creionul acesta este al meu. 

Nu §tiu al cui este creionul acesta. 

Al cui este ceasul acesta? 

Ceasul acesta este al meu. 

Nu §tiu al cui este ceasul acesta. 

Al cui este caietul acesta? 

Caietul acesta este al meu. 

Nu §tiu al cui este caietul acesta. 

Ai c*jd sint banii ace§tia? 

Banii ace§tia sint ai mei. 

Banii ace§tia sint ai camaradului. 

Nu §tiu ai cui sint banii ace§tia. 

Ai cui sint pantofii ace§tia? 

Pantofii ace§tia sint ai mei. 
Pantofii ace§tia sint ai ^aiaaradului 
Nu §tiu ai cui sint pantofii ace§tia 


Ai cui sint ciinii ace§tia? 

Ciinii ace§tia sint ai mei. 

Ciinii ace§tia sint ai camaradului. 
Nu §tiu ai cui sint ciinii ace§tia. 

b. A cui este cartea asta? 

Cartea asta este a mea. 

Cartea asta este a camaradului. 

Nu §tiu a cui este cartea asta. 


140 



LESSON 35 


A cui este cl&direa asta? 

Cladirea asta este a mea. 

Cladirea asta este a domnului Pop. 

Nu §tiu a cui este cl&direa asta. 

A cui este gradina asta cu flori? 

Gradina asta cu flori este a mea. 

Gradina asta cu flori este a doamnei Pop. 
Nu §tiu a cui este gradina asta cu flori. 

Ale cui sint cS-r^ile acestea? 

C&rtile acestea sint ale mele. 

Cartile acestea sint ale camaradului. 

Nu §tiu ale cui sint cSr^ile acestea. 

Ale cui sint ma§inile acestea? 

Ma§inile acestea sint ale mele* 

Ma§inile acestea sint ale camaradului. 

Nu §tiu ale cui sint ma§inile acestea. 

Ale cui sint casele acestea? 

Casele acestea sint ale mele. 

Casele acestea sint ale doamnei Pop. 

Nu §tiu ale cui sint casele acestea. 


A1 cui este ciinele acesta? 

A1 cui este marul acesta? 

A cui este mobila aceasta? 

A cui este locuin^a aceasta? 

Ai cui sint pantofii ace§tia? 
Ai cui sint bani ace§tia? 

Ale cui sint sticlele acestea? 
Ale cui sint casele acestea? 


c. Ci^i camarazi de-ai dumitale sint casatori'ti? 
Cinci camarazi de-ai mei sint cSsatori^i- 
Nici un camarad de-al meu nu este cas3.torit. 

Ci'ti camarazi de-ai dumitale au automobile? 
Opt camarazi de-ai mei au automobile. 

Nici un camarad de-al meu nu are automobil. 


141 


LESSON 35 


Ci^i profesori de-ai dumitale sint cetateni americani? 
Patru profesori de-ai mei sint eet&teni americani. 
Nici un profesor de— al meu nu este cetacean american. 

Gi^i prieteni de-ai dumitale sint bogati? 

Sapte prieteni de-ai mei sint bogat-i. 

Nici un prieten de-al meu nu este bogat. 

Ci-fi f rati de-ai dumitale sint sarac.i? 

Doi f rati de-ai mei sint Sclraci. 

Nici un frate de-al meu nu este sSrac. 

Cite carti de-ale dumitale sint in limba romina? 

Doua cilrti de-ale mele sint in limba romina. 

Nici o carte de-a mea nu este in limba romina. 

Cite lectii de-ale dumitale au fost grele? 

Noua lectii de* ale mele au fost grele. 

Nici o lectia de-a mea n-a fost grea. 


d. Prof esorul pronunta o propozitie; studentul repeta 
propozitia, ad&ugind dupa primul cuvint , f din Rominia, 
dm Bucure§ti M , plus forma corect&r al, a, ai, ale . 

Prof esorul : 

Unchiul domnului Pop a venit la Monterey. 

Studentul : 

Unchiul din '?cure§ti al domnului Pop a venit la 
Monterey. 

Prof esorul : 

Casa camaradului este mare. 

Studentul : 

Casa din Rominia a camaradului este mare. 

Prof esorul : 

Prietenii doamnei Pop au adus ni§te carti rominesti. 
Studentul : 

Prietenii din Bucure§ti ai doamnei Pop au adus ni§te 
carti romine§ti. 

Prof esorul : 

Rudele doamnei Pop au sosit ieri in Monterey. 
Studentul : 

Rudele din Rominia ale doamnei Pop au sosit ieri in 
Monterey. 


142 


LESSON 35 


Fiul domnului Pop a intrat voluntar in armata. 
Bunicul domnului Costica a fost omorit de ru§i. 
Sccrul domnului Mitica a construit o casa nou&. 

Matu§a domnului Georgescu a venit cu el. ^ 

Bunica domnului lonescu n-a vrut sa vina m America. 
Fiica domnului Birsan s-a casatorit anul trecut. 

Camarazii studentjilor no§tri smt in Europa. 
Prietenii camarazilor no§tri au venit m America. 
Bunicii camarazilor no§tri au murit. 

Prietenele doamnei Pop au venit s-o vada. 

Carlrile studentilor au costat mult. 

Scrisorile doamnei Georgescu sint pe mas&. 



143 




LESSON 35 



BUCAT.3 DE CITIRE 


Domnul Aurel Vlaicu a plecat din Rominia de mult. A 
stat prin multe str&ine, ins& nu i-a pl§.cut prea mult. 

Cind a auzit ca are ocazia s£ vin£ in America, s-a dus 
imediat cu actele in ordine la func^ionarul american. El 
a §tiut ca nu poate s& piarda nimic dacS. intreab£. La 
etatea de 36 de ani este in c& destul de tin£r ca s£ lucreze. 

El a avut de gind s& faca altceva in viat&. In satul 
lui, cind s-a indr&gostit de Elisabeta, a avut de gind s£ 
aib& familie, cas& §i sS. fie profesor de liceu. Cind s-au 
cSs&torit, au avut o nuntS. mare, cu trei preoti. Bunicul 
lui a pus in bancS. 10.000 de lei pe numele lor §i socrii 
lui, au construit o casa pentru ei. 

Ins §. a venit r^zboiul §i el a plecat in r&zboi sa lupte 
in contra ru§ilor. El a scris sotiei lui in fiecare scris- 
oare cZ o iube§te. A luptat in contra ru§ilor, a fost r&nit 
§i dupa doua luni in spital, s-a intors la regiment. Cind 
au venit ru§ii in Rominia, ni§te soldati be^i, 1-au omorit 
pe socrul lui. 

Dup£ un an, doi, a v&zut ca astazi este mai rau decit 
ieri si ca miine va fi mai rau decit astazi. A§a cS. a stat 
de vorba cu nevasta lui §i amindoi s-au gindit c£ e mai bine 
sa piece din Rominia. Cu copiii lor, noaptea, au trecut in 
Ungaria, apoi in Austria. Acolo a lucrat unde a putut, 
insS. a fost greu pentru un strain, sa gaseasca lucru in 
Austria §i Germania. La fel a fost §i in alte tari. In 
strainatate, a gasit multi alti romini, in aceea§i situatie. 
Un prieten de-al lor, a deschis un mic restaurant in Munchen 
o prietena de-a sotiei lui, s-a casatorit cu un francez §i 
a§a mai departe. 


144 



LESSON 35 


Chiar in ziua de na§tere a fiului lor mai mare, ei au 
auzit ca pot sa piece in America, Ei au sens unchiului 
lui din California, care a raspuns ca el 11 va primi cn 
cea mai mare piacere §i ca va g&si lucru pentru el. ^atu§a 
a scris ca a aranjat patru camere pentru ei, lar veru §1 
veri^oarele, au scris ca ii vor inyata engleze§te pe copn. 


Aurel Vlaicu spera ca in cinci ani^ va putra^deveni 
cetatean american. El vrea sa fie cetatean bun intr-o 
tara unde poate sa inceapa o viat& noua, pentru copm lui 
§i pentru el. 


Intrebari : 

1. Cind a plecat Aurel Vlaicu din Rominia? 

2. I- a piacut prin straine? 

3. Cum au fost actele lui cind s-a dus la functionarul 

american? w 

4. A crezut el ca este prea batnn^ca sa lucreze. 

5. Ce a avut el de gind, cind s-a indragostit de 

i, S 6 *t 3 V 

6. Ce a facut el cind a inceput razboiul? 

7. Ce s-a intimplat cu socrul Ini? 

8. Cum a devenit situatia in Rominia? 

9. A putut sa gaseasca u§or lucru, m Austria §1 

Germania? . 

10. Ce au facut alti romini, prieteni de-ai lor? 

11. Cind au auzit ei ca pot sa piece in America? 

12. Cui au scris ei? 

13. Ce a raspuns unchiul? 



LESSON 35 



TEME PENTRU ORA DE APLICATIE 

a. Un student intreaba pe celalalt, despre rude. 

Studen^ii necasatori^i, intreaba pe cei cas&toriti, cind 
s-au logodit, c&satorit, ci$i fii §i cite fiice au §i a§a 
mai departe. 

Studen^ii cSsS-tori^i, intreaba pe cei nec&satoriti, cind 
au de gind sa se logodeascS., sa se casatoreasca, cu cine, 
cu ce fel de fata §i a§a mai departe. 


b. De tradus in romine§te: 

I have a cousin who went to high school in Cluj. There, 
she fell in love with a salesman, and she wanted to marry 
him. But her parents did not let her: they said that he 

was too poor. But she remembered that long ago, her grand- 
mother married a poor man, who worked hard and became rich, 
and they were happy together. She told her relatives, she 
told her uncle, her aunt, and her cousins, that if they will 
not let her marry this boy, she will kill herself. 

c. De tradus in engleze§te: 

Cind au auzit asta, ei s-au gindit ca este mai bine s& 
aib& o fiica in via^a, decit o fiica moarta. A§a ca s-au 
c&satorit, au avut un fiu §i doua fiice §i au fost foarte 
fericifi. Mai mul^i prieteni de-ai mei, i-au cunoscut §i 
i-au vizitat. Crezi ca un bSiat sau o fata, are voie sa 
se casatoreasca cu cine vrea? Parin^ii totdeauna vad 
situa^ia in alta luminal 


146 


LESSON 35 


d. Glume: 

Odata, unchiul prietenului nostru MiticS, a dus pe 
Mitica §i pe verii lui la cinema. Dupa ce s-a terminat 
filmul, unchiul a chemat un taxi §i a mtrebat pe §oter. 

- Cit costa taxiul pina in Piata Mihai Viteazul? 

- Adultii platesc 100 de lei 7 iar copiii merg gratis, 
a raspuns §oferul. 

- Foarte bine, a spus unchiul lui MiticS* Copii ? voi 
intra^i in ma§inS. §i merge^i acasa; noi luam tramvaiul. 

= * = k = -3> f =* =* =*= 

De mult am auzit ca fabricile din .America vor face 
avioane tot atit de ieftine ca §i automobilele ; insS. acum, 
v&d ca ei fac automobile tot atit de scumpe, ca §i avioanele, 

—■k =* =* =* =* = ‘k — 

e. Proverb: Dac& nu ai in sat un om batrin, e bine sS 

cumperi unul. 



147 


LESSON 35 



EXPLICA^I! GRAMATICALE 

§149. In this lesson we learn the Romanian equivalents 
of mine, yours » etc. Let us take a few examples, then we 
shall draw conclusions. 

Cartea studentului este pe scaun. 

Cartea de limb a romlnS j[ studentului este pe scaun. 

Dictionarul studentului este pe scaun. 

Dic$ionarul <3e limb a rominS al studentului este pe scaun. 

Now, we draw the first conclusion: when a possessive 

is separated from the noun, for any reason whatever, we 
introduce al, a , ai, ale, which agree with the first noun. 

Luckily, we can play this by ear. See how they match: 

Dictionarul este jlL meu. 

Cartea este ^ mea. 

PantoTii sint ai. mei. 

CSrtixe sint ale mele. 


§150. The second case in which this form occurs is in 
this type : 

Studentii mei sint buni. Alti studenti ai mei nu sint 
buni . — 

Automobilul meu este ieftin. Alte automobile ale mele 
au fost scumpe. ‘ 

Prof esorul nostru este bolnav. Celalalt profesor al 
nos tru este sanatos. 

Lectiile sint lungi. Ins a o lectic a noastrS. este 
scurta. 


148 


LESSON 35 


Dou& lec-fcii ale noastre sint prea lungi. 

(In this type of sentence, one may very often hear de 
before al, a, ai., ale . ) 

Now let 1 s look at the first sentence in each example. 
You may* have observed, ever since we learned these forms, 
that the noun has the article; but in the second sentence 
in each example, the noun, for various reasons, does not 
have the article. If such is the case, we must introduce 

3l j 3 j 3 j 

§151. And the last case is when these forms stand 
alone : 

A cui este cartea asta? A mea. (A noastrS., a lui, a ei, 

— a f etei) 

Ale cui sint creioanele? Ale prof esorului. (Ale mele, ale 
student ilor) 

Ai cui sint pantofii? Ai sotiei mele. 1^eu, ai 

Al cui este automobilul? Al camaradului meu. (Al veri- 

— — §oarei mele. 


1 «« 4 N 


You can easily answer such questions. Just repeat the 
particle in the question. See how they match. 

§152. Mai multi, mai multe , we have learned, mean more. 
But they also may mean several . Example: 

Prof esorul a intrebat mai multe mtrebciri despre vreme. 

The teacher did not ask more questions about the weather; 
but several. 

Noi am avut mai multi studenti din Cleveland. 

This does not mean that we had more students from Cleve- 
land than from any other place. It means that we had several 
students from Cleveland. When does it mean several, and when 
does it mean more ? Do not worry about it. The context will 
always give you the duel 


149 



LESSON 35 


5153. Be careful when using the verbs a se casatori , 
a S£ logodi , a_ se Indragosti , because they are followed by 
certain prepositions. 

El s~a indragostit de o fata din Bucure§ti. 

El s-a logodit cu oHFata bogata. 

El s-a casatorit cu ea in doua luni. 



150 


LESSON 35 



a. Intrebari : 

1. li;i place sa spui ce etate ai? 

2. Cind este ziua dumitale de na§tere? 

3. Traiesc parintii dumitale? 

4. Traiesc bunicii dumitale? 

5. Citi unchi ai? 

6. Cite matu§i ai? 

7. Citi veri ai? 

8. Cite veri§oare ai? 

9. E§ti cetacean american? 

10. Cind ai devenit cetacean american? 

Numai pentru studentii casatoritis 

11. Cind te-ai logodit? 

12. Cind te-ai casatorit? 

13. Aveti copii? 

14. Citi fii §i ci*:i fiice? 

15. Traiesc socrii uumitale? 

16. Unde sint rudele nevestei dumitale? 

Numai pentru studentii necasatoriti : 

11. Cum vrei sa fie nevasta dumitale? 

12. Vrei sa te casatore§ti curind? 

13. Vrei sa te logode§ti intii? 

14. Citi fii §i cite fiice vrei sa ai? 

15. Cum vrei sa fie socrii dumitale? 

16. Ce crezi ca vor spune parintii dumitale daca te 
casatore§ti in Monterey? 



151 


LESSON 35 


b. De tradus an roraine§te: 

I heard that one of your uncles died. What happened? 

Two Russian soldiers killed him when they hit him with 
a truck. 

Was he married? 

Yes. My aunt is now living with some cousins of mine. 

Didn 1 t they have children? 

Yes, they had a son and a daughter. But they both 
married abroad. The son married an American girl and the 
daughter a Frenchman. 

Did he become an American citizen? 

I think that he intends to become an American citizen. 


c. De tradus in engleze§te: 

La prima ocazie, cind a avut voie s 5. mearga la Washing- 
ton, el a pus in buzunar actele, a luat o c£ma§2. curate §i 
s-a dus la un func^ionar inalt de acolo, ca sS vadS. dpc& 
poate s£ aduca in America, o m&tu§& de-alui. El are o 
mS.tu§& b&trina. Unchiul lui a murit de mult §i ea nu are 
pe nimeni in Rominia. Verii §i veri§oarele lui, nu au 
destui bani ca s-o ajute. El a incercat de mai multe ori 
s-o aducS, insS n-a putut, pentru c2 foarte curind dupS. 
r£zboi, ru§ii n-au las at pe nimeni s£ iasa din Rominia. 

d. V2. rog sa scrie^i o corapozitie despre: 

Rudele mele. 

e. V& rog sa formula^i intrebSri despre textul din c. 

f . V5. rog sa fi*£i pregati^i sa borbi^i liber cam doua 
minute despre: 

Ce rude imi plac mai mult. 



152 


VOCABULAR 


LESSON 35 


Expresii idiomatice : 

de mult 
in strS.in3.tate 
mai mul^i, mai multe 
nu-i treaba dumitalel 

zi de na§tere; ziua — 

Vocabular : 


actj acte 
adult, -ti 
bunic, -i 
bunic a, bunic e 
cetStean, cetateni 
etate 

fiicS, fiice 
fiu, fii 
m3tu§S, -§i 
nevastS, neveste 
nuntS, nun^i 
ocazie, -zii 
pSrinte, -ni^i (m.) 
preot, 
ruda, rude 
situatie, ~%ii 
soacrS, soacre 
socru, socri 
unchi, unchi 
var, veri 
veri§oara, -re 

Verbe ; 

a se casatori, mS casatoresc, 
casatorit (cu) 
a deveni, devin, devenit 
a se indragosti, ma indragostesc, 
indragosti t (de) 
iubi (a), iubesc, iubit 
a se logodi, ma logodesc, logodit 
(cu) 

a omori, omor, omorit 


long ago 
abroad 

several (see §152) 
It's none of your 
business, 
birthday 


act; paper, document 
adult 

grandf ather 
grandmother 
citizen 
age 

daughter 
son 
aunt 
wif e 
wedding 

occasion, opportunity 

parent 

priest 

relative, relation 

situation 

mother- in-law 

f ather- in-law 

uncle 

cousin 

cousin 


to marry (see §153) 
to become 

to fall in love (see 
§153) 
to love 

to become engaged 
(see §153) 
to kill 


153 


LESSON 35 


a deveni is conjugated like a veni . 


devin devenim 

devii deveni'ti 

devine devin 


omor 

omori 

omoara 


omorim 

omoriti 

omoara 


LESSON 36 





INTRODUCERE.A GRAM.ATICII NOI 


Studentul da camaradului lectia. 
Studentu l i i da lec tia . 

DS studentul camaradului lectia? 
Da, el ii da lectia. 

Nu, el nu-i da lectia. 

Spune studentul camaradului ceva? 
Da, el ii spune ceva. 

Nu, el nu-i spune nimic. 

Raspunde studentul prof esorului? 
Da, el ii raspunde. 

Nu, el nu-i raspunde. 

Da studentul camarazilor lectia? 
Da, el le da lectia. 

Nu, el nu l£ da lectia. 

Spune studentul camarazilor ceva? 
Da, el le spune ceva. 

Nu, el nu le spune nimic. 

Raspunde studentul prof esorilor? 
Da, el le raspunde. 

Nu, el nu le raspunde. 


LESSON 36 


b. IjfiL da camaradul tigari? 

Da, el imi da ^igS.ri. 

Nu, el nu-mi~~da |igari. 

va da camaradul 

Da, el ne da t igari . 

Nu, el nu ne da tig^ri. 

va explica profesorul in clasa? 
Da, el ne explica. 

Nu, el nu ne explica. 


c. Va da studentul camaradului lectia? 
Da, el Si va da lectia. 

Nu, el > u-i va da lectia. 

Va raspunde studentul prof esorului? 
Da, el ii va raspunde. 

Nu, el nu-i va raspunde. 

Va da studentul camarazilor lectia? 
Da, el le va da lectia. 

Nu, el nu le va da lectia. 

Va raspunde studentul prof esorilor? 
Da, el le va raspunde. 

Nu, el nu le va raspunde. 


d. !ti va camaradul t*g5xi? 

Da, el imi va da^ iig8.ri. 

Nu, el nu-mX~ va da t^g^ri. 

Iti va raspunde profesorul? 

Da, el imi va raspunde. 

Nu, el nu-mi va raspunde. 

Va va da camaradul tig^ri? 

Da, el ne va da tig^ri. 

Nu, el nu ne va da t^g&ri. 

Va va explica profesorul lectia? 
Da, el ne va explica lectia. 

Nu, el nu ne va explica lectia. 


156 


DIALOG 


LESSON 36 


.Aurel Vlaicu, cu nevasta §i copiii, a emigrat in America 
Dupa citva timp, a ajuns cu trenul in California unde trSi- 
e§te unchiul lui, Rica Bejan, care 1-a a§teptat la gara. 


1. BEJAN 

2. VLAICU 

3. B 

4. V 

5. B 

6. V 

7. B 

8. V 

9. B 

10. V 

11. B 

12. V 

13. B 

14. V 

15. B 

16. V 

17. B 

18. V 

19. B 

20. V 

21. B 

22. V 

23. B 

24. V 

25. B 

26. V 


27. B 


Bine ati venitl 

Bine v-am gasit! Ma bucur c& va v&d! 

V- am a§teptat ieri, ce s-a intimplat? 
Nimic. Am vrut s& v& facem o surpriza. 

Ai dumneavoastra sint copiii ace§tia? 
Ai no§tri. Nu arata ei bine? 

Ba dal Arata foarte bine. 

Ce facem acum? 


Vom merge acasa la noi. 
Ce vom face acolo. 


l^i explic eu pe drum. So^ia a pregatit o 
pe trecere. 

Pentru noi? Cine va fi acolo? 


Multa 1 lime : cunoscuti, musafiri §i alti invita 

ti- 

Vor fi §i alti membri de-ai familiei? 


FarS doar §i poate! Nora §i ginerele nostru. 
Da? Cind s-au casatorit copiii dumneavoastra? 


Maria s-a maritat anul tr^cut, in martie. 
£i £tefan? 

Stefan s-a insurat anul acesta, in iunie. 
fte f el de barbat este sotul Mariei? 


Poarte bun. Lucreaza la banca. Ne intelegem 
foarte bine. 

Aveti nepoti? 

Inca nu. 

Este loc pentru noi toti? 

Gasim noi loc undeva. Intii, sa sarbatorim. 
Iti multumesc, in numele meu §i al sotiei, 
pentru tot ce faci pentru noi. 


Ma bucur ca pot sa va ajut. 


o 

ERJC 


157 



LESSON 36 



EXERCITII GRAMATICALE 

a. li scrie studentul prof esorului? 

Da, studentul li scrie prof esorului . 

Nu, studentul nu-i scrie prof esorului 

li cump&rS. studentul cafea profesoarei? 

Da, studentul ii cump&r5 cafea profesoarei. 
Nu, studentul nu-i cump&r& cafea profesoarei. 

l%i explicS profesorul lecljia? 

Da, profesorul imi explic& lecljia. 

Nu, profesorul nu-mi explica lec$ia. 

Iti cere camaradul bani? 

Da, camaradul imi cere bani. 

Nu, camaradul nu-mi cer~ bani. 

Le scrie studentul prof esorilor? 

Da, studentul le scrie prof esorilor . 

Nu, studentul nu le scrie prof esorilor . 

Le da studentul bani camarazilor? 

Da, studentul le da bani camarazilor. 

Nu, studentul nu le da bani camarazilor. 


V& vorbe§te profesorul in clasa 
Da, profesorul ne vorbe§te in 
Nu, profesorul nu ne vorbe§te 


despre Rominia? 
clasa despre Romini 
in clasa despre Rominia. 


V3. explica profesoara lec^ia? 

Da, profesoara ne explica leci^ia. 

Nu, profesoara nu ne explica lecljia. 


158 


03 <i 


LESSON 36 


Ii da studentul leclia prof esorului? 

Da, studentul ii da leclia prof esorului . 

Nu, studentul nu-i da leclia prof esorului . 

li cumparS. studentul cafea fetei? 

Da, studentul ii cump3.r£ cafea fetei. 

Nu, studentul nu-i cumpSrS cafea fetei. 

li aduci cartea prof esorului? 

Da, ii aduc cartea prof esorului . 

Nu, nu-i aduc cartea prof esorului . 

li plate§ti vinz&torului pentru mobile? 

Da, ii platesc vinzStorului pentru mobile. 

Nu, nu-i platesc vinz&torului pentru mobile. 

li cumpara studenlii cafea prof esorului? 

Da, studenlii ii cump&ra cafea prof esorului . 

Nu, studenlii nu-i cumpara cafea prof esorului . 

li dau studenlii lucrul acasa prof esorului? 

Da, studenlii ii dau lucrul acasa prof esorului . 
Nu, studenlii nu-i dau lucrul acasS. prof esorului . 

li scrieli domnului MiticS des? 

Da, ii scriem domnului MiticS. foarte des. 

Nu, nu-i scriem domnului MiticS foarte des. 

li citili scrisorile domnului Costica? 

Da, ii citim scrisorile. 

Nu, nu-i citim scrisorile. 


Le explica profesorul leclia studenlilor? 

Da, profesorul le explica leclia studenlilor. 

Nu, profesorul nu le explica leclia studenlilor. 

Le cere studentul bani prof esorilor? 

Da, studentul le cere bani prof esorilor . 

Nu, studentul nu le cere bani prof esorilor. 

Le vorbe§ti studenlilor despre Rominia? 

Da, le vorbesc studenlilor despre Rominia. 

Nu, nu le vorbesc studenlilor despre Rominia. 


159 


LESSON 36 


Le rSspunzi la scrisori? 

Da, le r&spund la scrisori. 

Nu, nu le rSspund la scrisori. 

Le aduc studentii mere prof esoarelor? 

Da, studentii le aduc mere prof esoarelor . 

Nu, studentii nu le aduc mere prof esoarelor. 

Le dau profesorii note bune studentilor? 

Da, profesorii le dau note bune studentilor. 

Nu, profesorii nu le dau note bune student ilor . 

Le cere^i bani parin^ilor? 

Da, le cerem bani p&rintilor. 

Nu, nu le cerem bani pclrintilor. 

Le explicati lectia studentilor? 

Da, le explic3m lectia studentilor. 

Nu, nu le explic^m lectia studentilor. 

d. Imi dai cartea? 

Iti dau cartea. 

Imi spui? 

Da, iti spun. 

Imi explici? 

Da, iti explic. 

imi inchiriezi casa? 

Da, iti inchiriez casa. 

e. li va explica profesorul lectia studentului? 

Da, profesorul ii va explica lectia. 

Nu, profesorul nu~i va explica lectia. 

li va cumpara profesorul o cafea studentului? 

Da, profesorul ii va cumpara o cafea studentului. 
Nu, profesorul nu-i va cumpara o cafea studentului. 

Iti va arata studentul tabloul? 

Da, studentul imi va arata tabloul. 

Nu, studentul nu-mi va arata tabloul. 


160 


LESSON 36 


tjji va cere camaradul bani? 

Da, camaradul imi va cere bam. _ 
Nu, camaradul nu-mi va cere bani. 


Le va cumpSra studentul cafea prof esorilor? 

Da, studentul le va cumpSra cafe a ^prof esorilor 
Nu, studentul 


nu 


Va U Uinyrai. a j-- . i 

le va cumpara cafea prof esorilor. 


Le va aduce studentul c&rlfile jprof esoarelor 
Da, studentul le va aduce cartil^. 

Nu, studentul nu le va aduce carjile. 


9 


yg, va citi s tv '^ntul scrisoarea? 

Da studentul ne va citi scrisoarea. 

Nu, studentul nu ne va citi scrisoarea. 


V& va vinde domnul Mitica casa? 

Da domnul Mitica ne va vinde casa. 

Nu’ domnul Mi tic a nu ne va vinde casa. 


f . 


li va scrie profesorul studentului? 

Da profesorul ii va scrie studentului. 
Nu^ profesorul nu-i va scrie studentului. 


li va 
Da, 
Nu, 


cumpara studentul o inghetata f 
studentul ii va cumpara fetei o 
studentul nu-i va cumpara fetei 


e tei? 
inghetata. 
o inghetata. 


li vei dori noroc camaradului? 

Da ii voi dori noroc camaradului. 

Nu’ nu-i voi dori noroc camaradului. 

li vei vinde automobilul domnului Mitica? ^ 

Da ii voi vinde automobilul domnului Mitica.^ 
Nu’ nu-i voi vinde automobilul domnului Mitica. 


li vor 
Da, 
Nu, 


da studentii o carte prof esorului? . 
studentii ii vor da o carte prof esorului . 
studentii nu-i vor da o carte prof esorului. 


li vor piati studentii vinzatorului? 

Da, studentii ii vor pl^ti vinzatorului. 
Nu, studentii nu-i vor piati vinzatorului. 



161 


LESSON 36 


li veli inchiria doranului CosticS. casa? 

Da, ii vom inchiria casa domnului Costica. 

Nu, nu-i vom inchiria casa domnului Costica. 

li veli mullumi domnului Mitica pentru ajutorul dat? 
Da, ii vom mullumi. 

Nu, nu-i vom mullumi. 


g. Le vor scrie studenlii prof esorilor? 

Da, studenlii le vor scrie prof esorilor. 

Nu, studenlii nu le vor scrie prof esorilor . 

Le va da studentul lucrul acasS prof esorilor? 

Da, studentul le va da lucrul acasa prof esorilor. 

Nu, studentul nu le va da lucrul acasa prof esorilor . 

Le va rSspunde studentul caraarazilor? 

Da, studentul le va rSlspunde caraarazilor. 

Nu, studentul nu le va r&spunde camarazilor. 

Le vei explica studenlilor leclia? 

Da, le voi explica studenlilor leclia. 

Nu, nu le voi explica studenlilor leclia. 

Le vei cumpara cafea fetelor? 

Da, le voi cumpara cafea fetelor. 

Nu, nu le voi cumpara cafea fetelor. 

Le vor scrie studenlii prof esorilor? 

Da, studenlii le vor scrie prof esorilor. 

Nu, studenlii nu le vor scrie prof esorilor. 

Le vor rS.spunde profesorii studenlilor? 

D?u profesorii le vor r3.spunde studenlilor. 

Nu, suofesorii nu le vor rSspunde studenlilor. 

Le veli de studenlilor mult lucru acasS,? 

Da le vom da studenlilor mult lucru acasa. 

Nu, nu le vom da studenlilor mult lucru acasS. 


h. Irai vei da cartea? 

Da, ili voi de cartea. 


162 


LESSON 36 


[ 


Imi vei explica lec^ia? 

Da, iti voi explxca leclia. 

Imi vei spune cum a fost filmul? 
Da, iti voi spune. 



163 






LESSON 36 



(EXERCITII GRAMATICALE SUPLIMENTARE) 

a. Ce dai camaradului? 

Ce scrii fetei? 

Ce spui fetei in scrisoare? 

Ce i-fi r&spunde? 

Ifi dore§te noroc? 
li explici cum inve^i romine§te? 
rSspunde des? 

Cine va explica lecfia? 

Cine va aduce lecfcia in clasS? 

Cine va arata tablourile? 

Cine va cumpSrS. cafe a? 

Cine va vinde -fcigari §i cafea? 

Ce i$i comanda ofiterul? 

De obicei faci ce i^i comanda ofi^erul? 
spune cind §i cum sa inve^i? 

Cine te intreaba in clasa? 

Cui raspunzi? 

Pe cine intrebi daca nu §tii raspunsul? 
Cine i^i explica gramatica? 

Cine ii explica camaradului? 

Vei scrie scrisori prietenei dumitale? 

Cind ii vei scrie? 

Crezi ca i%i va raspunde? 

Ce crezi ca te va intreba? 

Ce crezi ca va vrea sa §tie? 


164 


LESSON 36 


Cine i%i da lectia? 

Cine iti scrie scrisori? A 

Cine iti spune ce se mtimpla., m ora§ul 

Iti cumpara citeodata camare^ul dumitale 

Cine r ti vinde tig 

Cine iti cite§te lectia? 

Cine iti aduce lectia? a w 

Cine iti comanda aici, m cazarma. 

Cine iti explica lectia? 

Cine iti dore§te noroc? 

Cine iti arata ora§ul? 

Cine iti raspunde in clasa? 


dumi tale? 
caf ea? 


Duo a ce vei pleca de aici, cine iti va scrie scrisori? 
v cine iti va spune ce se 

intimpia aici? 
cine iti va raspunde la 
scrisori? 

cine iti va arata Parisul? 


Cine va da lectia? 

Cine va scrie scrisori? 

Cine va cumpara cafe a? 

Cine va vinde figSri? 

Cine va aduce lectia? 

Cine va comanda aici m cazarma? 
Cine va explica lectia? 

Cine va arata ora§ul? 

Cine va raspunde in clasa? 



LESSON 36 



BUCATA DE CITIRE 

Cind au putut s5 emigreze in America, Aurel Vlaicu §i 
cu so$ia lui au luat copiii §i au venit in America. Curind 
dupa ce au sosit aici, au g&sit lucru. Cind au avut bani 
destui, s-au girdit c£ vor face mare pl&cere familiei 
unchiului lor d?x& il vor vizita. A§a c£ ei le-au scris 
c£ le vor face o surprizS, §i ii vor vizita curind. 

La gar£, i-au a§teptat unchiul §i mStu§a lor. La 
inceput, s-au bucurat foarte mult, pentru c& ei nu s-au 
vSzut de mult. Apoi s-au mirat cind au v&zut cit de mari 
sint copiii §i cum aratft ei : inal^i §i s£nato§i. De la 

garS, au mers acasS cu automobilul, unde unchiul lor a 
preg&tit o petrecere la care a invitat multi musafiri: 
rude, cunoscu^i, prieteni §i al^i it?vitati* Unchiul domnului 
Vlaicu 1-a prezentat, pe el §i pe sofcia lui, ginerelui §i 
oamenilor care nu 1-au cunoscut. 

- Cind s-a m&ritat fata dumitale? a intrebat Vlaicu pe 
unchiul lui. 

- Ac urn un an. In citeva luni vom avea §i nepo^i. 

- Imi vei scrie cind vei fi bunic? 

- ESrS doar §i poate, a raspuns unchiul lui. 

- Ce face ginerele dumitale acum? 

- El lucreaza la o fabrica de mobile. 

- Va intelegeti bine cu el? 


166 


LESSON 36 


Ne intelecem foarte bine. Este un sot bun. N °i 
dan. bani ca s5 ?“* o casa frumoasa aproape de a noastra. 

- De ce nu ii cumparati una? 

- Pentru cS. nu gasim una cum ne place. Vreau sa-ti 
ar&t locul unde va construi casa. 


- Imi arati mai tirziu, acum sa bemi 


A fost o petrecere mare. Toti au petrecut foarte bine. 
Au mincat, baut |i dansat toata noaptea. 

Au cintat, apoi au vorbit despre lucruri vechij, au 
spus glume §iau P ris. Copiii s-au culcat foarte tirziu in 

seara aceea. 

Dimineata, cind soarele a inceput sa se arate pe cer, 
lumea a inceput sa piece. Tot* s-au sunlit fericiti § 
spus ca i§i vor aduce aminte multa vreme, de aceasta petre- 
cere. 

Intrebari : 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 


de mult? 


Ce a facut Aurel Vlaicu dupa ce a avut voie sa 
emigreze in America? 

.A gasit curind lucru? . . . . 0 

Ce a facut el cind a avut bam destui? 

Cui au scris ei o scrisoare? 

Unde i-au a§teptat rudele lor? 

De ce crezi ca s-au bucurat a§a 
Unde s-au dus ei de la gara? 

Cine a fost la petrecerea asta? 

Ce face ginerele unchiului lui? 

Cum se inteleg ei? - /./-nc+fiiip^+p 

De ce nu le cumpara o casa; de ce le construie§t 

una? _ 

Cit timp a t inut petrecerea? 

Ce au facut ei? 

Cind au plecat ei acasa? 

ll;i plac petrecerile care %in toata noaptea. 



167 


o 

ERIC 


LESSON 36 



TEMB PENTRU ORA DE APLICATIE 

7 

a. Studentul vorbe§te despre rudele lui : cind s-au insurat, 

m&ritat, etc. 

Studentul vorbe§te despre cineva care a emigrat. 

Studentul spune cum a sSrb&torit ziua lui de na§tere. 

Un student intreaba pe celS.lalt despre familie. 


b. De tradus in romine§te: 

I came to the United States in 1952. I did not write 
to my uncle, because I wanted to surprise him. When I 
arrived, I did not find him; he was at work. His daughter 
opened the door, and asked me what I wanted. She was a 
young girl of 19, married. Her husband, my uncle 1 s soi -in- 
law, was at home. Soon many of our relatives, acquaintances, 
and friends heard about me, and came to see me. 

They asked me : 

What are my parents doing? 

I will tell you when I have time! 

Did you see them? 

Yes. I saw them. 

What did they say? 

They said: If you see my son, will you tell him about 

the situation here in Romania. I will tell him, I answered 
them. 


168 


LESSON 36 


c. De tradus in engleze§te: 

Eu m-am inteles bine cu to*i -cutilo^ei^care^u^au 
Veri§oara mea r a «i al Jetrecut o zi §i o 

cunoscut. Apoi, am sarba „„+«+ intilni cu tot* 

noapte. Ne-am bucurat ci ne-am Putut + “ ei m . au Jntre- 
membrii familiei. Ver^oara mea 91 cu so|ul « 
bat dacS vreau sa rSmin la ei. Eu am accept 

- tti ar5t camera imediat, a spus ea. 

. Daca nu-mi ar^iundeeste e 

S SuS. -de este lumina «i «nde 

este baia. 
d. Glume: 

Ni§te prieteni §i cunoscu^i s-au intilnitji au^vrut 
sa fac& o petrecere. Fiecare a xreu 

- Bu aduc piine §i brinza, a spus varul meu. 

. Eu aduc prajituri §i inghetata, a spus veri 5 oara mea 

- Eu aduc ni§te carne de pore, a spus un nepot de al 


meu. 


- Eu aduc doi fra^i, a S P US Mitic£. 

^ ^ = 


Doctorul 1-a consultat §i 


Un om s-a dus la doctor, 
apoi 1- a intrebat : 

- Fumezi? 

- Nu, nu fumez. 

- Bei? 

- Nu, nu beau. 

- l^i plac fetele? 

- Nu, nu-mi plac fetele. Ce vreau sa ftii, domnule 




169 


LESSON 36 


doctor este, c5. miine voi s&rb&tori ziua inea de na§tere: 
voi avea 80 de ani. 

- Vei s&rb&tori ziua de na§tere? a vrut s& §tie doctorul. 

- Cum §i de ce. 


e. Proverb: Nil §tie bSrbatul, ce §tie satul, 



LESSON 36 



EXPLICAfll GRAMATICALE 


§154. In this lesson, we use and learn the personal 
pronouns in the indirect object. We touched this problem 
in Lesson 28, §96. It would help to review especially the 
second set of examples in that grammar explanation. 

Let’s review it once more. 


In the direct object, 


you see somebody , 
hit somebody , 
he ar something , 
meet a man. 
break a glass * 
ask the students , 
avoid some girias . 


The action passes on to the object, directly. 

But let us take another set of examples: 

He gives something to somebody? or: he gives somebody 

some t iLin g » 


He promises something to somebody. 

He sells a car to the man; or: he sells the man a car. 

He rents a house to the student. 

He tells a story to her; or: he tells her a story. 

In the first sentences, the underlined words are still 
direct objects, but the ones following are indirect objects. 


171 


LESSON 36 


§155. This would not be so difficult, if sometimes, in 
English, the direct and the indirect object would not have 
the same position and form, and requiring a different posi- 
tion and form in Romanian. 


To exemplify, let’s take these examples: 

Father sent him to school. 

Father sent him a letter. 

In the first example, him is a direct object; in the 
second, an indirect object. 


So, you have in English him , her , you , me, and so on, 
used in sentences, and you may wonder: is TF direct, or 

indirect object? There is one mechanical way in which you 
may test whether a personal pronoun is direct or indirect: 
add tc> before it, and see if the sentence still makes sense. 
Let’s take the first two examples: 


Father sent him to school . Can you add to and still 
make sense? No.” ^therefore, it is a direct object. 

Father sent him a_ letter . Can you add to and still 

make sense? Yes, even though it would not sound too good 
in English, but it still makes sense. Better yet: Re- 
phrase the sentence: Father sent a letter to him. See 

the examples in §154, this lesson. 


To conclude: If you can add to and still make sense; 

or if you repnrase the sentences and have to add to to it, 
then you have an indirect object. 


§156. The most common verbs that we have learned, and 
that take in the indirect object, are: 


a aduce 
a ar&ta 
a citi 
a comanda 


a cump&ra 
a da 
a dori 
a duce 


a explica 
a inchiria 
a mul^umi 
a pl&ti 


a r&spunde 
a scrie 
a spune 
a vinde 


a zice 
a a rune a 
a cere 
a vorbi 


Some of the verbs in that list may take either the 
indirect object or the direct object. 

ll aduc la §coal& in fiecare zi §i ii aduc c&r$ile in 
clas£. 

0 aduc acas& §i ii due ziarul. 


172 


LESSON 36 


§157. You already know the forms of the indirect object; 


you have been using them 
in Pronunciation, (Lectia 

Lectia 


ever 
8 
9 


Lectia 13 


Lectia 15 


with a few verbs, and in a 
we shall learn these forms 
future tenses: 


since you had lessons 
Imi pare r&u. ... 

Sotia me a da copiilor cafea 
in fiecare dimineat^ 
li place sotiei dumitale 
or a§ul • • • • 

Imi trebuie.... 

Imi pare bine. . . . 

Va pi ace 

Ne place .etc.), but only 

few expressions. In. this lesson 
as used with the present and the 


(optional) (negation Indirect object form of verb 

optional) pronoun resent) ’ 

P 


el (ea) 


(nu) 


imi 

iti 

ii 


ne 

va 

le 


da 

da 

da 

da 

da 

da 


(in 


this 
future) 


case, 


el (ea) 


(nu) 


imi 

iti 

A • 
11 

ne 

va 

le 


va da 
va da 
va da 

va da 
va da 
va da 


5158. The most common patterns of the use of the 
indirect object are: 


With the present 
imi da 

iti da 

ii da 


(le) dau 
(le) dai 
ii (le) da 


ii 

ii 


173 


LESSON 36 


With the present : 

ne da £i (le) dam 

v5 da ii (le) dati 

le da ii (le) dau 

(Use either ii, or le ; but not 
both. ) 

Imi dai? 

I^i dau. 

Imi spui? 

Da, i^i spun. 

With the future: 


imi va da 

A • 

ii 

(le) 

voi da 

tmi 

vei 

da? 

iti va da 

A • 
11 

(le) 

vei da 

Iti 

voi 

da. 

ii va da 

A • 
11 

(le) 

va da 



ne va da 

ii 

(le) 

vom da 

Imi 

vei 

spune? 

va va da 

ii 

(le) 

ve-fci da 

Iti 

voi 

spune . 

le va da 

ii 

(le) 

vor da 



(Use either ii^ or 
le , but not both) 

Note marginale asupra voc abularului : 

§159. In English one may say: Come to my house; he 

went to his house. A Romanian would not say house , my 
house , in such expressions; he would say: At home, at me: 

Vino acasa la mine . El s-a dus acasa la el . El a fost 
ac asa la noTT 

.A Romanian would say casa me a when ownership is rel- 
evant, in sentences like: 

Casa mea este veche. Casa mea este pe strada Izvor. 

But not in sentences like: Cartea este acasa la mine. 

§160. A arata means jto show ; but in this lesson we 
learn another meaning, t£ look : El arata bolnav; dumneata 

ara^i batrin; el n-a aratat bine ieri. 


174 


LESSON 36 


§161. Nume is neuter: ^un nume, doua nume ; numele lui 
este Nicolae : numele lor sint straine. 

§162 You may have noticed that we are using in the 
last two lessons l lot of reflexive verbs. We learned one 
reflexive meaning of verbs already (see Lesson 20;. The 
meaning we learn now is that of reciprocal action. For 

instance : 

they met - ei s-au intilnit. - They met each other. 

they collided - ei s-au ciocnit. - They collided into 

each other. 

- ei s-au vazut des. - They saw each other 

of ten. 

Perhaps, if you look at these verbs in this light, you 
may think of Romanian verbs like: a se casatori, a se 

logodi, a se insura, a se marita, as being reciprocal: 

They married each other, etc. 

§163. You know from § 11 and §12* how to form the 
possessive of femenine nouns. You may have observed that 
f emenine names follow the same rule : 

Maria are o carte. Cartea Mariei este pe masa. 

Elisabeta este bolnavS.. So^ul Elisabetei nu este acasa. 

§164. There is another very commonly used word for 
musaf ir : oaspete , oaspe f i (m.). 






(*) Grammar Analysis (Lessons I-XI) 



175 


LESSON 36 



TEME AC ASS 


a. IntrebSxi : 

1. S-au nascut aici sau au emigrat parintii sail bunicii 
dumitale? 

2. Cind vei sarbatori ziua de na§tere? 

3. Cum ai sarbatorit ziua de na§tere? 

4. Cum crezi ca po^i sa faci o surpriza camaradului 
dumitale? 

5. Cum te intelegi cu ceilalti camarazi? 

6. Ce fel de barbat este comandantul dumitale? 

7. Ce petrecere mare ai avut de curind? 

8. Ce musafiri au fost? 

9. Cui ai spus despre petrecere? 

10. Cine s-a bucurat ca s«a terminat petrecerea? 

11. Cine i^i explica lec^ia? 

12. Cine i-fci aduce lec^ia in clasa? 

13. Cine va cumpara cafe a? 

14. Cine va va aa lecfcia miine? 

15. Cine i%i va explica lectia daca n-o vei in^elege? 

b. De tradus in romine§te: 

I know a girl who emigrated from Romania. She married 
a man from Utah; her husband worked in a factory, somewhere 
near Duluth. I was once their guest. If I visit somebody, 

I bring him something: some fruit, something for the chil- 
dren, or something else. I brought them some Romanian cups. 
They* liked them very much. When I left, I told my friends 
that I will write to them and they answered that they will 
answer me. 


176 


LESSON 36 


c . 


De tradus in engleze§te: 


FSra dear §i poate, le voi face incurind ° surpriza. 
Imi place sa merg acolo pentru ca ma 1 “t e ^ e f n ^"® C " a e ' 
Sotul ei este un barbat inalt bun. El a inceput sa 

invete putin romine§te de la ea |i acum jni^Pint clnd" 
beasca cu rudele ei, sau cu musafin romini. t 

s-a insurat, n-a auzit niciodatS romine§te. El . n ® 
c a va § ti romine§te vreodata. Acum el are 2 uvi nt 

cind sotia lui le scrie senson, el le sene citeva cu 

in limb a romina. 

d. Va rog sa scrie^i o compozitie despre : 


Rudele mele. 

e. va rog sa fiti pregatiti sa vorbiti in clasa, cam doua 
minute, despre: 

0 petrecere mare pe care am facut-o eu. 

f. va rog sa pune^i intrebari din textul din c. 



177 


ERIC 


LESSON 36 


VOC.ABULAR 


Expresii idiomatice : 

a face o surpriza 
farS. doar §i poate 
a arata 

a se in^elege cu 
bine v-am gasit 

Vocabular : 


barbat, -^i 
cunoscut, -a; te 

familie, familii 
ginere, gineri (masc.) 
invitat, -a; -^i, te 

inca 

inca nu 

membru, membra; membri, membre 
musafir, -a; -i, -e 
nepot, nepoti 

nepoata, nepoate 

nora, nurori 
nume, nume 
petrecere, -ri 
sot, -i 
surpriza, -ze 
undeva 


to surprise 
no doubt; undoubtedly 
to look: (see §160) 
to get along with 
(see §139, Lesson 33) 


man; husband 
acquaintance 
f amily 
son-in-law 
invited; invited 
(guest) 
yet 

not yet 
member 

guest (see §164) 

(1) nephew, (2) grand 
son 

(1) niece, (2) grand- 
daughter 
daughter-in-law 
name (see §161) 
party 
husband 
surprise 
somewhere 


Verbe : 


a se bucura, ma bucur, bucurat 
a emigra, emigrez, emigrat 
a se insura, ma insor, insurat 
a se marita, ma marit, maritat 
a petrece, petrec, petrecut 
a sarbatori, -esc, -it 
a consulta, consult, consultat 


to enjoy; to be glad 
to emigrate 
to get married (men) 
to get married (girls) 
to have a good time 
to celebrate 
to consult (a doctor) 


a emigra and a sarbatori , are conjugated as expected. 


178 


LESSON 36 


Verbe : (cont.) 

m& bucur 
te bucur i 

se bucurS. (s£ se bucur e) 

ne bucur Sm 
vS. bucurati 
se buciirS. 


like a se scula . 


ma 

insor 

ma 

m&rit 

te 

insori 

te 

rnSri^i 

se 

insoarS 

se 

maritS. 

ne 

insur£m 

ne 

m&rit&m 

vS, 

insurati 

v§. m&ritati 

se 

insoarS 

se 

merits. 

that 

a se insura 

is 

conjugated 



179 


iERJC 


1 

3 




I 

i 


i 

i 



LESSON 36 


180 


o 

ERIC 


LESSON 37 





LECTiA 37 


I 

# 

I 

i 


INTRODUCEREA GRAMATICII NOI 


a. Studentul a dat camaradului lecfcia. 
Studentul i- a dat lectia. 


A dat studentul camaradului lecfcia? 
Da, a dat lecl^ia. 

Nu, el nu i-a dat lec^ia. 

A spus studentul camaradului ceva? 
Da, el i-a spus ceva. 

Nu, el nu i-a spus nimic . 

A raspuns studentul prof esorului? 
Da, el i-a r&spuns . 

Nu, el nu i-a raspuns. 


A spus studentul camarazilor ceva? 
Da, el le-a spus ceva. 

Nu, el nu le- a spus nimic. 

A raspuns studentul prof esorilor? 
Da, el le-a raspuns. 

Nu, el nu le-a raspuns. 


b. Ti- a dat camaradul ^igari? 

’ Da, el mi- a dat ^igari. 

Nu, el nu mi-a~dat ^ig&ri. 


181 


LESSON 37 


Ti-a raspuns profesorul? 

Da, el mi- a r&spuns. 

Nu, el nu mi- a raspuns. 

V- a dat camaradul ^igari? 

Da, el ne- a dat figari. 

Nu, el nu ne-a dat •fcigari. 

V’- a explica t profesorul lecfcia? 
Da, el ne-a explicat lectia. 

Nu, el nu ne-a explicat lecfia. 


c. Ti-a dat camaradul figari; sau, dumitale f i- a dat 
camaradul f igari ? 

Da, el mi-a dat figari; sau: el mi- a dat mie t igari . 

Cui a dat camaradul tigari? 

El mi-a dat mie t igari . 

Cui a raspuns profesorul? 

El mi-a raspuns mie. 


d. Cui ii place ora§ul Monterey? 

Mie. 

Dar camaradului? 

Si lui. 

? 

Dar so^iei lui? 

Si ei. 

* 

Cui i-e frig? 

Mie mi-e frig. 

Cui i-e frig? 

Lui i-e frig. 

Dumitale fi-e frig? 

Da, §i mie mi-e frig. 

Cui a explicat profesorul lectia? 
Noua. 


182 


LESSON 37 


Prof esorul v-a explicat dumneavoastra lec^ia? 
Da, el ne-a explicat nou& lec^ia. 

Dar lor? 

Si lor. 

* 

Cui ii trebuie bani? 

Noua. 

Dumitale iti trebuie bani? 

Da, §i mie imi trebuie bani. 




183 



LESSON 37 


DIALOG 


•Aurel Vlaicu, discuta cu un prieten, Vasile Lupu, 
despre cumparaturile pe care le-a facut dupa ce a sosit 
in America. 


1. LUPU : vad ca porfi haine americane. Cind le-ai 

cumpar at? 

2. VLAICU: Le-am cumpar at imediat dupa ce am sosit in 

America. 


3. L 

4. V 

5. L 

6. V 


7. L 

8. V 


De unde ai avut bani? 

Un cumnat de-al meu mi- a trimis ni§te bani. 

Ce fel de costum ai cumparat prima data? 

Am cumparat doua costume, costumul acesta 
albastru §i . . . . 

0 haina de sport cu pantaloni gril 
Adevaratl Cum §tiit 


9. L 
10. V 


11. L 

12. V 


13. L 

14. V 


15. L 

16. V 

17. L 

18. V 

19. L 

20. V 

21. L 

22. V 


23. L 

24. V 

25. L 

26. V 


Te-am vazut la nunta fetei doamnei Bejan. 

Imi pare rau, insa nu te-am vazut. Am cumpar- 
at §i ni§te cravate. 

N-ai cumparat §i ni§te cama§i? 

Foarte multe. Lucrez intr-un birou §i trebuie 
sa schimb cama§a de doua ori pe zi. 

Ce fel de pantofi ai cumparat? 

Pantofi negri, ciorapi alba§tri, verzi §i 
galbeni . 

Ce ai cumparat so^iei dumitale? 

Ei i-am cumparat o rochie §i o paiarie. 

Dar copiilor? 

Lor le-am cumpara*. ni§te ghste. 

Dar pentru iarna? 

Paltoane §i pardesiuri. 

Ai fost aviator in armata romina. Ti-a placut 
uniforma? 1 

Mi- a placut uniforma insa nu mi- a piacut sa 
port chipiu sau boneta. 

De ce nu? 

Pentru ca a trebuit sa salut tot timpul. 

Si nu placut sa saluki? 

Prefer sa nu discut despre asta acum. 


184 


LESSON 37 


EXERCITII GR.AM.ATICALE 



"*e i- a dat profesorul studentului? 

" Profesorul i-a dat studentului o carte. 
Profesorul nu i-a dat studentului nine. 


I- 


a cumparat studentul o^cafea 
Da, studentul i-a cumparat o 
Nu*, studentul nu i-a c.ump&ra 


camaradului? 
cafea camaradului. 
t o cafea camaradului. 


Ti- a scris camaradul din Rommiar 
’ Da, mi- a scris. 

Nu, nu mi- a scris nimic. 


Ti-a explicat profesorul lectia? 

’ D a profesorul mi-a explicat lecjia* 

Nu, profesorul nu mi-a explicat lectia. 


Ti-a adus profesoara cartea? 

1 Da profesoara mi-a adus cartea. 
Nu^ profesoara nu mi-a adus cartea 


:e-a trimis camaradul bam panntilor din R°^ia. 

Da, camaradul le-a trimis bani parin^ilor din Rominia. 
Nu, camaradul nu le-a trimis bani panntilor din 

Rominia. 


Le- a 
Da, 
Nu, 


cumparat studentul flori fetelor? 
studentul le-a cumparat flora, le 
studentul nu le-a cumparat flori 


telor . 
f e telor . 


185 


LESSON 37 


V-a salutat soldatul? 

Da, soldatul ne-a salutat. 

Nu, soldatul nu ne-a salutat. 

V-a oferit profesorul o % igara ? 

Da, profesorul ne-a oferit o tigara. 

Nu, profesorul nu ne-a oferit o %igara , . 


b. I-a ajutat Mitica domnului Costica sa taie iarba? 

Da, Mitica i-a ajutat domnului Costica sa taie iarba. 
Nu, Mitica nu i-a ajutat domnului Costica sa taie 
iarba. 

I-a aratat Costica casa noua domnului Georgescu? 

Da, Costica i-a aratat domnului Georgescu casa noua. 
Nu, Costica nu i-a aratat domnului Georgescu casa 
noua. 

I-ai incasat cecul domnului Ionescu? 

Da, i-am incasat cecul domnului Ionescu. 

Nu, nu i-am incasat cecul domnului Ionescu. 

I-ai condus automobilul domnului Pop? 

Da, i-am condus automobilul domnului Pop. 

Nu, nu i-am condus automobilul domnului Pop. 

I-au cerut studen^ii bani camaradului? 

Da, studen^ii i-au cerut bani camaradului. 

Nu, studen^ii nu i-au cerut bani camaradului. 

I-au scris studenijii prof esorului? 

Da, studen^ii i-au scris prof esorului. 

Nu, studen^ii nu i-au scris prof esorului. 

I-ati servit cu mincare romineasca? 

Da, i-am servit cu mincare romineasca. 

Nu, nu i-am servit cu mincare romineasca. 

I-a^i invitat acasa pe prietenii dumneavoastra? 

Da, i-am invitat acasa pe prietenii no§tri. 

Nu, nu i-am invitat acasa pe prretenii no§tri. 


186 


LESSON 37 


c. Le-a dat studentul bani camarazilor? 

Da, studentul le-a dat bani camarazilor. 

Nu, studentul nu le-a dat bani camarazilor. 

Le-a explicat profesorul lectia studentilor? 

Da, profesorul le-a explicat lectia. 

Nu, profesorul nu le-a explicat lectia. 

Le-ai aratat studentilor harta Rominiei?^ 

Da le-am aratat studentilor harta Rominiei. 

Nu* nu le-am aratat studentilor harta Rominiei. 

Le-ai trimis parintilor dumitale bani? 

Da, le-am trimis bani. 

Nu, nu le-am trimis bani. 

Le-au dat studentii lucrul acasa prof esorilor? 

Da studentii le-au dat profesorilor lucrul acasa. _ 
Nu^ studentii nu le-au dat profesorilor lucrul acasa. 

Le-au cumparat studentii o cafea profesorilor? 

Da studentii le-au cumparat profesorilor o cafea. 

Nu, studentii nu le-au cumparat profesorilor o cafea. 

Le-ati cerut bani camarazilor? 

Da, le-am cerut bani camarazilor. 

Nu, nu le-am cerut bani camarazilor. 

Le- at i chemat la telefon pe fetele doamnei Pop? 

Da le-am chemat la telefon pe fetele doamnei Pop. 

Nu* nu le-am chemat la telefon pe fetele doamnei Pop. 


d. Mi-ai dat cartea de limba romina? 

Da ti~ am dat cartea de limba romina^ 

Nu, nu fi-am dat cartea de limba romina. 

Mi-ai raspuns la scrisoare? 

Da, %i-am raspuns la scrisoare. 

Nu, nu tf“* am raspuns la scrisoare. 

Mi-ai trimis banii? 

Da, ti“ am trimis banii. 

Nu, nu ti~ am trimis banii. 


o 

ERLC 


187 


LESSON 37 


e. Cui ii explica profesorul lectia? 


Cui i-a explicat profesorul lec$ia? 
Lui . 

Cui ii va explica profesorul lectia? 
Ei. 

Cui i-e frig? 

Noua. 

Cui i-a fost frig? 

Lor . 

Cui ii va fi frig? 

Dumitale . 

Cui ii trebuie bani? 

Mie §i ei. 

Cui i-a trebuit bani? 

Ei §i lui. 

Cui ii va trebui bani? 

Noua §i lor. 

Cui ii vinzi automobilul? 

Lor . 

Cui i-ai vindut automobilul? 

Ei. 

Cui ii vei vinde automobilul? 
Dumitale. 


Mie. 



188 


LESSON 37 



a. Ce ai dat camaradului? 

Ce ai scris fetei? 

Ce ai spus fetei in scrisoare? 

Ce ti~a rSspuns? 

I-ai explicat cum inveti romine§te? 

I-ai scris des? 

Ti-a rSspuns des? 

Cine ti~ a explicat lec|ia? 

Cine t i-a adus lec t ia in clasS.? 

Cine |i‘ a arStat tablourile? 

Cine v-a cump*rat cafe a? 

Cine v-a vindut cafe a §i tig 3 -**-? 

Ce ti-a comandat ofitenil? 

De obicei faci ce iti comandS ofiterul? 

Cine te-a intrebat in clasa? 

Cui i-ai raspuns? 

Pe cine intrebi cind nu §tii rSspunsul? 
Cine ti-a explicat gramatica? 

Cine i-a explicat camaradului gramatica? 

Cui i-a scris despre §coala.? 

Cui i-ai spus ce faci aici? 

Cui i-ai aratat ora§ul? 

Cui i-ai cumparat cafea? 


189 


o 


LESSON 37 


b. Studentul r&spunde cu expresiile: mie, dumitale, lui 

ei, etc. 

Cui i-ai dat tig&ri? 

Cui i-a mul^umit el? 

Cui i-ai explicat gramatica? 

Cui i-a vindut vinz&torul un automobil r&u? 

Cui i-a cerut vinz&torul 1000 de dolari, pentru un 
automobil yechi? 

Cui i-ai spus c£ vremea este urita aici? 



190 




LESSON 37 




BUCATfl DE Cl TIRE 

Cind am venit in .America, am avut haine din Romania. 

Cine s-a uitat la mine, a vSzut imediat cu nu sint american, 
a§a cS m-am dus la prSvSlie sS cumpSr haine noi. N-am vrut 
sS m S due singur sS f ac cumpSrSturi, pentru c S n-am §tiut 
bine engleze§te §i n-am cunoscut pre^urile. Un prieten al 
meu, care a fost marinar inainte, mi-a spus cS el cunoa§te 
ni§te prS.vS.lii bune §i ieftine, in care vinzStorii sint 
cinsti^i. A spus cS. vine cu mine. I-am mul^umit pentru 
asta. Am intrat intr-o pravSlie mare, pe strada Principals. 
Un vinzStor a venit §i ne-a salutat, apoi ne-a intrebat ce 
dorim. 

I-am raspuns ca vreau douS costume: unul gri pentru 

zilele de lucru §i o haina de sport cu pantaloni alba§tri, 
pentru celelalte zile. I-am spus, de asemenea, ca sint 
pentru mine. Atunci, el mi-a arStat mai multe costume: 
unele prea mari, altele prea mici, insa pinS la uriiia, am 
gasit unul tocmai cum imi place mie. L-am intrebat pe 
vinzStor cit costa. El mi-a raspuns ca hainele costs 
numai 89 de dolari. DacS vrei sS fii domn, trebuie sS 
plSte§ti. Am cumpSrat patru cSmS§i albe §i cravate care 
merg bine cu costumele. Am cumpSrat o hainS gri de sport, 
cu ni§te pantaloni verzi, o cSma§S galbenS §i o cravats 
ro§ie. Acum sint sigur cS se uitS lumea la mine! 

Pentru cS am avut un palton din Rominia, n-a trebuit 
sS mai cumpSr unul. In august nu este incS frig, a§a cS 
am cumpSrat numai un pardesiu. 




191 




LESSON 37 


.Am cump&rat hainele, i-am pl^tit vinz&torului §i dupS 
ce am ajuns acas&, repede am schimbat hainele. Am fost 
alt om. Nimeni nu s-a mai uitat la mine ca la un strain. 
ToatS lumea a crezut ca sint artist de la Hollywood. 

IntrebSri : 

1. Ce fel de haine ai avut cind ai venit din Rominia? 

2. A §tiut lumea c Z e§ti strain? 

3. Ce ai fScut atunci? 

4. Te-ai dus singur sZ faci cump2r2turi? 

5. Ce a fost prietenul dumitale inainte? 

6. Crezi cZ to$i vinzStorii sint cinsti^i? 

7. I-ai mul^umit pentru cZ a vrut sa te a jute? 

8. Ce fel de costume ai cump£rat? 

9. Cit t?i-a spus cZ este pre^ul costumului? 

10. Cit crezi cZ face un costum bun? 

11. Ai cumparat ghete, ciorapi sau altceva? 

12. De ce n-ai cump&rat palton? 

13. Ce ai cump&rat, in caz ca plouS. sau bate vintul? 

14. Unde ai schimbat hainele? 

15. Ce crede lumea, cind te vede in hainele de sport? 


LESSON 37 



TEME PENTRU ORA DE APLICATIE 

a. Fiecare student spune ce costume are §i ce haine are. 

Un student spune cum se duce §i face cumparaturi. 

Un student casatorit spune cum face el cumparaturi cu 
Sofia lui. 

Un student intreaba pe altul, ce fel de haine ii tre- 
buie in statul lui. 

b. De tradus in romine§te: 

When did you buy these clothes? 

I bought them the day before yesterday. 

Who sent you the money? 

My uncle sent me the money. 

Did you write to him? Did you ask for money? 

I wrote to him, but I did not ask for money. When he 
answered me he put a check for 200 dollars in the letter. 

What did you buy? 

A suit of clothes, shirts, socks, and a hat. 

c. De tradus in engleze§te: 

Dar sofiei ce i-ai cumparat? 

Daca ii cumpar tot ce vrea ea, ramin om sarac. I- am 
cumparat doua rochii §i dou& palarii. Asta-i destul pentru 
ea . 


193 





i 



LESSON 37 


Copiilor nu le trebuie nimic? 

Ba da; §tii cum sint copiii. Lor le trebuie ghete la 
fiecare doua luni. DacS nu le rup, r&min prea mici pentru 
ei. 

Ce fel de haine trebuie iarna? 

Fiecare trebuie sa poarte palton, iar cind bate vintul, 
toamna §i primavara, pardesiu. Imi pare bine c& nu este ca 
in Rominia. Ti-aduci aminte ca a trebuit sa purtSm chipiu 
la liceu? Si numar pe haina? 

Da. Au fost alte timpuri. 

d. Glume: 

0 femeie a intrat intr-o pravSlie de haine §i a cerut 
vinzatorului sa-i arate ni§te palSrii §i ni§te rochii. Ea 
le-a incercat pe toate §i dupa citva timp, vinzatorul a 
intrebat-o : 

- Pe care vre$i s-o cumpSrati? 

- Nu vreau sa cumpar nimic, a spus ea. A§tept numai 
sa se opreasca ploaia. 

=★ —k —k —k —k —k —k —k —k — 

Doi copii stau de vorba intr-o camera. 

- Cred ca avem musafiri astazi, a spus unul din ei. 

- De ce? 1-a intrebat ceiaialt. 

- Pentru ca mama a ris de gluma pe care a spus-o tata, 
i-a raspuns primul. 

—k —k —k —k — k —k —k —k —k —k — 

e. Proverb: Nu-i frumos ce-i frumos, e frumos ce-^i 

place. 




194 


LESSON 37 



EXPLICATII GR.AM.ATIC.ALE 

§165, In this lesson we learn how to use the indirect 
object pronouns with the past tense. If you do not already 
understand the concept of indirect object, review Lesson 36, 
§154-157. 


The most common patterns with the past tense are: 


(el nu) mi-a dat 
i;i-a dat 
i-a dat 


i-arn dat 
i-ai dat 
i-a dat 


or : le- am dat 

le-ai dat 
le-a dat 


ne-a dat 
v- a dat 
le-a dat 


i-am dat 
i-ati dat 
i-au dat 


le-am dat 
le-ati dat 
le-au dat 


Mi-ai dat? 

Ti-am dat. 

I 

Mi-ai r&spuns la scrisoare? 

Da, raspuns la scrisoare. 

§166. .There are some forms that are used with the in- 
direct object pronouns which have no equivalents in English. 

A Romanian would use them for various reasons, like emphasis, 
etc., where in English the tone of the voice would convey 
equivalent meaning. 


195 


3 


LESSON 37 


As you have already seen from Introducerea gramaticii 
noi, you may say: 

Mi- a spus. Or: Mie mi- a spus, Or: Mi- a spus mie. = 

He told me. 


mie 

dumi tale 

lui 

ei 

nou& 

dumneavoastr& 

lor 

§167. The above forms, 
when you wish to answer with 
asking for the indirect obje* 

Examples : 


mie mi- a spus 
dumitale ti-a spus 
lui i-a spus 
ei i-a spus 

nou& ne-a spus 
voua v-a spus 
lor le-a spus 

listed in §166, are necessary 
only one word to a question 
t. 


Cui i-a spus profesorul? Mie. Lui. Ei. Lor. Nou&. Dumitale 

Cui i-e frig? Mie. Lui. Ei. Lor. Nou&. Dumitale 

Cui ii trebuie bani? Mie, dumitale, lui, ei, nou&, lor 

§i dumneavoastr&, nu-i a§a? 

§168. The equivalent forms of dumitale and dumnea - 
voas trS in §166 and §167 are n ^ie ,f and ff vou& M for the 
f amiliar form. 


Ce ti-a spus % ie ? Cine v-a spus voua asta? 



196 


LESSON 37 



a. IntrebS.ri: 

1. Cum faci cump&r&turi? 

2. Cine i^i trimite bani dac2 nu ai destui? 

3. Ce fel de uniform^ por^i? 

4. Ai haine de sport? 

5. Ce haine civile ai? 

6. Cite p&l&rii ai? 

7. De cite ori pe s&pt&min£ schimbi c&ma§a? 

8. De cite ori pe s&pt&minS. schimbi ciorapii? 

9. Ce poartS femeile? 

10. Cine ^i-a spus c£ cursul de limba romina este u§or? 

11. Cine ti-a explicat lec^ia? 

12. Cine %i-a scris scrisori? 

13. Cine | i-a vindut automobilul? 

14. Ce %i-a cintat orchestra cind ai fost la restaurant? 

15. Ce v-a ar&tat profesorul in prima zi de §coal<t? 

b. De tradus in romine§te: 

When my brother-in-law arrived in the United States, he 
did not have American clothes. He wanted to buy some imme- 
diately. Because he did not know the prices, he asked his 
cousin if he could take him to a good store. . His cousin 
answered him that he could. He tried two suits, bought one. 
He bought a white shirt, two ties, some socks, and a hat. 

The sales clerk sent him the clothes by mail. 


197 


LESSON 37 


► 



c. De tradus in engleze§te: 

Dupa ce au f&cut toate cumparaturile, s-au dus intr-alta 
pr&vSlie, ca sa cumpere ceva copiilor. Acolo ei au vazut 
l ni§te chipie foarte dragu^e, cum poarta pompierii. Ei le-au 

\ cumpara t, le- au adus acasa §i le-au dat cupiilor. Lor le-au 

| placut chipiele. Cind le dai copiilor ceva, ei totdeauna se 

j bucura. 

I 

f 

[ d. Va rog sa scrie^i o compozi^ie despre: 

j Hainele pe care le am acasa §i unde le %in. 

* 

I e. Va rog sa fi-fci pregati^i sa vorbiti cam doua minute 

| despre: 

i 

I 

* Ce port eu cind na due in ora§. 



198 




LESSON 37 


VOO.ABUL.AR 


Expresii idiomatice : 
Ei, §i? 

a face cumparaturi 
haina de sport 

Vocabular : 


aviator, -i 
boneta, -te 
chipiu, chipie 
ciorap, -i 
costum, -e 
cravata, -te 
cumnat, -ti 
cumnata, -te 
cumparatura, -ri 
gheata, ghete 

g ri . 

marinar, -1 
palton, paltoane 
pantaloni (masc. pi.) 
pardesiu, -ri 
palarie, -rii 
rochie, rochii 
universi tate , -tafi 


So whatl 

to do shopping 

sport jacket 


flyer 

garrison cap 
service cap 
sock, stocking 
suit, costume 
necktie 

brother-in-law 

sister-in-law 

purchase 

shoe, high shoe 

gray 

sailor; seaman 

overcoat 

trousers 

topcoat 

hat 

dress 

university 


Verbe : 


a prefera, prefer, preferat 
a saluta, salut, salutat 
a schimba, schimb, schimbat 

a trimite, trimit, trimis 


to prefer 
to salute 
to change, trade, 
exchange 
to send 



199 


ERIC 


t 

£ 


m 


LESSON 37 


200 


LESSON 38 


[ 


AVW\ 



LECTiA 38 


IN1RODUCEREA GRAMATICII NOI 


a. Prof esorul vrea sS. explice studentului lectia. 
Profesorul vrea s8.-i explice lectia. 

Ce vrea profesorul s £ explice studentului? 
Profesorul vrea s&-i explice lectia. 
Profesorul nu vrea s2.-i explice niraic. 

Ce vrea profesorul sS. dea studentului? 
Profesorul vrea s&-i dea lectia. 

Profesorul nu vrea sS.-i dea nimic. 

Ce vrea profesorul s& explice studentilor? 
Profesorul vrea sS. le explice lectia. 
Profesorul nu vrea s& le explice nimic. 

Ce vrea profesorul sS. le dea studentilor? 

El vrea sa le dea lectia. 

El nu vrea sa le dea nimic. 

Ce vrea profesorul s 3. le aducet studentilor? 

El vrea sa le aducci lectia. 

El nu vrea sS. le aduca nimic. 


b. Cind poti sa-mi explici lectia? 

Pot sa-ti explic lectia disearS. 

Nu pot sa-ti explic lectia diseara. 


201 




LESSON 38 


Cind po^i sS.-mi dai o carte de limba rominji? 

Pot s£-ti dau o carte de limba rominS, acum. 

Nu pot dau o carte de limba rominS. astSzi. 

Cind po^i sa-mi arS,^i c&rtile? 

Pot s£“ti ar^t c^r^ile disearS,. 

Nu pot sa-ti ar£t c£rtile ast&zi. 

Cind pute^i s£ ne explicati lec£ia? 

Putem s% vS, explic£m lec^ia disearS. 

Nu putem s£ vS. explic£m lectia disear£. 

Cind pute^i s& ne ar£tati tablouri din Rominia? 
Putem s& v& ar&t&m tablouri din Rominia disear&. 
Nu putem s£ v& ar£t£m tablouri din Rominia. 


c. Vrea profesorul sS-^i explice lectia? 

Da, el vrea sS-mi explice lectia. 

Nu, el nu vrea s5.-mi explice lectia. 

Vrea profesorul s£-ti arate tablourile din Rominia? 

Da, el vrea s&-mi. arate tablourile din Rominia. 

Nu, el nu vrea s?l-mi arate tabourile din Rominia. 

Vrea profesorul s£ vS dea o lec^ie nouS, in fiecare zi? 
Da, el vrea s& ne dea o lec^ie nouS. in fiecare zi. 

Nu, el nu vrea s& ne dea o lec^ie nou& in fiecare zi. 


d. Studentul trebuie s& facS. ce ii spune profesorul §i in 
acela§ timp s& r&spundS: 

D£-i creionull 
li dau creionul. 

Nu-i dau creionul. 

Spune-i ce orS. este! 

li spun ce orS, este. Este ora 

Nu-i spun ce or 5. este. 

Spune-le ce ora este! 

Le spun ce or5 este. Este ora 

Nu le spun ce orS. este. 


ERIC 


202 


LESSON 38 


Da-le ni§te tigSri. 

Le dau ni§te ^ig5ri. 

Nu le dau ni§te ^igari. 

Da-mi creionul! 

Iti dau creionul. 

Nu-ti dau creionul. 

Spune-mi ce ora estel 

Iti spun ce ora este. Este ora... 
Nu-ti spun ce ora este. 

Da-ne ni§te figSril 
Va dau ni§te tig&ri. 

Nu va dau ni§te tig&ri. 

Spune-ne ce ora estel 

Va spun ce ora este. Este ora.... 
Nu va spun ce ora este. 

Dati-i creionul! 
fi dam creionul. 

Nu-i dam creionul. 

Spune^i-i ce ora este! 

li spunem ce ora este. Este ora. 
Nu-i spunem ce ora este. 

Dati-le caietelei 
Le dam caietele. 

Nu le dam caietele. 

Spune-fci-le ce ora estel 

Le spunem ce ora este. Este ora. 
Nu le spunem ce ora este. 

Spunelfi-mi ce ora este! 

Iti spunem ce ora este. Este ora 
Nu-ti spunem ce ora este. 

Dati-mi temele acasai 
±ti dam temele acasa. 

Nu-ti dam temele acasa. 



ERIC 


203 


LESSON 38 


DIALOG 


Mitica §i cu soacra lui, Mi'fca Drago§, se due la un 
magazin de imbrScSminte §i incaltaminte sa faca cumparaturi. 


1. Vinzatorul 

2. Mi$a 

3. Vinzatorul 

4. Mi$a 

5. Vinzatorul 

6. Mitica 

7. Vinzatorul 

8. Mita 

9. Vinzatorul 

10. Mitica 

11. Vinzatorul 

12. Mita 


13. Vinzatorul 

14. Mi^a 

15. Vinzatorul 

16. Mita 


17. 

18. 

19. 

20 . 


Mitica 

Mi|a 

Mi tic a 
Mita 


Bine ati venitl Cu ce va pot servi? 

Vreau sa-i cumpar ginerelui meu ceva. 

Ce anume? Un costum de haine? 

Nu....o pereche de pantofi maron §i o curea 

Pofti^i aici domnule Mitica. Ce numar 
purtafi? 

Numarul 41. 


Avem 
Eu §tiu 


aici ni§te pantofi M Dermata", va plac? 
iu ce ii place! Incalt^-i Mitica! 


Incalta- 


Se potrivesc? 

Da, se potrivesc foarte bine. 

Altceva mai dori^i? 

Da, arata-mi te rog, ni§te stofa groasa 
pentru o fusta. 

Cu piacere! Aici avem de asemenea ni§te 
stofa subtire, pentru bluze. 

Culoarea este prea deschisa. 

Aici este o culoare mai inchisa. va place? 
Imi place. 0 cumpar. Ce i%i mai trebuie, 
Mitica? 

Ni§te batiste §i manu§i. 

Ai destule acasai 

Insa sint kaki; le am din armata. 

Imbraca-te cu ce ai §i taci din gura! 

Scoate portofelul §i piate§te-i vinzatoru- 
lui! (Catre vinzator) : Da-i pachetul! 


21. Vinzatorul: Multumesc §i mai pofti^i. 



204 


LESSON 38 



EXERCIJII GRAMATICALE 


a. Vrea studentul sa-i cumpere o cafea profesorului 
Da, studentul vrea sa-i cumpere o cafea. 

Nu, studentul nu vrea sa-i curapere o cafea. 

A vrut studentul sa-i curapere o cafea profesorului? 
Da studentul a vrut sa-i cumpere o cafea. 

Nu^ studentul n-a vrut ^a-i curapere o cafea. 

Vrea studentul sa-i trimita flori domni^oarei Pop? 
Da, studentul vrea sa-i trimita flori. 

Nu, studentul nu vrea sa-i trimita lion. 

A vrut studentul sa-i trimita flori domni§oarei Pop? 
Da, studentul a vrut sa-i trimita flori. 

Nu, studentul n-a vrut sa-i trimita flori. 


Vrea profesorul sa-ti explice lectia? 

Da, profesorul vrea sa-mi explice lectia. 

Nu, profesorul nu vrea sa-mi explice lectia. 

A vrut profesorul sa— ti explice lectia* 

Da, profesorul a vrut sa-mi explice lectia. 

Nu, profesorul n-a vrut sa-mi explice lectia. 

Vrea camaradul sa— ti citeasca scrisoarea? 

Da, camaradul vrea sa-mi citeasca scrisoarea. 

Nu, camaradul nu vrea sa-mi citeasca scrisoarea. 


o 


205 


LESSON 38 


A vrut camaradul s&-ti citeasc& scrisoarea? 

Da, camaradul a vrut s£-mi citeascS. scrisoarea. 
Nu, camaradul n-a vrut sSL-mi citeascS. scrisoarea. 


b. Vrea studentul s5 .1 e vind& un autoraobil camarazilor? 
Da, el vrea s& le vind£ un automobil. 

Nu, el nu vrea s3. le vind£ un automobil. 

A vrut studentul s& le vind£ un automobil camarazilor? 
Da, el a vrut sS, le vindSt un automobil. 

Nu, el n-a vrut s£ le vindS. un automobil? 

Vrea profesorul s& le vorbeascS. studentilor la ora 
patru? 

Da, profesorul vrea s£ le vorbeascS. studentilor. 

Nu, profesorul nu vrea s 5. le vorbeascS. studentilor. 

A vrut profesorul s & le vorbeascS, studentilor la ora 
patru? 

Da, profesorul a vrut s& le vorbeascS. studentilor. 
Nu, profesorul n-a vrut s£ le vorbeascS. studentilor. 


Vrea profesorul s£ v& spun& ceva? 

Da, profesorul vrea s£ ne spun& ceva. 

Nu, profesorul nu vrea s£ ne spun£ nimic. 

A vrut profesorul s£ v3. spunS. ceva? 

Da, profesorul a vrut s£ ne spun& ceva. 

Nu, profesorul n-a vrut s& ne spun£ nimic. 

Vrea domnul MiticS sS v& inchirieze casa? 

Da, domnul MiticS vrea s£ ne inchirieze casa. 

Nu, domnul MiticS. nu vrea s£ ne inchirieze casa. 

A vrut domnul MiticS. sS. vS. inchirieze casa? 

Da, domnul MiticS. a vrut sS, ne inchirieze casa. 
Nu, domnul Mitica n-a vrut s& ne inchirieze casa. 


c. Poate profesorul s£-i explice studentului lectia? 

Da, profesorul poate s&-i explice studentului lectia. 
Nu, profesorul nu poate sa-i explice studentului 
lectia . 


206 


LESSON 38 


A putut prof esorul 
Da, prof esorul a 
Nu, prof esorul n- 
lectia. 


gg-i explice studentului lectia? 
putut sa-i explice studentului lectia. 
a putut sS-i explice studentului 


Durnneata poti sa-i explici studentului lectia? 

Da eu pot sa-i explic studentului lectia. 

Nu^ eu nu pot sa-i explic studentului lectia. 

Durnneata ai putut sS-i explici studentului lec|ia? 
Da, eu am putut sa-i explic studentului lectia. 
Nu, eu n-am putut sa-i explic studentului lecti 


Pot profesorii s a 
Da, profesorii 
Rominia. 

Nu, profesorii 
despre Rominia. 


le vorbeasca studentilor despre Rominia? 
pot sa le vorbeasca studentilor despre 

nu pot sa le vorbeasca studentilor 


An putut profesorii s a le vorbeasca studentilor despre 

^Deu^profesorii au putut s5 le vorbeasca despre Rominia. 
Nu, profesorii n-au putut sa le vorbeasca despre 

Rominia. 


Puteti sa le cereti bani studentilor? 

Da putem sa le cerem bani studentilor. 

Nu, nu putem sa le cerem bani studentilor. 

Afi putut sa le cereti bani studentilor? 

Da am putut sa le cerem bani studentilor. 
Nu| n-am putut sa le cerem bani studentilor. 


d. Vrei sa-mi spui unde este casa dumitale? 

Da vreau sa-ti spun unde este casa mea. 

Nu, nu vreau sa— ti spun unde este casa mea. 

Ai vrut sa-mi dai o carte de limba romina? 

Da am vrut sa-ti dau o carte de limba romma.^ 
Nu’ n-am vrut sa-ti dau o carte de limba romina. 

Vreti sa ne spuneti la ce ora ve|i veni? 

Da vrem sa va spunem la ce ora vom veni. 

Nu’ nu vrem sa va spunem la ce ora vom veni. 


207 


o 



LESSON 38 


At i vrut sa ne spuneti ceva? 

Da, am vrut sa va spunem ceva. 

Nu, n-am vrut sa va spunem nimic. 

Poti sa-mi explici lectia? 

Da, pot sa-ti explic lectia. 

Nu, nu pot sa-ti explic lectia. 

Ai putut sa-mi incasezi cecul? 

Da, am putut sa-ti incasez cecul. 
Nu, n-am putut sa-ti incasez cecul. 


Puteti sa ne ajutati? 

Da, putem sa va ajutam. 

Nu, nu putem sa va ajutam. 


Ati putut sa ne ajutati? 

Da, am putut sa va ajutam. 
Nu, n-am putut sa va ajutam. 

e. Spune-mi, cum te nume§ti? 
Spune-i, unde locuie§ti? 

Spune-ne, unde ai fost aseara? 

Spune-le, ce ora estel 


Ma numesc Petru Bucur. 
Locuiesc in Bucure§ti. 

Am fost la cinemato- 
graf . 

Este ora trei §i zece. 


Spuneti-mi, unde ati fost aseara? Am fost la restaurant. 
Spuneti-i, unde locuiti! Locuim in ora§ul Bra§ov. 


Spuneti-ne, sintej^i casatoriti? Da, sintem casatoriti. 
Spuneti- le, cum va numitii Ne numim Petru §i Ion. 


Nu-mi spune nimicl Nu-ti spun nimic. 

Nu-i spune unde locuie§tii Nu-i spun unde locui- 

esc . 


Nu ne spune nimic! 

Nu le spune nimic! 

Nu-mi spuneti nimic! 
Nu-i spuneti nimic! 

Nu ne spuneti nimic! 
Nu le spunefi nimic! 


Nu va spun nimic! 
Nu le spun nimic! 

Nu-ti spunem nimic! 
Nu-i spunem nimic! 

Nu va spune. a nimic! 
Nu le spunem nimic! 


208 


LESSON 38 



(EXERCITII GRAMATICALE SUPL IMENTARE ) 


a. Ce vrei Sci—i dai camaradului? 

Cind vrei sS.-i dai asta? 
l^i place s& scrii scrisori? 

Cui ii scrii? 

1-fci place sa~i scrii des? 
l$i raspunde? 

Poate sa-ti raspundS. des? 

Poti sS-i scrii ce vrei? 

Cine vine in clasa sS-^i explice lec^ia? 
Poate s£ vS explice bine? 

A vrut el sa va arate §i tablounle. 

Unde trebuie sa v& duceti s£ primiti po§ta? 
Cine poate s& va dea ordine aici? 

Cine le da ordine studentilor? 

Cind le dS. el ordine? 

Cui r.u poti sa-i scrii despre §coala? 

Poate el sa-ti raspund&? 

Cum poate sa-ti scrie? 


209 


o 


LESSON 38 


b. Te rog spune camaradului dumitale sa dea profesorului 
creionull 

sa spuna studen^ilor ce ora este! 
sS. arate studentilor caietul luil 
sa ne spuna unde locuit§tel 
sa ne cumpere cafea la ora 101 
sa ne vinda ni§te cSrlji romine§tiI 
sa ne citeascS scrisorile fetei lui! 

Te rog spune camarazilor dumitale sa dea profesorului 
creionull 

sa spuna studen^ilor ce ora estel 
sa arate vecinului caietul luil 
sU. ne spuna cine este comandantul lorl 
sa ne vinda ni§te cari^i romine§til 

Te rog spune camaradului sa nu dea profesorului creionull 

sa nu spuna ce ora estel 
sa nu arate vecinului nimicl 
sa nu ne cumpere cafea la ora 101 
sS. nu ne citeasca scrisorile 
fetei luil 

Te rog spune camarazilor s& nu dea vecinului temele 
acasal 

sa nu arate fetei nimicl 
s£ nu ne cumpere cafea astazil 
sS. nu vinda profesorilor 
c&rtile . 


LESSON 38 


I 


I 



BUCATA DE CITIRE 


De multe ori, pove§tile cu soacre sint adevSrate. Asta 
o §tie Mitica mai bine decit noi toti» 

tntr-o zi, el a vrut sa se duca in ora§, sa bea o bere. 
Cind a scos ma§ina din garaj, a vazut-o pe soacra lui la 
scar imbracata, gata sa mearga in ora§. El a vrut s£-i 
spun& ca nu poate s-o duca §i a vrut sa-i dea bani, sa 
mearga cu tramvaiul; insa ea i-a raspuns : Taci din gura! 

Du-ma la un magazin bun de imbracaminte §i incaltamintel 

Ea a intrat in ma§ina §i s-au dus la magazinul fr Haine- 
gata” pe strada Lipscani. 0 vinzatoare i-a intrebat ce 
doresc . 


— Vreau sa incerc o bluza cu flori §i o fusta verde 
ca iarba, a spus soacra. Miine vom sarbatori ziua de 
na§tere a nepotului meu §i vreau sa-i fac o surpriz&l 

— Nu inljslegl 

-- Cind ma va vedea cu haine noi, ii voi spune ca 
Mitica le-a cumparat §i sint sigura ca nu va crede. 

Vinzatoarea n-a mai spus nimic. Treaba ei este sa 
vinda. Ea a adus ni§te bluze §i ni§te fuste. Soacra le-a 
incercat in fata oglinzii. Ele nu s-au potrivit tocmai 
bine, pentru ca ea este cam grasa, pentru etatea ei. Apoi, 
ea 1-a intrebat pe Mitica: 


211 


LESSON 38 


— Mitica, ai primit ieri plata nu-i a§a? 

— Da, a spus el §i imediat a s.imf it ca nu va fi bine. 

Apoi, soacra lui a comandat ni§te batiste, sa mearga 
cu bluza §i ni§te manu§i, sa mearga cu paiaria. A mai 
cumparat apoi doua perechi de ciorapi, de culoare deschisa. 

In^camera vecina, ea s-a dezbracat de hainele ei vechi 
§i s-a imbracat cu hainele ei noi. 

Apoi a spus vinzatoarei sa le faca pachet, sa-1 dea 
ginerelui ei §i sa-i ceara banii. 

La urma, a cerut sa vada ni§te stofa groasa, pentru 
costume. 


— Vreau s-o trimit rudelor mele din Rominia, a spus ea. 

— Ave-fci voie sa triraite^i pachete in Rominia? a intre- 
bat vinzatoarea mirata. 

— Da, insa vama este foarte mare. 

-- Au ei bani sa piateasca vama? 

— Nu. In dolari americani, vama pentru un costum de 
haine este cam 50 de dolari. 

— Atunci, de ce le trimite-fci stofa, daca ei nu au bani 
s-o scoata de la vama? 

— Eu fac a§a cind scriu o scrisoare in Rominia, le 
spun c a voi trimite ni§te stofa §i pun de asemenea o bucata 
de stofa, in scrisoare, Cu bucata asta de stofa, ei se due 
la un om care are bani §i ii arata stofa. Omului, daca ii 
place stofa, a piate§te inainte. Cu banii pe care ii prim- 
esc, rudele mele piatesc vama, scot stofa §i o dau omului. 

— Daca faci a§a, lor nu le ramine nimic cu ce sa. se 
imbrac-e! 

— Ba da, pentru ca eu trimit stofa pentru doua costume, 
a raspuns soacra. 


212 


LESSON 38 


Apoi ea a zis: 

-- Mitica, scoate portofelul §i piate§tel Du pachetele 
acasS. §i fii atenti 

Daca cineva vrea sa se casatoreasc^ §i sa locuiasca cu 
socrii, sa se duca la Mitica §i sa-i ceara inf orma^ii despre 
soacre. 


Intrebari : 

1. Sint adevarate pove§tile despre soacre? 

2. Unde a vrut Mitica sa se duca, intr-o zi? 

3. Pe cine a vazut el, dupa ce a scos ma§ina din 

garaj? 

4. Ce a vrut el sa-i spuna? 

5. Unde i-a dat ordin soacra lui, s-o duca? 

6. Ce a vrut ea sa incerce la magazin? 

7. Cind are ea de gind sa poarte hainele acestea noi? 

8. Ce a mai cumparat ea? 

9. S-au potrivit bine hainele acestea? 

10. Ce f el de ciorapi a cumparat §i cite perechi? 

11. Cine a piatit pentru toate acestea? 

12. Unde s-a dezbracat §i apoi s-a imbracat ea? 

13. Cui a vrut sa timita ea stofa? 

14. A avut voie sa trimita? 

15. Costa mult vama? 

16. Poti sa ne spui, cum piatesc rudele de acolo, vama? 



LESSON 38 



TEME PENTRU ORA DE .APLICATIE 

t 


a. Un student, spune ce a cumparat de la prSvalie (§i intre- 
buinteaza vocabularul din lectia asta) . 

Un student, spune ce haine are acasa (§i intrebuint eaza 
vocabularul din lectia asta).. 

Un student, intreaba pe altul, despre hainele pe care 
le poart2, cind merge la un restaurant cu prietena lui. 

b. De tradus in limba romina: 

MixicS. went to a shoe store. He did not go alone; he 
went with his mother-in-law. Even though he already bought 
her a dress, a hat, gloves and handkerchiefs, she also wanted 
to buy some shoes: a brown pair and a black pair. She or- 

dered a small size. Mitic& wanted to tell her that he did 
not have much money; but she told him: Shut up! She tried 

them, and walked with them in the store. Mitica had to pay 
for everything. His mother-in-law ordered: Pay him! Give 

me the change! Then she showed him the packages, and said 
to him: Take them home! 

c. De tradus in engleze§te: 

Mitica a scos banii din portofel, i-a platit vinzatoru- 
lui, a imbracat pardesiul lui vechi §i a ie§it afara. I-a 
fost frig, pentru ca a batut un vint rece §i a fost imbracat 
intr-un costum subtire de vara. S-a gindit la viata mili- 
tara, apoi la timpul cind s~a casatorit cu nevasta lui: o 
fata buna, frumoasa, nu ca mama ei. El s-a gindit sa-i faca 


214 


r — 

LESSON 38 


o surprizS sotiei lui : a 

api, s-o facS fericita. 
cheltuie§te to^i banii cu 
nevasta lui. 


vrut sS-i ducS o pereche.de cior 
De cind a venit soacra lui, el 
ea §i nu-i ramin muliji pentru 


d. Glume 


mai 


Doi vinzatori stau de vorba. 
bun vinzator . Primul spune : 


Fiecare crede ca el e cel 


0 femeie, a intrat in prSvSlie sa cumpere o pereche de 
ciorapi si eu am putut sa-i vind nu numai ciorapn, dar §1 
o pereche de pantofi, o batista §i o curea ca sa mearga cu 

pantof ii . 

Asta nu-i nimic, i-a rSspuns al doilea. 0 femeie im- 
atS in negru, a intrat in prSvalie §i mi- a spus c5 vrea 


bracata in 
sa cumpere 
murit. Eu 


un costum de haine pentru barbatul ei care a 
i« am vindut un costum de haine, cu doua perechi 

de pantaloni. 

=* =* =* =•*■=*=*= 


Eu cunosc un om care poarta pantalonii in familie, insa 
so^ia lui ii spune ce culoare. 

e. Proverb: Cama§a e mai aproape de corp decit haina. 



215 


ERIC 


LESSON 38 



EXPLICiVTII GRAM.ATICALE 


§169. In this lesson we learn the use of the indirect 
object with the subjunctive and the imperative. 


Here we give only the most common patterns with the sub 
junctive: 

el a vrut sa-mi spuna eu am vrut sa-i spun, 

el a vrut s&-\ u i spuna dumneata ai vrut sa-i spui 

el a vrut Sci-i spunS. el a vrut sS-i spuna 


el a vrut s§. ne spuna 
el a vrut sS va spuna 
el a vrut s a le spuna 


noi am vrut sa-i spunem 
dumneavoastra ati vrut sS. le spuneti 
ei nu au vrut s a le spuna 


Vrei sa-mi spui? 
Vreau sa-ti spun. 

Vreti sa ne spuneti? 
Vrem sa va spunem. 

Poti sa-mi explici? 
Pot sa-ti explic. 


Pute^i sa ne explicati? 
Putem sa va explic am. 


§170. The most common patterns with the imperative are: 


Spune-mil 

Spune-il 


Nu-mi spune’. 
Nu-i spune’. 


Spuneti- mi’ 
Spuneti- i 1 . 


Nu-mi spuneti 1 . 
Nu-i spuneti 1 . 


216 


LESSON 38 


Spune-nel Nu ne spune’. 

Spune- lei Nu le spunei 


Spunefi-nel Nu ne spune^i. 

Spune fi-le l Nu le spune^i. 


§171. You may remember f rom Bucata^de 
tence: asta o stie Mitica mai bine decit noi tot* 

M it” in the direct object refers to nothing 1T1 na 
or to something unidentified, then we use o. 


the sen- 
When 
in particular, 


Examples : 

Femeile traiesc 
toata lumea. Vreau 
la radio. 


mai mult decit barbafii. Asta o §ti 
sa-1;i spun ceva interesant. Am auzit 


Note marginale asupra v£l abul arului: 

*172 We learn in this lesson another set of reflexive 

verb!! Review the use of reflexive verbs Here are a few 

more examples with the verbs learned in this lesson. 

El a imbrScat copiii in haine curate, apoi s-a ImbrScat 
cu costumul albas tru. 


S-a dezbracat in camera vecina, apoi s-a imbrS.cat cu 
costumul de baie. 

A dezbracat copiii §i i-a imbrScat in cama§i de noapte. 



y^tj 

j t try 


217 




3 


a. Intreb&ri: 

1. Cite perechi de pantofi ai? 

2. Cite batiste ai? 

3. De unde ai cumpSrat inc&ltSniintea pe care o ai? 

4. Ce prSvSlie de imbr&c&minte mai bunS este in ora§ul 
dumitale? 

5. Ce fel de stofS. ifi place? 

6. Cite curele ai? 

7. Ci^i bani ai in portofel? ArSta-ne, te rog, baniil 

8. Cind por^i haine din stof& groasS. §i cind porti 
haine din stofa subtire? 

9. Cu ce te imbraci dimine at a? 

10. Cu ce te incalti dimineata? 

11. Scot soldatii chipiul cind saluta? 

12. Scot ci/ilii p£laria cind salutS.? 

13. Se potrive§te, de obicei, uniforma in armatS? 

14. Te rog da ordin camaradului sa aduca profesorului 
cartea! 

s £ dea profesorului 
cartea! 

s£ nu spuna profesorului 
unde-i cartea! 
sa nu dea profesorului 
tigari. 

15. Te rog spune camarazilor sa aduca profesorului cartea! 

sa. nu dea profesorului 
temele acasa. 

16. Vrei sa-i dai profesorului ni§te tigari? 

17. Vrei s£«ti dea profesorul lectii de gramatica dupS. 
ora patru? 

18. Vreti sa v£ explice profesorul gramatica? 


218 


LESSON 38 


b. De tradus in limba romina: 

When Costica went to buy a suit of clothes for the first 
time he did not know what to buy, because all the suits were 
beautiful. He tried on several, even though he “° ne y 
only for one. Then he bought a belt, a pair of gloves, and 
some socks. He prefers dark colors. His wife almost sent 
him back with the clothes. She tried to explain to him that 
they were not good enough. But he answered: Shut up. they 

fit, I like the material, and I dress as I like. Don t tell 

me how to dress! 


c. De tradus in limba engleza: 

In armata, Costica s-a imbracat cu haine kaki, cu uni- 
forma din stofa groasa, care rar s-a potnvit. Boneta a 
fost prea mare, chipiul a fost prea mic, ghetele^au fost 
sau prea mici sau prea mari, iar una a fost mai mgusta 
decit cealalta. Cind a fost santineia la poarta, n-a avut 
mSnu§i §i aproape a inghe-fcat. Cind l-a spus s^r^entu ui 
despre asta, sergentul i-a raspurts : _ spune-i capitanului. 
Capitanul i-a spus: de ce vii sa-mi spui mie? 


A fost o viata grea, fara glumai Insa acum, se gmde§te 
cu piacere la timpul acela, mai ales cind vine soacra sa-i 
viziteze . 


d. Va rog sa scrie^i o compozitie despre: 

Ce port eu cind ma due in ora§, in haine civile. 

e. Va rog sa fi^i pregatiiji sa vorbi^i cam doua minute 
despre : 

Ce pot gasi intr-un magazin de incaitaminte §i imbraca- 
minte . 



219 



LESSON 38 


VOCABULAR 


Expresii idiomatice : 
taci din gui-S.1 
Vocabular : 


anume 

batiste, -te 
bluza, -ze 
culoare, culori 
curea, curele 
deschis, -§i, -e 

fusta, fuste 

gros, groasa; gro§i, groase 

imbr&cSminte 

incaltaminte 

inchis, -a; inchi§i, inchise 
kaki 

magazin, -e 
maron 

manu§a, -§i 
pachet, - e 
pereche, -chi 
portofel, -e 
stofa, -fe 
subljire; sub^iri 
vam§., vami 


shut up! 


namely 

handkerchief 

blouse 

color 

belt 

light (in color) 

skirt 

thick 

clothing 

footwear 

dark (in color) 

khaki 

department store; 

large store 
brown 
glove 
package 
pair 

pocketbook, wallet 
material (for suits) 
thin 

customhouse; custom- 
house duty 


Verbe : 

a se dezbraca, ma dezbrac, dezbracat 
a se imbr&ca, ma imbrac, imbracat 
a se incal^a, ma incalt* incal'fcat 
a se potrivi, (se potrive§te), 
po trivit 

a scoate , scot^ scos 


to undress (oneself) 
to dress (oneself) 
to put on shoes 
to fit 

to take out 


a se dezbraca is conjugated like a se imbrac a. 


m3. imbrac 
te imbraci 
se imbrac a 


ma incalt 
te incal^i 
se incallfa 


scot 

sco^i 

scoate 


220 


LESSON 38 


ne imbracain 
va imbracati 
se imbraca 


ne incaltam 
va incaltati 
se incalt^ 


scoatem 

scoate^i 

scot 



221 



mm 



LESSON 38 


222 


o 

ERIC 


LESSON 39 



J 


INTRODUCEREA GRAMATICII NOI 


Cartea mea este albastra. 
Cartea mea este cea albastra. 


Creionul meu este verde. 
Creionul meu este cel verdg, . 


Cartea mea 
Cartea mea 
cea verde. 


este 

este 


albastra §i cartea dumitale este verde. 
cea albastra §i cartea dumitale este 


Creionul meu este ro§u §i creionul dumitale este 
Creionul meu este cel ro§u §1 creionul dumitale 


negrUo 

este 


cel negru . 


Care este caietul dumitale? 
Cel albastru. 


Care este scaunul dumitale? 

Cel galben. 

Care este automobilul dumitale? 
Cel alb. 

Care este chipiul dumitale? 

Cel din dreapta. 


223 


1 


LESSON 39 


Care este casa dumitale? 
Cea mic§.. 

Care este cartea dumitale? 
Cea galbena. 

Care este ma§ina dumitale? 
Cea alba. 

Care este boneta dumitale? 
Cea din stinga. 


Care sint pantofii dumitale? 
Cei negri. 

Care sint profesorii dumitale? 
Cei care vorbesc romine§te. 

Care sint camarazii dumitale? 
Cei din automobilul verde. 

Care sint copiii dumitale? 

Cei curati* 


Care sint cart;ile dumitale? 
Cele albastre. 

Care sint batistele dumitale? 
Cele albe §i curate. 

Care sint cravatele dumitale? 
Cele verzi. 

Care sint costumele dumitale? 
Cele de sport. 


b. .Aici este un creion. Nu §tiu al cui este creionul 
acesta . 

Probabil este creionul unui student . 

Probabil este creionul unei studente. 


224 


LESSON 39 


Aid este o carte. Nu §* 1U a cui 
Probabil este cartea unui stude nt. 
Probabil este cartea une_i studente. 


este cartea aceasta. 


A1 cui este caietul acesta? 
Este caietul unui student. 
Este caietul unei studente. 


A1 cui este portofelul acesta? 

Este portofelul unui profesor. 

Este portofelul unei profesoare. 

A1 cui este automobilul acesta verde? 
Este automobilul unui profesor. 

Este automobilul unei profesoare. 

A1 cui este dic^ionarul? 

Este dictionarul unui profesor. 

Este dictionarul unei profesoare. 

A cui este cartea asta? 

Este cartea unui student. 

Este cartea unei studente. 

A cui este lec"£ia asta? 

Este lectia unui b§.iat. 

Este lectia unei fete. 

A cui este batista asta? 

Este a unui student. 

Este a unei studente. 

A cui este casa asta? 

Este a unui ofiter. 

Este a unei doamne din Carmel. 


Ai cui sint banii? 

Sint banii unui student. 

Sint banii unei studente. 

Ai cui sint pantofii? 

Sint pantofii unui student. 
Sint pantofii unei studente. 


225 


LESSON 39 


Ai cui sint copiii? 

Sint copiii unui domn din Carmel. 

Sint copiii unei doamne din Carmel. 

i Ai cui sint ciinii? 

I Sint ciinii unui ofi^er. 

Sint ciinii unei domni§oare din Rominia. 

I 

l 

l 

f Ale cui sint actele acestea? 

j Sint ale unui strain. 

} Sint ale unei str&ine. 

> 

j Ale cui sint s irisorile acestea? 

j Sint ale unui v&r de-al meu. 

j Sint ale unei veri§oare de-ale mele. 

* 

! Ale cui sint creioanele? 

j Sint ale unui profesor. 

I Sint ale unei profesoare. 

i 

’ Ale cui sint c&rtile acejtea? 

Sint ale unui student. 

Sint ale unei studente. 


c. Cui i-ai dat creionul? 

Unui student. 

Unei studente. 

Cui i-ai spus ce ora este? 
Unui profesor. 

Unei profesoare. 

Cui i-ai scris scrisori? 
Unui profesor. 

Unei profesoare. 

Cui i-ai trimis bani? 

Unui prieten. 

Unei prietene. 

Cui ai aratat examenul? 
Unor camarazi. 

Unor profesoare. 


EKLC 


226 









LESSON 39 


Cui ai spus s& nu fumeze in clasS? 
Unor studenti. 

Unor studente. 

Cui ai spus ca §coala asta este grea? 
Unor veri de-ai mei. 

Unor veri§oare de-ale mele. 

Cui ai scris scrisori? 

Unor unchi de-ai mei. 

Unor matu§i de-ale mele. 



227 



LESSON 39 


c. Ai cui sint: pantofii? 


Sint pantofii 
Pantofii sint 
Sint pantofii 
Pantofii sint 
Sint pantofii 
Pantofii sint 


unui student, 
ai unui student, 
unei doamne. 
ai unei doamne. 
unor studen^i. 
ai unor studente. 


baie-fcii 


cartof ii 

mititeii 

puii 

porcii 

viteii 

pe§tii 

A • • • 

ciinn 

d. Ale cui sint: merele? 


f rue tele 


Sint baie^ii unui profesor. 
Baiel^ii sint ai unui profesor. 
Sint baie^ii unei profesoare. 
Baie^ii sint ai unei profe- 
soare. 


Sint merele 
Merele sint 
Sint merele 
Merele sint 
Sint merele 
Merele sint 


unui student, 
ale unui student, 
unei fete, 
ale unei fete, 
unor studen^i. 
ale unor studente. 


Sint fructele unui ofi^er. 
Fructele sint ale unui 
funefcionar. 

Sint fructele unei domni- 
§oare. 

Fructele sint ale unei 
domni§oare. 

Sint fructele unor studen^i. 
Fructele sint ale unor fete. 


f urculi^ele 

linguri^ele 

harjfile 

pu§tile 

chipiele 

bonetele 

ghetele 

unif ormele 


232 


LESSON 39 


gamelele 
ce§tile 
lis tele 

zarzavaturile 


e. Cui dai lectia? 

Dau lectia unui camarad. 

Dau lectia unei fete. „ 

Dau lectia unor profesori de limba romina 


Cui arati temele acasa? 
.Ar£t temele acasa unui 
Arat temele acasa unei 
Arat temele acasa unor 


prof esor. 
profesoare. 

profesoare de limba rominS. 


Cui cite§ti scrisorile prietenei dumitale? 

Cui cumperi cafea? . xo 

Cui explica profesorul lectia de gramatica. 
Cui multume§te camaradul pentru cafea? 

Cui raspunde studentul? 

Cui cere studentul informatii? 

Cui vinde vinzatorul rochii? 

Qui piate§ te clientul la restaurant? 

Cui dore§te profesorul noroc? 

Cui serve§te chelnerul o t u i c ^ rece? 

Cui deschide studentul u§a? 

Cui ajuta Mitica sa construiasca o casa? 
Cui taie Mitica iarba? 

Cui trimite studentul bani? 


f. 


Studentul trebuie sa raspunda intrebuintind expresiile 
cel , cea , cei , cele . 


Care este caietul dumitale? 


Care este §ervetul dumitale? 


Cel albastru. 

Cel din stinga. 
Cel mic, etc. 

Cel curat. 

Cel alb. 

Cel murdar, etc. 


233 



«• 


LESSON 39 


Care este costumul lui? 

portofelul lui? 
vasul lor? 
oul ei? 

camionul nostru? 
scaunul profesoarei? 


Cel fruraos. 
Cel negru. 
Cel mare. 
Cel ro§u. 
Cel parcat. 
Cel galben. 


Care este pu§ca dumitale? 

mitraliera lui? 
harta ei? 

sticla studentului? 
Cea§ca lui 
lingura ei 
furculi$a noastra? 
oglinda ei? 
soba dumitale? 

Boneta soldatului? 
c£ma§a prof esorului? 
batista fetei? 
gheata bSiatului? 


Cea curata. 

Cea murdara. 

Cea de pe masa. 
Cea ro§ie. 

Cea albastra. 

Cea mica. 

Cea mare. 

Cea curata. 

Cea alba. 

Cea din stinga. 
Cea albastra. 

Cea de pe scaun. 
Cea neagra. 


Care sint pantofii dumitale? 
cartofii lor? 
copiii ei? 
puii $ iganului ? 
porcii vecinului? 
vi^eii dumitale? 
pe§tii dumitale? 
ciinii dumneavoastra? 


Cei negri. 

Cei buni. 

Cei frumo§i. 

Cei mici. 

Cei albi. 

Cei negri §i albi. 
Cei proaspe^i. 

Cei mari. 


Care sint: 


merele dumitale? 
f rue tele lui? 
furculi^ele ei? 
lingurifele lor? 
hirtiile lor? 
hartile dumitale? 
chipiele ofiterilor? 
bonetele soldatilor? 
ghetele copiilor? 
gamelele soldatilor? 


Cele ro§ii. 

Cele stricate. 
Cele murdare. 
Cele mari. 

Cele albe. 

Cele curate. 

Cele de pe masa. 
Cele kaki. 

Cele galbene. 
Cele din colt. 



234 


LESSON 39 



BUCATA DE Cl TIRE 


Asta-i povestea unui om de la \arS. 

Nicolae BSlcescu a trS.it la %arS, intr-un sat mic 
de munte. In 1936 a fost recrutat, incorporat §i repar- 
tizat la o unitate de geniu. A fScut instruc^ia individ- 
uals la Boto§ani. In 1938 s-a inters inapoi, in satul 
lui. BupS putin timp, s-a insurat cu o fata frumoasS §i 
bogatS. N-a avut insS timp sS fie fericit prea mult. 
Armata 1-a chemat inapoi: i-a trimis ordin sS se pre- 

zinte la unitate. Cu toate cS a trebuit sS lase nevasta 
singurS, sS lucreze pamintul, nu s-a plins. A §tiut cS 
trebuie sS-§i serveascS t ara va trebui sS lupte §i 
poate chiar sS moarS pentru ea. Ce este scris sS se 
intimple unui om y se va intimpla. Cei cu noroc vor trSi; 
cei fSrS noroc, vor muri. Cind a inceput rSzboiul al 
doilea mondial in 1939, a sperat cS Rominia nu va intra 
in rSzboi. InsS in vara anului 1941, Rominia a inceput 
sS lupte in contra ru§ilor. Nicolae BSlcescu a luptat 
in contra lor pinS la Stalingrad. Cei rSniti au rSmas 
prizonieri; cei care au putut s-au intors inapoi. In 
1944, cind armatele romine s-au intors in contra germani- 
lor, Nicolae BSlcescu a luptat §i in contra lor. In tot 
timpul acesta, cind a construit poduri sau a tras cu 
mitraliera, s-a gindit la pSmintul pentru care lupta §i 
la nevasta lui. De multe ori a fost voluntar pentru^ 
misiuni periculoase §i de multe ori i-a fost fricS; insS, 
la rSzboi ca la rSzboil 


235 


o 


LESSON 39 


DupS un timp foarte lung, s-a intors inapoi in satul 
lui. A crezut c S acura poate sS uite de echiparaent, de 
armament, de datorie military sau discipline. Inch tinSr 
§i puternic, a crezut cS va putea incepe o via $9. nouS §i 
ca to$i cei insura^i, sa aibS o familie marre. InsS curind, 
de la Bucure§ti au venit ordine noi. Satul a fost organi- 
zat de comuni§ti, ca in armatS: pe echipe, pe grupe. Cei 

sSraci au ajuns §efi §i cei boga^i au ajuns sSraci. Hrana 

a devenit din ce in ce mai purine, pentru cS ru§ii au dus-o 
in Rusia. Oamenilor le-a fost fricS sS se plingS. DacS 
cineva s-a plins, poli^ia 1-a arestat §i 1-a fcinut in 
inchisoare. Cu toate cS niciodatS nu 1-a interesat poli- 
tica, acum a trebuit sS se gindeascS la politics; insS a 
fost prea tirziu. Comuni§tii au ajuns prea puternici, mai 
ales cS i-a ajutat armata rusS. 

Cu toate cS a luptat pentru pSmint, a pierdut pSmintul 
lui §i al so^iei. A rSmas numai cu casa §i curtea, cit-iva 

pui, doi porci $i un vi^el. El nu §tie dacS va mai fi 

liber vreodatS. El cite§te prin ziare, cS aproape toate 
tSrile mai n. ari au rachete, pe care pot sS le lanseze la 
distance mari. Ele pot sS omoare mii de oameni. Multe 
s-au schimbat de cind a fost el in armata! 

IntrebSri ; 

1. A cui poveste este asta? 

2. Unde a trait Nicolae BSlcescu? 

3. Cind a fost el recrutat §i incorporat? 

4. Unde a fost el repartizat? 

5. Unde a fScut el instruc^ia individuals? 

6. Ce a fScut el dupS ce s-a intors in satul lui? 

7. Ce ordin a primit el curind dupS asta? 

8. S-a plins el? 

9. Ce a sperat el cind a inceput rSzboiul, in 1939? 

10. In contra cui a luptat el din 1941 pinS in 1944? 

11. La ce s-a gindit el tot timpul? 

12. A fost el voluntar de multe ori? 

13. Ce a vrut el sS facS dupS ce s-a intors in satul 
lui? 

14. Cum au organizat comuni§tii satul? 

15. Ce s-a intimplat cu hrana? 

16. De ce nu s-au plins oamenii? 

17. Ce s-a intimplat cu cei care s-au plins? 

18. Cine i-a ajutat pe comuni§ti? 

19. Ce a pierdut el §i cu ce a rSmas el? 

20. Ce pot sS facS rachetele astSzi? 


236 


LESSON 39 



TEME PENTRU ORA DE APLICATIE 


a. Un student interogheazS pe altul, cu vocabularul din 
lectie. 

Un student vorbe§te despre rachete. 

Un student vorbe§te despre cum este organizata o 

divizie . 

b. De tradus in limba romin&: 

I am Puiu Iancovescu, and my serial number is 6729/1953. 
I was a paratrooper. I liked it because we had better food, 
better equipment, and better armament. I was assigned to a 
good unit: the men in my squad were strong and dangerous. 

My mission was easy. I had to fire a machine gun, and hi 
the target. I had two machine guns: the heavy one was 

more accurate; the light one was good too. 

c. De tradus in limba englez&: 

Unor soldati le-a fost frica in razboi. Ei insa rar 
au spus unui prieten sau au scris unei prietene, despre 
asta. Mai ales cind exists arme care lanseazl 24 de 
rachete in acela§i timp, trebuie s&-ti Insa 

nu ajuta sS. te plingi. Si nici nu ajuta sa fugi. Este 
tot a§a de periculos in linia intii, ca §i in ora§ele 
care sint departe, inapoia liniilor; este tot a§a de 
periculos pe pamint, ca §i in aer sau pe apa. Ce va 
fi, va fi. Este mai rau daca te ginde§ti la ce se va 

intimpla. 




237 




LESSON 39 


d. Glume ; 

Sergentul intreaba un recrut: 

— Care este cel mai important lucru, cind curel^i 
pu§ca? 

— Cel mai important lucru este, sa mS uit la numSrul 
matricol. 

— De ce trebuie sa te ui%i la numarul matricol? 

-- S S vad daca pu§ca este a mea. 

—k z=k =* —k sk zzk =★ =k —k zsk ss 

Un marinar, a scris unei prietene de-a lui despre 
via^a pe vas : 

DragS. prietenS. Intotdeauna am vrut sa fiu marinar, 
pentru cS vasele au arStat a§a de curate. Acum §tiu de 
ce sint a§a de curate! 

—k =★ =★ —k Li"k zsk —k —k—k —k — 

e. Proverb: Nu da Doamne oinului c£t poate rSbda. 



238 


LESSON 39 



§173. 
viously, 

one, the . . . ones ; 

Examples : 

Am doua carti. 

Am doi prieteni. 

Am multi camarazi. 

Am multe prietene in Rominia. 


pre- 
the . . 


Cea mica este mai scumpS 
decit cea mare. 

Cel bogat este slab, cel 
sarac este gras. 

Cei buni invata m/JLt; cei 
care nu invat&, nu sint 
buni . 

Cele care imi scriu des, 
sint acelea care cred 
r a le voi invita aici, 
±n California. 


EXPLICATll GrRAMATICALE 

t 

The words, cel , cea , cei , cele , learned 
have one more function: they could mean: 

or : those . . . . 


§174. We also learn, in this lesson, the Romanian 

equivalents of: of a, ’s; to a; of some, some . ...’ 

to some. 


Examples : 

The cousin of a 
A friend’ s wif e 
A girl’s gloves 


friend of mine 
is sick 


varul unui prieten de-al 
meu. 

sotia unui prieten este 
bolnava. 

m&nu§ile unei fete sint 
aici. 


are here 


LESSON 39 


He told this to a student 

He told this to a girl 
Some students books are dirty 

The books of some students 
are dirty 

He told this to some students 

He told this to some girls 

§175. You nay have remarked that, up to now, there is 
almost nothing new: the possessive forms of the nouns 

(and articles; are the same, in Romanian, as those for 
the indirect object: 

Cartea studentului este alba. Am spus studentului ceva. 
Cartea fetei este alba. Am spus fetei ceva. 

§176. After either unei or unor you use only the 
plural form of the femenine nouns. 

Examples : 

Am trimis unei fete o scrisoare. Am trimis unor fete o 

scrisoare. 

Mama unei prietene a murit. Fra$ii unor prietene 

sint in armata. 

In the left hand set of examples, we talk about one 
girl; in the right hand set of examples, we talk about 
two or more girls. 

§177. The possessive and indirect object forms of 
TT a M , and "some” are: 

unui, (m. ) a . . . . T s ; of a ; to a; 

unei, (f.) a ....'s; of a; to a; 

unor some.... T s; of some to some 


- el a spus asta unui 
student. 

- ei a spus asta unei fete. 

- cSr^ile unor studenl^i 
sint murdare. 

- cSr^ile unor studen^i 
sint murdare. 

- el a spus asta unor 
studen'fi. 

- el a spus asta unor fete. 


240 


LESSON 39 


: 


■ y-m 


Note mareinale asupra vocabularului : 


§178. You have learned the word tar|. In this lesson 
we use it in the expression "la tarS” or "de la tar a. 

This means in the country. , or but 

Romanians alio^ie the expression in.tasi, SIS tara, 

or from Romania . 


this means in Romani a , 


PS.rin'tii mei sint in t ara * 
Cind ai venit din tar a? 
Unde ai trait in Rominia? 


Ei traiesc la t ar ^- # 

Am plecat din tar£ in 1954. 
Am trait la Jara; in 1955 a 
ne-am mutat de la t ara in 
ora§. 



241 




LESSON 39 


TEME 

a. Intrebari: 

1. Ce numSr matricol ai? 

2. Unde ai fScut instructia individuals? 

3. Citi camarazi au fost in echipa duraitale? 

4. Dar in grupa duraitale? 

5. Ce efectiv a avut plutonul duraitale? 

6. Cum a fost organizatS compania? 

7. Au fost in cazarraa aceea unitS^i de geniu? 

8. Ai vSzut acolo para§uti§ti? 

9. Ai fScut instrucfcie cu rachetele? 

10. De pe ce a^fi lansat rachetele? 

11. Au fost periculoase? 

12. La ce distan^S pot sS loveasca •fcinta? 

13. Cura a fost hrana? 

14. Te- ai plans vreodata? 

15. Ti-a fost frica vreodatS? De ce? 

16. fie echipament ai avut? 

17. Ce armament ai avut? 

18. Ce vase ai vazut aproape de ora§ul acela? 

b. De tradus in roraine§te: 

A Pfc. from a unit of Engineers took a prisoner. He 
took him to a captain, who asked him many questions. The 
interrogation lasted three hours. 

What is your name, rank and serial number? 

My name is Titi Mihailescu, private, no serial number. 



242 


LESSON 39 





What is your branch of service? 

I am a paratrooper. 

What is your unit? 

The 15th paratrooper battalion. 

What was your mission? 

My mission was to find target for our rockets! 

c. De tradus in engleze§te: 

Cind ai fost repartizat la aceastS unitate? 

In ianuarie, 1956; de atunci sint cu ea. 

Este periculoasS misiunea dumitale? 

Mie nu mi-e fricS, chiar dacS este periculoasS. 

Cu ce f el de avion ai zburat? 

M zburat cu un avion mare; nu §tiu exact ce fel de 
avion a fost. 

De ce ai incercat sS fugi, cind te-am vSzut? 

N-am fugit pentru cS mi- a fost frica; am fugit pentru 
ca n-am vrut sS fiu luat prizonier. 

d. VS rog sS scrie^i o compoziljie despre: 

Instruci^ia mea individuals. 

e. Va rog sa fi^i pregStiti sa vorbiti cam douS minute 
despre : 

Cum au fost organizate unitStile in cazarma unde am 
facut instruc^ia individuals. 

f. Te rog formuleazS 10 intrebSri pe care ai vrea sS le 
pui unui prizonier. 



243 



LESSON 39 




\ 

i 

l 


\ 


VOCABULAR 


Bxpresii idiomatice : 

instructia individuals 
numSr matricol 

Vocabular : 


armament, -e 
batalion, -lioane 
echipament, -e 
echipS, -pe 

efectiv, -e 
geniu 

grupS, grupe 
hr ana 

interogatoriu, -rii 
inSl^ime, -mi 
misiune, -ni 
naval, -S; -i, -e 
organizat, -a; -ti, -te 
para§utist, ~ti§ti 
pamint ; 

periculos, -loasa; -lo§i, -loase 
precis, -a; -§i, -e 
rachetS, -te 

repartizat, -a; -ti, -te 
tinta, tinte 
vas, -e 

Verbe : 

a-i fi frica, mi-e fricS, 
mi-a fost frica 
a fugi, fug, fugit 
a lansa, lansez, lansat 
a se plinge, ma pling, plins 


mi-e frica 

fug 

■fci-e frica 

fugi 

i-e fricS 

fuge 

ne e fricS 

fugim 

va e fricS 

fugit i 

le e fricS 

fug 



basic training 
serial number 


armament 

battalion 

equipment 

(1) half of squad; 

(2) team 

effective; strength 
Engineer Corps 
squad 
food 

interrogation 

height 

mission 

naval 

organized 

paratrooper 

(1) earth (2) ground 

(3) land 
dangerous 
precise, accurate 
rocket 
assigned 

target 

vessel 


to be afraid 

to run 
to launch 
to complain 

ma pling 
te plingi 
se plinge 

ne plingem 
va plingeti 
se pling 


3 

ERIC 


fe 


Voc abular : 


Romin-englez 


accepta (a) (28) 
acoperi§ (34) 
act (35) 
adresa (32) 
adult (35) 
aici 

pe aici (33) 
ajuta (34) 
alege (28) 
altadata (31) 


altceva (29) 
anume (38) 
aperitiv (28) 

arata (a) 
arat, (32, 36) 

arata bine (32, 36) 
armament (39) 
a§eza (a se --) (28) 
aviator (37) 
bac§i§ (28) 
baie (32) 
bai (32) 

a face baie (33) 
bani gheata (33) 
batalion (39) 
batista (38) 
barbat (36) 
bautura (29) 
biblioteca (34) 
bine ai venitl (33) 
bluza (38) 
bolnav (29) 
boneta (37) 
brinza (29) 
bucatarie (32) 
bucura ( a se — ) (36) 
bunic (35) 
bunica (35) 
buzunar (29) 
camera (32) 
canapea (33) 


to accept 
roof 

act; paper, document 

address 

adult 

this way 

to help 

to choose 

some other time; 

another time; other 

time 

something else 
namely 

canapes, hors 
d ! oeuvres 

to show 

looks well 
armament 
to sit down 
flyer, airman 
tip 
bath 

bathroom 

to take a bath 
cold cash 
battalion 
handkerchief 
man, husband 
drink, beverage 
library; bookcase 
welcome! 
blouse 
sick 

garrison cap 

cheese 

kitchen 

to enjoy; to be glad 

grand? ather 

grandmother 

pocket 

room 

couch 


3 

ERLC 


245 


carne (29) 
casa (29) 

cas5 §i mas& (29) 
cama§a (33) 

cSsatori (a se — ) (35) 
c&uta (a) (32) 

ceai (28) 
celalalt (31) 
ceilallji ((31) 
cetacean (35) 
chelner (28) 
chelnerit§ (31) 
chipiu (37) 
chirie (32) 
cheltuiala (33) 
ciocolatS (31) 
cinstit (33) 
ciorap (37) 
ciorba (28) 
ciine (masc.) (36) 
client (29) 
comanda (a) (28) 
consulta (a) (36) 
costum (37) 
cravata (37) 
cumnat (37) 
cumnata (37) 
cumparatura (37) 
cunoscut (36) 
construi (a) (34) 

covor (33) 
culoare (38) 
curea (38) 
cu. . . cu tot (28) 

cu bac§i§ cu tot (28) 
curte (34) 
cumparatura (37) 

a face cumparaturi (37) 
deschis (38) 

dezbraca (a se --) (38) 
drag (32) 
dulap (33) 
dus (34) 

a face du§ (33) 


meat, flesh 

room and board 
shirt 
to marry 
to look for; to 
search 
tea 

the other 

the others 

citizen 

waiter 

waitress 

service cap 

rent 

expense 

chocolate 

honest 

sock, stocking 

chowder 

dog 

customer 
to order 
to consult 
suit, costume 
necktie 

brother-in-law 
sister- in-law 
purchase 
acquaintance 
to construct; to 
build 
rug 
color 
belt 

. . . included 
tip included 
yard 

to go shopping 
light (in color) ; 
open 

to undress (oneself) 
dear 

closet, wardrobe 
shower 

to take a shower 


246 


deja (34) 
desert (28) 
de jun 

micul dejun (29) 
deveni (a) (35) 
discuta (a) (31) 

doar . 

fara doar §i poate (3o; 

doctor (29) 
dori (a) (28) 
dormitor (32) 
echipament (39) 
echipa (39) 
efectiv (39) 
ei §i? (37) 
emigra (a) (36) 
etaj (32) 
la etaj 
etate (35) 
excepljie (34) 
executa (a) (31) 
face (33) 
familie (36) 
fier (34) 
fiica (35) 
fiu (35) 
fire§te (34) 
fotoliu (33) 
francez 

frica (a-i fi — ) (39) 

frigider (33) 

friptura (28) 

fruct (29) 

xugi (a) (39) 

fusta (38) 

fundul 

in fundul (34) 

gamela (31) 

gard (34) 
gaz (32) 
gasit (36) 

bine v- am gasit 
geniu (39) 
gheata (37) 


already 

desert 

bre akf as t 
to become 
to discuss 

no doubt j undoubtedly 

doc tor 

to wish 

bedroom 

equipment 

half of squad; team 
effective; strength 
so what? 
to emigrate 
story (floor) 
upstairs 
age 

exception 
to execute 
it is worth it 
f amily 
iron 

daughter 

son 

naturally 
easy chair 
French 

to be afraid 
ref irgerator 
roast 
f ruit 
to run 
skirt 

in the back; in the 
rear; at the bottom 
mess kit; GI tin 
plate 
f ence 

natural gas 

(see lesson 33 §142) 
Engineer Corps 
shoe, high shoe 


ginere (36) 
gind 

a avea de gind (32) 

gindi (a se la) (32) 

gras (29) 

gratis (31) 

grading (34) 

gratar (31) 

gri (37) 

gros (38) 

grupa (39) 

haina de sport (37) 

hranS (39) 

iarb& (34) 

ie§i (a) (33) 

instruc^ie individuals. (39) 

interogatoriu (39) 

invitat (36) 

iubi (a) (35) 

imbrSca (a se — ) (38) 

imbrScSminte (38) 

impreunS (28) 

inal^ime (39) 

incasa (a) (33) 

incS. (36) 

inca nu (36) 
incalta (a se — ) (38) 
incSltaminte (38) 
inceput 

la inceput (29) 
inchide (a) (31) 
inchiria (a) (32) 
inchiriat 

de inchiriat (32) 
inchis (38) 

indrSgosti (a se --) (35) 
inghe^ata (28) 
insura (a se --) (36) 
intelege cu (a se --) (36) 
jur 

in jur (34) 
kaki (38) 
lampa (33) 

lansa (a) (39) 


son-in-law 

to intend; to plan 
to think (of, about) 
fat 

free (of charge) 
garden 

grill; gridiron 

gray 

thick 

squad 

sport jacket 

food 

grass 

to exit; to get out, 
to go out 
basic training 
interrogation 
guest, invited 
to love 

to dress (oneself) 

clothing 

together 

height 

to cash 

yet 

not yet 

to put on shoes 
footwear 

at the beginning 
to close 
to rent 

for rent 
dark (in color) 
to fall in love 
ice cream 

to get married (men) 
to get along with 

around 

khaki 

lamp, light (fixture 
in the ceiling) 
to launch 


248 


lapte (masc.) (28) 
legal (33) 
lemn (34) 
lists (28) 

lists de mincare (28) 
loc de casS(34) 
locuin^a. (32) 
logodi (a se — ) (35) 
luminS (32) 
magazin (38) 

marinar (37) 
maron (38) 
masa (28) 

a lua masa (28) 

material (33) 

mSnu§S (38) 

marita (a se --) (36) 

mStu§S (35) 
merabru (36) 
misiune (39) 
mobilat (32) 
mobilS (32) 
mult 

de mult (35) 

multi 

mai multi (35) 
musafir (36) 
mu§chi (31) 
muta (a se — ) (32) 
naval (39) 
nemobilat (32) 
nepoatS, nepoate (36) 
nepot, nepoti (36) 

nevastS (35) 
nimic 

nu face nimic 1 (31) 
norS (36) 

numSr matricol (39) 
nume (36) 
nuntS (35) 
ocazie (35) 
oglindS (33) 
omori (a) (35) 


milk 

legal 

wood 

list 

menu, bill of fare 
building lot 
house, dwelling 
to become engaged 
light 

department store; 
large store 
sailor, seaman 
brown 

to eat; to have a 
meal 
material 
glove 

to get married 
(girls) 
aunt 
member 
mission 
furnished 
furniture 

long ago 

several 
guest 
muscle 
to move 
naval 

unfurnished 
niece, granddaughter 
(1) nephew (2) grand- 
son 
wif e 

it doesn 1 t matter! 

daughter-in-law 

serial number 

name 

wedding 

occasion, opportunity 

mirror 

to kill 



249 


ordin (31) 
ordine 

in ordine 
organizat (39) 
pachet (38) 
pahar (28) 
palton (37) 

pantaloni (masc. pi.) ( 37 ) 

para§utist (39) 

parcS (34) 

pardesiu (37) 

parte (34) 

parter (32) 

pat (33) 

pScat! (34) 

pSISrie (37) 

pSmint (39) 

pSrinte, pSrinl^i (35) 

perdea (34) 

pereche (38) 

periculos (39) 

pe§te (masc.) (28) 

petrece (a) (36) 

petrecere (36) 

pivni^S ( 34 ) 

plinge (a se — ) (39) 
pod (34) 
poftS bunS (28) 
poftiti! (33) 

ex. Imi dai voie sS intrebuintez 
creionul n dtale fT ? Poftiti! 


poftiti (31) 

mai poftiti! (31) 
pore (28) 
portofel (38) 
potrivi (a se — ) (38) 
prajitura (28) 
precis (39) 
prefera (a) (37) 
preot (35) 
pret (32) 
proaspSt (29) 
proprietar (32) 
pui (28) 
rachetS (39) 


order 

all right, O.K. 

organized 

package 

glass (container) 

overcoat 

trousers 

paratrooper 

it seems that 

topcoat 

part, side 

ground floor 

bed 

too bad 
hat 

earth; ground; land 

parent 

curtain 

pair 

dangerous 

fish 

to have a good time 
party 
cellar 
to complain 
attic, bridge 
good appetite 
expression used to 
invite a person to 
do what he intended 
to do; or to invite 
him to do something. 

come again! 
pig; pork 

pocketbook, wallet 
to fit 

cake, piece of cake 

precise, accurate 

to prefer 

priest 

price 

fresh 

owner 

spring chicken 
rocket 


250 


ratS (33) 
rSmine (a) (33) 

repartizat (39) 
rest (33) 
rind (31) 

p rindul meu 
in rind (31) 
rochie (37) 
ruda (35) 
rude (35) 
rupe (a) (33) 
rus (31) 
rusoaicS (31) 
sala de mese (31) 
salatS (28) 
salS (31) 
salon (32) 
saluta (a) (3'0 
sSptSmina viitoare (33) 
luna viitoare 
anul viitor 
data viitoare 
sSrbStori (a) (36) 
schimba (a) (37) 

scoate (a) (38) 
serios (31) 
servi (a) (28) 
servi 

cu ce vS pot servi ? (28) 

sfat (34) 
sifon (31) 

simti (a se (29) 
simti bine (a se) (29) 
situati e (35) 
soacra (35) 
soba (33) 
socru (35) 
sot (36) 
spun (33) 

drept sa spun (33) 
sticlS (28) 

stofS (38) 


installment 
to remain, stay 
behind 
assigned 
rest, remaining 
row; line 

it r s my turn 
(to stand) in line 
dress 
relative 
relation 
to break 
Russian 
Russian (f.) 
mess hall 
salad 
hall 

living room 
to salute 
next week 
next month 
next year 
next time 
to celebrate 
to change, to trade, 
to exchange 
to take out 
serious 
to serve 

What can I do for 

you? 

advise 

soda water 

to feel 

to feel well 

situation 

mother-in-law 

stove 

f a the r- in- law 
husband 

to tell the truth 
(1) bottle (2) glass 
(substance) 
material (for suits) 


1! 


ERiC 


251 


str&in5.tate 

in strS.in3.tate (35) 
sub^ire (38) 
sufragerie (32) 
surprizS (36) 

a face o surprizS (36) 
taci din gurSt (38) 
tSia (a) (34) 
toate 

cu toate cS (34) 

nu-i treaba dumitale (35) 

triraite (a) (37) 
tu, dumneata (32) 
tap (de bere) (31) 
fintS (39) 
unchi (35) 
undeva (36) 
universitate (37) 
unt (31) 
vamS (38) 

vas (39) 
vSr (35) 
vecin (34) 
veri^oarS (35) 
viitor (33) 
vin (28) 
vital (28) 
vinzare (34) 

de vinzare (34) 
vinzStor (33) 

vinzStoare (33) 

voi, dumneavoastrS (32) 
zarzavat (28) 
zbura (a) (31) 


abroad 

thin 

dining room 
surprise 
to surprise 
shut up 
to cut 

even though 

it T s none of your 
business 
to send 
you 

glass of beer 

target 

uncle 

somewhere 

university 

butter 

customhouse ; custom- 
house duty 
vessel 

cousin (male) 

neighbor 

cousin (female) 

future 

wine 

calf 

sale 

for sale 

sales clerk (male), 
salesman 

sales clerk (female), 

saleslady 

you 

vegetable 

to fly 


252 


Vocabular : 
Englez-romin 


abroad (35) 
accept (to) (28) 
accurate (39) 
acquaintance (36) 
act (35) 
address (32) 
adult (35) 
advise (34) 

afraid (to be — ) (39) 
age (35) 
airman (37) 
all right 
in order 
already (34) 
armament (39) 
around (34) 
assigned (39) 
attic (34) 
aunt (35) 

back (in the — ) (34) 
basic training (39) 

bath (32) 

bathroom (32) 

bath (to take a — ) (33) 

battalion (39) 

become (to) (35) 

bed (33) 

bedroom (32) 

beginning (29) 

at the beginning (29) 
belt (38) 
beverage (29) 
bill of fare (28) 
blouse (38) 
bookcase (34) 
bottle (28) 

bottom (at the — ) (34) 
break (to) (33) 
breakfast (29) 
bridge (34) 
brother-in-law (37) 
brown (38) 


s trainatate , 
a accepta 
precis 
cunoscut 
act 

adresS. 
adult 
sf at 

a-i fi frica 
etate 
aviator 
ordine 
in ordine 
de ja 

armament 
jur, in jur 
repartizat 
pod 

matus a 
in fundul 

ins true ^ie individ- 
ual 
baie 

baie, bai 
a face baie 
batalion 
a deveni 
pat 

dormitor 
inceput 
la inceput 
curea 
bautura 

lista de mincare 
bluza 

biblioteca 

sticia 

fundul, in fundul 
a rupe 
de jun 
pod 

cumnat 

maron 


253 


build (to) (34) 
building lot (34) 
butter (31) 
cake (28) 

piece of cake (28) 
calf (28) 
canapes (28) 
cap (garrison) (37) 
cap (service) (37) 
cash (to) (33) 
celebrate (to) (36) 
cellar (34) 
change (to) (37) 
cheese (29) 
chocolate (31) 
choose (to) (28) 
chowder (28) 
citizen (35) 
close (to) (31) 
closet (33) 
clothing (38) 
cold cash (33) 
color (38) 
come again’. (31) 
complain (to) (39) 
construct (to) (34) 
cousin (fem.) (35) 
cousin (male) (35) 
consult (to) (36) 
costume (37) 
couch (33) 
curtain (34) 
customer (29) 
customhouse (38) 

customhouse duty (38) 
cut (to) (34) 
dangerous (39) 
dark (in color) (38) 
daughter (35) 
daughter-in-law (36) 
dear (32) 

department store (38) 
desert (28) 
dining room (32) 
discuss (to) (31) 
doctor (29) 


a construi 
loc de casa 
unt 

pra ji tura 

vi-fcel 
aperi tiv 
bone ta 
chipiu 
a incasa 
a sarbatori 
pivni 
a schimba 
brinza 
ciocolata 
a alege 
ciorba 
cetacean 
a inchide 
dulap 

imbracaminte 
bani ghea^a 
culoare 
poftiti, mai 
a se plinge 
a construi 
veri§oara 
var 

a consulta 

costum 

canape a 

perdea 

client 

vama 

vama 

a taia 

periculos 

inchis 

f lica 

nora 

drag 

magazin 

desert 

suf ragerie 

a discuta 

doctor 


pof tii?i- 


254 


document (35) 
dog (34) 
dress (37) 

dress (to oneself) (38) 

drink (29) 
dwelling (32) 
earth (39) 
easychair (33) 
eat (to) (28) 

to have the meal (28) 
effective (39) 
emigrate (to) (36) 
engaged (to become --) (35) 
Engineer Corps (39) 
enjoy (to) (36) 
equipment (39) 
even though (34) 
exception (34) 
exchange (to) (37) 
execute (to) (31) 
exit (to) (33) 
expense (33) 
family (36) 
fat (29) 

father-in-law (35) 

feel (to) (29) 

feel well (to) (29) 

fence (34) 

fish (28) 

fit (to) (38) 

fly (to) (31) 

flyer (37) 

food (39) 

footwear (38) 

free (of charge) (31) 

French 
fresh (29) 
fruit (29) 
furnished (32) 
furniture (32) 
future (33) 
garden (34) 

get (to — along with) (36) 
GI tin plate (31) 
glad (to be — ) (36) 
glad (to see you) (36) 


act 

ciine (masc.) 
rochie 

a se imbrue a 

bautura 

locuin^a 

pamint 

f otoliu 

masa 

a lua masa 
ef ectiv 
a emigra 
a se logodi 
geniu 

a se bucura 

echipament 

toate, cu toate ca 

excep^ie 

a schimba 

a executa 

a ie§i 

cheltuialS 

f amilie 

gras 

socru 

a se sim^i 
a se sim^i bine 
gard 

pe§te (masc.) 
a se potrivi 
a zbura 
aviator 
hran&, 

incal^Sminte 

gratis 

f r ancez 

proasp&t 

f rue t 

mobilat 

mobilS. 

viitor 

gradina 

a se intelege cu 
gamela 
a se bucura 
gasit, bine v-am 
gas it 


i 


255 


1 


i 

s 

9 

i 


t; 



glass (container) (28) 
glass (substance) (28) 
glass of beer (31) 
glove (38) 
good appetite (28) 
granddaughter (36) 
grandfather (35) 
grandmother (35) 
grandson (36) 
grass (34) 
gray (37) 
grill (31) 
ground (39) 
ground floor (32) 
guest (36) 
hall (31) 
handkerchief (38) 
hat (37) 

have (to — a good time) (36) 

height (39) 

help (to) (34) 

honest (33) 

hors d 1 oeuvres (28) 

house (32) 

husband (36) 

ice cream (28) 

included (28) 

tip included (28) 
installment (33) 
intend (to) (32) 
interrogation (39) 
invited (36) 
iron (34) 

it seems that (34) 

it’s none of your business (35) 

khaki (38) 

kill (to) (35) 

kitchen (32) 

lamp (33) 

land (39) 

large store (38) 

launch (to) (39) 

legal (33) 

library (34) 

light (32) 

light (fixture in ceiling) (33) 


pahar 

sticla 

tap (de bere) 

manu§a 

pof ta buna 

nepoata 

bunic 

bunica 

nepot 

iarba 

gri 

gratar 

pamint 

parter 

musafir, invitat 

sal£ 

batista 

palarie 

a petrece 

inall^ime 

a ajuta 

cinstit 

aperitiv 

locuinta 

barbat; sot 

inghelfata 

cu — cu tot 

cu bac§i§ cu tot 
rata 

a avea de gind 
interogatoriu 
in vi tat 
f ier 
parca 

nu-i treaba dumitale 

kaki 

a omori 

bucatarie 

lamp a 

pamint 

magazin 

a Ians a 

legal 

biblioteca 
lumina 
lamp a 



256 


light (in color) (38) 
line (31) 

in line (to stand — ) (31) 
list (28) 
living room (32) 
long ago (35) 
look (to — for) (32) 
looks well (32,36) 
love (to) (35) 
love (to fall in --)(35) 
man (36) 

married (to get ) (girls) (36) 

married (to get ) (men) (36) 

marry (to) (35) 

material (33) 

material (for suits) (38) 

matter (it doesn't ) (31) 

meat (29) 
member (36) 
menu (28) 
mess hall (31) 
mess kit (31) 
milk (28) 
mirror (33) 
mission (39) 
mother-in-law (35) 
move (to) (32) 
muscle (31) 
my turn (31) 
name (36) 
namely (38) 
natural gas (32) 
naturally (34) 
naval (39) 
necktie (37) 
next week (33) 
next month (33) 
next year (33) 
ne>:t time (33) 
niece (36) 
neighbor (34) 
nephew (36) 
no doubt (36) 
occasion (35) 
open (38) 
opportunity (35) 


deschis 

rind 

in rind 

lists 

salon 

mult, de mult 
a cauta 
arata bine 
a iubi 

a se indragosti 
barb at 
a se marita 
a se insura 
a se casatori 
material 
stofa 

nu face nimicl 
c arne 
membru 

lista de mincare 
sala de mese 
gamela 

lapte (masc.) 

oglinda 

misiune 

soacra 

a se muta 

mu§chi 

e rindul meu 

nume 

anume 

gaz 

f ire§te 

naval 

cravata 

saptamina viitoare 

luna viitoare 

anul viitor 

data viitoare 

nepoata 

vecin 

nepot 

fara doar §i poate 

ocazie 

deschis 

ocazie 


257 


order (31) 
order (to) (28) 
organized (39) 
other (the — ) (31) 
others (the — ) (31) 

out (to get ) (33) 

out (to go ) (33) 

overcoat (37) 
owner (32) 
package (38) 
pair (38) 
paper(s) (35) 
paratrooper (39) 
parent (35) 
part (34) 
party (36) 
pig (28) 
plan (to) (32) 
please! (33) 
pocket (29) 
pocketbook (38) 
pork (28) 
precise (39) 
prefer (to) (37) 
price (32) 
priest (35) 
purchase (37) 

rear (in the ) (34) 

refrigerator (33) 
relation (35) 
relative (35) 
remain (to) (33) 
remaining (33) 
rent (32) 

for rent (32) 
to rent (32) 
rest (33) 
roast (28) 
rocket (39) 
roof (34) 
room (32) 

room and board (29) 
row (31) 
rug (33) 
run (to) (39) 

Russian (31) 

Russian (f.) (31) 


ordin 
a comanda 
organizat 
celalalt 
ceilalti 
a ie§i 
a ie§i 
palton 
proprie tar 
pachet 
pereche 
act 

para§utist 

parinte 

parte 

petrecere 

pore 

gind, a avea de gind 

pof ti^i! 

buzunar 

portof el 

pore 

precis 

a prefera 

P re t 

preot 

cumparatura 

fundul, in fundul 

f rigider 

ruda 

ruda 

a ramine 

rest 

chirie 

de inchiriat 
a inchiria 
rest 

f riptura 
racheta 
acoperi § 
camera 

casa §i masa 
rind 
covor 
a fugi 
rus 

rusoaica 



258 


sailor (37) 
salad (28) 
sale (34) 

for sale (34) 
sales clerk (f.) (33) 
saleslady (33) 
sales clerk (m.) (33) 
salesman (33) 
salute (to) (37) 
seaman (37) 
search (to) (32) 
send (to) (37) 
serial number (39) 
serious (31) 
serve (to) (28) 

what can I do for you? (28) 

several (35) 
shirt (33) 
shoe (37) 

high shoe (37) 

shopping (to go ) (3/) 

show (to) (32,36) 
shower (34) 

shower (to take a ■'■■J (3 j) 
sick (29) 
side (34) 

sister-in-law (37) 

sit (to down) (28) 

situation (35) 
skirt (38) 
sock (37) 
soda water (31) 
something else (29) 
son (35) 
son-in-law (36) 
so whatl (37) 
sport jacket (37) 
spring chicken (28) 
squad (39) 

squad (half of ) (39) 

stay behind (33) 
stocking (37) 
somewhere (36) 
story (floor) (32) 
stove (33) 

strength (39) 1 . e 

effective strength (mil.) (39) 


marinar 

salats. 

vinzare 

de vinzare 

vinz&toare 

vinzatoare 

vinzator 

vinz&tor 

a saluta 

marinar 

a c£uta 

a trimite 

num£r matricol 

serios 

a servi 

cu ce v& pot servi? 
mul^i, mai multi 

c&ma§a 

gheata 

gheata 

a face cumparaturi 

a arata 

dus 

a face du§ 

bolnav 

parte 

cumnata 

a se a§eza 

situatie 

f usta 
ciorap 
sif on 
altceva 
f iu 
ginere 
ei, §i? 

haina de sport 

pui 

grupa 

echipa 

a ramine 

ciorap 

undeva 

etaj 

soba 

ef ectiv 

ef ectiv 


suit (37) 
surprise (36) 
surprise (to) (36) 
shut up! (38) 

take (to out) (38) 

target (39) 
tea (28) 
team (39) 

tell (to “the truth to) (33) 

thick (38) 
thin (38) 

think (to of, about) (32) 

this way (33) 
time (some other — ; 

another ; 

other ;) (31) 

tip (28) 
together (28) 
too bad (34) 
topcoat (37) 
to put on shoes (38) 
trade (to) (37) 
trousers (37) 
uncle (35) 
undoubtedly (36) 

undress (to oneself) (38) 

unfurnished (32) 
university (37) 
upstairs (32) 
vegetable (28) 
vessel (39) 
waiter (28) 
waitress (31) 
wallet (38) 
wardrobe (33) 
wedding (35) 
welcome (33) 
wife (35) 
wine (28) 
wish (to) (28) 
wood (34) 

worth (it is it) (33) 

yard (34) 
yet (36) 

not yet (36) 
you (32) 


costum 

surprizS 

a face o surprizS 

taci din gurSI 

a scoate 

tints 

ceai 

echipS 

drept sS spun 

gros 

sub^ire 

a se gindi (la) 
pe aici 
altSdata 


bac§i§ 
impreunS 
pScat! 
pardesiu 
a se incSlta 
a schimba 

pantaloni (masc. pi.) 
unchi 

fSrS doar §i poate 

a se dezbrSca 

nemobilat 

universitate 

la etaj 

zarzavat 

vas 

chelner 
chelnerit^ 
portof el 
dul ap 
nuntS 

bine ai venitl 

nevastS 

vin 

a dori 

lemn 

f ace 

curte 

Inca 

Inca nu 

tu, dumneata, voi, 
dumneavoastra 


260 


, — 

DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE 



BASIC COURSE 

VOLUME IV 
LESSONS 40-51 


EDO 2309* 



k L 001 556 

department of defens 





ROMANI AN 


Basic Course 
Volume IV 
Lessons 40-51 


May 1964 


DEFENSE LANGUAGE INSTITUTE 


PREFACE 


The Romanian Course , consisting of 89 lessons in 
8 volumes , is one of the Defense Language Institute s 
Basic Course Series, The material was developed at the 
Defense Language Institute and approved for publication 
by the Instituted Curriculum Development Board, 

The course is designed to train native English 
language speakers to Level 3 proficiency in comp rehen - 
sion and soeaking and I^svel 3 proficiency in reading and 
writing Romanian, The texts are intended for classroom 
use in the Defense Language Instituted intensive programs 
employing the audio-lingual methodology. Tapes accompanv 

the texts. 

All inquiries concerning these materials , including 
requests for authorization to reproduce , will be addressed 
to the Director, Defense Language Institute, U, S* Naval 
Station, Anacostia Annex, Washington, D. C, 20390. 



Colonel, U«S. Army 
Director 


CUPRINSUL. 


LECTIA 40 . . . . 1 

* Introducerea gramaticii noi 1 

Dialog 4 

Exercitii gramaticale 5 

Exercitii gramaticale suplimentare 7 

Bucata de citire 9 

Teme pentru ora de aplicatie 11 

Explica^ii gramaticale 13 

Teme acasa 15 

Vocabular 17 

LECTI.A 41 19 

’introducerea gramaticii noi 19 

Dialog 22 

Exerci^ii gramaticale 23 

Exerci^ii gramaticale suplimentare 26 

BucatS. de citire 28 

Teme pentru ora de aplica^ie* 30 

Explica^ii gramaticale 32 

Teme acasa 34 

Vocabular 36 

LECTIA 42 39 

’introducerea gramaticii noi 39 

Dialog 44 

Exerci^ii gramaticale ... 46 

Exercifii gramaticale suplimentare 54 

Bucata de citire 56 

Teme pentru ora de aplica^ie 58 

Explica^ii gramaticale 60 

Teme acasa 62 

Vocabular . 64 



I 


LECTIA 43 65 

Introducerea gramaticii noi ... 65 

Dialog 70 

Exercitii gramaticale 72 

Exercitii gramaticale suplimentare 77 

Bucata de citire 78 

Teme pentru ora de aplicatie 80 

Explicatii gramaticale. ... 82 

Teme acasa 84 

Vocabular 86 

LECTI A 44 89 

’introducerea gramaticii noi 89 

Dialog 93 

Exercitii gramaticale 94 

Exercitii gramaticale suplimentare 99 

Bucata de citire. 101 

Teme pentru ora de aplicatie 103 

Explicatii gramaticale 105 

Teme acasa 108 

Vocabular 110 

LECTIA 45 Ill 

Introducerea gramaticii noi Ill 

Dialog 116 

Exercitii gramaticale 117 

Exercitii gramaticale suplimentare 123 

Bucata de citire 125 

Teme pentru ora de aplicatie 127 

Explicatii gramaticale 130 

Teme acasa 133 

Vocabular 135 

LECTIA 46 137 

Introducerea gramaticii noi 137 

Dialog 141 

Exercitii gramaticale 142 

Exercitii gramaticale suplimentare 145 

Bucata de citire 147 

Teme pentru ora de aplicatie . 149 

Explicatii gramaticale 151 

Teme acasa 153 

Vocabular 155 


II 


LECTIA 47 

* Introducere a gramaticii noi . . . 

Dialog 

Exercitii gramaticale ...... 

Exercitii gramaticale suplimentare 
Bucata de citire. ........ 

Teme pentru ora de aplicatie. • • 

Explicatii gramaticale 

Teme acasa 

Vocabular 


157 

157 

160 

161 

166 

168 

170 

172 

175 

177 


LECTI.A 48 

’introducerea gramaticii noi . . . 

Dialog 

Exercitii gramaticale ...... 

Exercitii gramaticale suplimentare 
Bucata de citire. ........ 

Teme pentru ora de aplicatie. • • 

Explicatii gramaticale 

Teme acasa 

Vocabular 


179 

179 

183 

184 
189 
191 
194 
196 

198 

199 


LECTIA 49 

9 Introducerea gramaticii noi . . . . 

Dialog 

Exercitii gramaticale ....... 

Exercitii gramaticale suplimentare. 
Bucata de citire. ......... 

Teme pentru ora de aplicatie. . . . 

Explicatii gramaticale. . 

Teme acasa 

Vocabular 


201 

201 

204 

205 
210 
212 
214 
216 

219 

220 


LEC TIA 50 

’introducerea gramaticii noi 

Dialog 

Exercitii gramaticale . . . 

Exercitii gramaticale suplimentare. 

Bucata de citire. ..... 

Teme pentru ora de aplicatie 

Explicatii gramaticale 

Teme acasa 

Vocabular 


223 

223 

226 

227 

231 

232 
235 
238 

241 

242 


III 


LECTI.A 51 243 

Introducerea gramaticii noi 243 

Dialog 248 

Exerci^ii gramaticale ; 249 

Bucata de citire 255 

Teme pentru ora de aplicatie 258 

Teme acasa 261 

Explicatii gramaticale 263 

Vocabular 264 

Expresii idiomatice 265 

Romin - Englez 266 

Englez - Romin 274 


IV 


LECTI4 40 
* 



a. li trebuie camaradului un automobil. 

Camaradul vrea sa cumpere un automobil, msa n-are 

bani. . « . .... 

Daca ar ave a bani , ar cumpara un automobil . 

Ce ar cumpara camaradul daca ar avea bani? 

Daca ar avea bani, camaradul ar cumpara un automobil. 

Ce ar cumpara camaradul daca ar merge in ora§? 

Daca ar merge in ora§, camaradul ar cumpara o bere. 

Ce ar face studentul daca ar avea tirnp liber? 

Daca ar avea timp liber, studentul ar juca golf. 

Ce ar minca studentul daca ar merge la un restaurant? 
Daca ar merge la un restaurant, studentul ar minca 
o ciorba. 

Ce ai cumpara daca ai avea bani? 

Daca a§ avea bani, as cumpara un automobil. 

Ce ai cumpara daca ai merge in ora§? 

Daca a? merge in ora§, a§ cumpara un ziar. 

Ce ai face daca ai avea timp liber? 

Daca a§ avea timp liber, a§ juca golf. 

Ce ai minca daca ai merge la un restaurant m ora§i 
Daca a§ merge la un restaurant in ora§, a§ minca 
o friptura. 



1 


LECTIO 40 


Ce ar cumpara camarazii dumitale daca ar avea bani? 

Daca ar avea bani, ar cumpara un automobil. 

Ce ar cumpara ei daca ar merge in ora§? 

Daca ar merge in ora§, ar cumpara bere. 

Ce ar face ei daca ar avea timp liber? 

Daca ar avea timp liber, ar juca car^i. 

Ce ar minca ei daca ar merge la un restaurant? 

Daca ar merge la un restaurant, ar minca mititei. 

Ce a^i cumpara daca a^i avea bani? 

Daca am avea bani, am cumpara un automobil. 

Ce a^i cumpara daca a^i merge in ora§? 

Daca am merge in ora§, am cumpara bere. 

Ce a1;i face daca a^i avea timp liber? 

Daca am avea timp liber, am juca golf. 

Ce ai^i minca daca a^i merge la un restaurant? 

Daca am merge la un restaurant, am minca o fripturS. 
de pore. 

b. Ar inva^a camaradul dumitale mai mult daca ar avea timp? 
Da, ar inva^a mai mult. 

Nu, n-ar inva^a mai mult. 

Ar pleca acas 2. la ora patru daca ar putea? 

Da, ar pleca acasa. 

Nu, n-ar pleca acasa. 

Ar cumpara domnul Mitica un automobil daca ar avea 
bani? 

Da, el ar cumpara un automobil. 

Nu, el n-ar cumpara un automobil. 

Ar deschide profesorul geamul daca sk fi cald? 

Da, profesorul ar deschide geamul. 

Nu, profesorul n-ar deschide geamul. 

Ai inva^a mai mult daca ai avea timp? 

Da, a§ inva^a mai mult. 

Nu, n-a§ inva^a mai mult. 


2 


LECTIA 40 


Ai pleca acasa acum, daca ai putea? 

Da as pleca acas& acum, daca a§ putea. 
Nu^ n-a§ pleca acas& acum, daca a§ putea. 


Ai cump&ra o ma§in& dac& ai avea bam? 

Da. as cump&ra o ma§in& daca a§ avea ban . 
Nu, n-a§ cump&ra o ma§in& dac& a§ avea bam. 


Ai minca la restaurant dac& ai merge m ora§. 

Da, a§ minca la restaurant. 

Nu, n-a§ minca la restaurant. 

Ar inv&ta camarazii dumitale mai mult, dac& ar avea timp 

liber? . 

Da, ar inv&ta mai 

Nu, n-ar inv&ta mai mult. 

Ar pleca camarazii dumitale acasa, daca ar suna soneria? 
Da, ar pleca acas&. 

Nu, n-ar pleca acas&. 


Ar minca student^ in ora§ dac& ar g&si un restaurant 

bUI1 Da, ar minca in ora§ dac& ar gasi un + un * 

Nu, n-ar minca in ora§ dac& ar gasi un restaurant 

bun. 


Ar merge profesorii in Buropa dacS. ar avea bani? 
Da, ar merge in Europa. 

Nu, n-ar merge in Europa. 


Ati pleca acas& dac& ar suna soneria? 

Da am merge acas&, dac& ar suna soneria. 
Nu, n- am merge acas& dac& ar suna soneria. 

Ati inv&ta mai mult daca. ati avea timp? 

Da, am inv&ta mai mult. 

Nu, n-am inv&ta mai mult. 

Ati merge in Rominia daca ati f 1 bo §?^ .. 

Da, am merge in Rominia daca am fi bogat • 
Nu n-am f ret in Romiria dac& am fi bogat 

Ati inchide geamul dac& ar fi frig? 

Da, am inchide geamul dac& ar 11 trig. 

Nu, n-am inchide geamul dac& ar ti trig. 


DIALOG 


LECTIA 40 

J 


Doi prieteni, Vasile Lupu .^i Matei Birsan vorbesc 
despre razboiul in contra ru^ilor. 


1. 

LUPU 

• 

• 

Am auzit ca ai luat parte la luptele din Rusi 
Este adevarat. Am atacat cu primele trupe. 

2. 

BlRSAN 

• 

• 

3. 

L 

• 

• 

Cind a^i trecut riul Prut? 

4. 

B 

• 

• 

In noaptea de 21 iunie, 1941. 

5. 

L 

• 

• 

Cum s-au aparat ru§ii? 

6. 

B 

• 

• 

S-au aparat cu tot ce au avut. 

7. 

L 

• 

• 

Pariez ca a fost multa activitate la trecerea 
Prutului! 

8. 

B 

• 

• 

Da, mul^i solda£i au murit; au ramas multe 
vaduve §i orfani. 

9. 

L 

• 

■ 

Ce a^i ocupat intii? 

10. 

B 

■ 

■ 

0 garnizoana inamica. 

11. 

L 

• 

• 

Ce echipament a^i avut? 

12. 

B 

• 

• 

Am atacat in vestoane §i bocanci, fara manta. 

13. 

L 

• 

• 

Au fost mul^i recrufi in compania dumitale? 

14. 

B 

• 

• 

Dupa prima zi, n-au mai fost recruti. 

15. 

L 

m 

• 

Ce fel de instructs a^i avut? 

16. 

B 

■ 

• 

Mar§uri lungi fara repaos.... 

17. 

L 

• 

• 

N-a^i facut instrucfie cu arma? 

18. 

B 

• 

• 

Ba da! Am facut trageri la poligonul de 
tragere . 

19. 

L 

• 

• 

S-au bucurat rominii din Basarabia cind v-au 
vazut? 

• 

o 

CM 

B 

• 

• 

Desigur; t^ranii, muncitorii, to+i rominii 
s-au bucurat. 

21. 

L 

• 

• 

Cind ati debarcat in Crimeea? 

22. 

B 

• 

• 

In anul 1942, insa asta-i alta poveste. 

23. 

L 

• 

• 

Ce ai face daca ar incepe iara§i un razboi? 

24. 

B 

• 

• 

A§ lupta sa-1 ci§tigam! 


LECTIA 40 

J 



EXERCITII GRAMATIC.ALE 

, 

a. .Ar fugi Mitica daca ar vedea un soldat rus? 

Da, daca Mitica ar vedea un soldat rus, ar fugi. 

Nu, daca Mitica ar vedea un soldat rus, n-ar fugi. 

jAr ci§tiga MiticS, daca ar paria? 

Da, daca Mitica ar paria, ar ci§tiga. 

Nu, daca Mitica ar paria, n-ar ci§tiga. 

.Ar ataca inamicul dacS. ar avea tancuri? 

Da, daca inamicul ar avea tancuri, ar ataca. 

Nu, daca inamicul ar avea tancuri, n-ar ataca. 

Daca ar incepe un razboi, ar lansa ru§ii rachete? 

Da, daca ar incepe un razboi, ru§ii ar lansa rachete. 

Nu, daca ar incepe un r&zboi, ru§ii n-ar lansa rachete. 


Ai ataca daca ai primi ordin sa ataci? 

Da, daca a§ primi ordin sa atac, a§ ataca. 

Nu, daca a§ primi ordin sa atac, n-a§ ataca. 

Ai discuta politica cu un comunist? 

Da, a§ discuta politica cu un comunist. 

Nu, n-a§ discuta politica cu un comunist. 

.Ai construi o casa in Rominia daca ai avea bani? 

Da, daca a§ avea bani, a§ construi o casa in Rominia. 

Nu, daca a§ avea bani, n-a§ construi o casa in Rominia. 

Ai taia iarba daca ai vrea sa ai o curte frumoasa? 

Da, as taia iarba. 

Nu, n-a§ taia iarba. 


ERIC 


5 


LECTIA 40 


Ar lupta soldatii ru§i daca ar incepe un razboi? 

Da, soldatii ru§i ar lupta daca ar incepe un razboi. 
Nu, soldatii ru§i n-ar lupta daca ar incepe un 
razboi. 

Ar fuma studentii in clasa daca ar avea voie? 

Da, studentii ar fuma in clasa. 

Nu, studentii n-ar fuma in clasa. 

Ar bea studentii here daca ar fi cald? 

Da, daca ar fi cald, studentii ar bea bere. 

Nu, daca ar fi cald, studentii n— ar bea bere. 

Ar inchiria sotii Pop o casa in Bucuresti daca ar easi 
o casa buna? & 

Da, ei ar inchiria o casa in Bucure§ti. 

Nu, ei n-ar inchiria o casa in Bucure§ti. 


Daca ati g&si un restaurant bun, ati minca? 

Da, daca am gasi un restaurant bun, am minca. 

Nu, daca am gasi un restaurant bun, n-am minca. 

Daca ati zbura cu avionul, ati ajunge mai repede in 
Rominia? 

Da, daca am zbura cu avionul, am ajunge mai repede. 
Nu, daca am zbura cu avionul, n-am ajunge mai repede. 

Daca ati incasa cecul, ati cheltui banii? 

Da, daca am incasa cecul, am cheltui banii. 

Nu, daca am incasa cecul, n-am cheltui banii. 

Daca ati invata mai mult, ati §ti mai mult? 

Da, daca am invata mai mult, am §ti mai mult. 

Nu, daca am invata mai mult, n-ara §ti mai mult. 



6 


LECJI A 40 



( EXERCI T II GRAMATICALE SUPLIMENTARE ) 


Ce ai face dac& ai avea timp liber? 

Ce ai face dac& ai fi acasS, in ora§ul dumitale? 

Ce ai face daccl ai avea 10,000 de dolari? 

Ce ai rainca dacS ai fi la un restaurant? 

Ce ai bea dac§. ai fi la club? 

Ce crezi c& ar ataca inamicul? 

Ce ora§ crezi cS. ar ataca inamicul? 

Crezi c& ar lansa rachete? 

Unde crezi c& ar lansa rachete? 

Am trimite noi trupe in .Africa? 

Am r&mine noi in Europa? 

Crezi c& §coala ar deveni mai mare? 

Unde ai construi o cas& dac£ ai putea? 

Cite camere ai construi? 

.Ai face pod §i pivnit&? 

Ai avea iarbi. in curte? 

Ai t&ia iarba in fiecare simb&ta? 

Ce crezi cS. ar face camaradul dumitale, dacS. ar avea timp 
liber? 

Unde ati merge? 

Ce a^i bea? 

Ce ati mine a? 

Ce ati face, dac£ n-at^ avea clase dupa masa? 

Ce ar face camarazii daoa n-ar avea clasS. astSzi? 

Ar merge ei la cinema? 

Ce fel de film ar vedea? 


7 


LECTI4 40 

I 


Ar fuma ei? 

Unde ar lua ei masa? 

Crezi ca ar invita profesorii? 

Ce ar purta ei la $coala, daca ar avea ei voie sa 
poarte ce vreau? 



8 


LECTIO 40 



BUCATft DE CITIRE 


Ion StSnilS, fiul unui muncitor din ora§ul Bra§ov, a 
fost recrutat in anul 1940. El a fScut instrucfia individ- 
uals in FSgSra§, la regimentul 3 infanterie. A fScut 
exercitii de tragere cu arma la poligonul de tragere de.pe 
malul riului Olt. Cind au fScut mar§uri lungi, soldatii 
au purtat mantale de ploaie, bocanci §i pu§ti. Nici e ^> 
nici camarazii lui din echipS sau grupS, nu s-au plins 
nicioda tS. 

Curind dupS ce a terminat instructia individuals, ^Ion 
StSnilS a fost repartizat la o §coalS de para§uti§ti in 
or a§ul BacSu. DupS ce a terminat §coala, a fost avansat 
la gradul de sergent. 

In anul 1942, Ion StSnilS §i cu regimentul 2 de para- 
§uti§ ti , au trecut Marea NeagrS in vase de transport. Ei 
au §tiut cS vor ataca pe ru§i in Crimeea §i cS ru§ii se. 
vor apSra cum vor §ti ei mai bine. Lui Ion Sta.nilS nu i— a 
fost fricS de ru§i pentru ca a avut armament bun. Ca para- 
§u tist, a avut o pu§cS - mitralierS Skoda, pe care a §tiut 
cuin s-o intrebuinf eze . 

Cind a inceput lupta pe plaja de la Sevastopol, Ion 
StSnilS a omorit multi ru§i, insS mulf i camarazi de— ai lui 
au murit de asemenea. DacS to'fi soldafii ar lupta cum au. 
invSfat in instruefia individuals, nu ar muri a§a de mulfi, 
s-a gindit el. DupS o lunS de lupte grele, trupele romino- 
germane au ocupat garnizoana Sevastopol. DupS asta au urmat 
alte lupte, in Caucaz §i la Stalingrad, lupte in care a 
pierdut multi camarazi §i multi prieteni. 


9 


LECTIA 40 


Acum^cind se ginde§te la anii de razboi, lui Ion 
Staniia ii pare bine ck a avut norocul sa traiasca. Acum, 
dacS ar incepe iar£§i un razboi, probabil cS. ar lupta in 
contra americanilor, pentru cd. acum, Rominia este o tar£ 
comunista. Scfcia lui ar ramine singura acasa cu cei doi 
copii ai lor. 


Intrebari ; 

1. Fiul cui este Ion Staniia? 

2. Cind a fost el recrutat? 

3. Unde a facut el instruc|ia individuaia? 

4. Unde a facut el exerci^ii de tragere? 

5. Ce au purtat solda^ii cind au facut mar§uri lungi? 

6. S-a plans vreodata Ion Staniia? 

7. Dar camarazii din echipa sau grupa lui? 

8. Unde a fost repartizat Ion Staniia dupa ce a terminat 
instruc^ia individuaia? 

9. A fost el avansat dupa ce a terminat §coala de para- 
§uti§ti? 

10. Cum a trecut regimentul 2 para§uti§ti Marea Neagra? 

11. Pe cine a atacat regimentul lui Ion Staniia? 

12. Cu ce fel de arma a tras Ion Staniia? 

13. Ce garnizoana au ocupat trupele romino-germane? 

14. In ce alte lupte a mai luat parte Ion Staniia? 

15. A pierdut el mul^i camarazi si mul^i prieteni in aceste 
lupte? 

16. A avut el noroc in razboi? 

17. Se ginde§te el acum la anii de razboi? 

18. Daca ar incepe un razboi, ar lupta iara§i? 

19. In contra cui ar lupta? De ce? 

20. Ce ai face dumneata daca ar incepe un razboi? 



LECJTA 40 



TBM33 PBNTRU ORA DE APLICA ^IE 

a. Un student vorbe§te despre viata military §i intre- 
buinteaza vocabularul din lectie. 

Un student intreaba pe ceiaialt despre viata militara, 
cu vocabularul din lectie. 

Un student spune ce ar face daca ar avea 10,000 de 
dolari §i ar fi liber. 

Un student spune ce ar face daca ar fi cu 15 ani mai 
tinSr. 

b. De tradus in limba romina: 

Ion took part in many battles. In some battles he 
defended hills and highways; in others he attacked them. 

He remembers how the training helped him. He went on long 
marches, with little rest, with heavy shoes, and sometimes 
in rain without a raincoat. If he were younger, he could 
do it. Now he is older, and works at the factory. The 
workers earn very well, if they find work. 

c. De tradus in engleze§te: 

El a pariat cu un prieten, ca el a vazut mult mai multi 
morti §i raniti. El a ci§tigat. El a fost pe plaja cu 
numele de Omaha, unde germanii au omorit multi soldati, in 
primele ore de lupta. Multi din citi au debarcat au ramas 
acolo §i inamicul a facut multe vaduve §i or f ani. Insa nu 
dupa mult timp, americanii au ocupat garnizoana germ ana care 
a apSrat plaja §i ora§ul. Dupa asta, americanii au ajuns 
la Paris in doua luni §i jumatate. 



11 


LECTI4 40 


d. Glume: 

Un t &ran, care a avut o bucata ' ? e pammt sarac in parte a 
lui de $ara, a fost recrutat §i incorporat. Cind s-a intors 
inapoi in satul lui, prietenii lui 1-au intrebat despre 
viata in armata. El a spus : 

- In armata este foarte bine. Te scoli tirziu, dupa 
ora 5 dimineata; m&ninci bine de trei ori pe zi §i seara 
te culci devreme. Mult mai u$or decit lucrul la pamint. 


Tatal §i mama au discutat despre baiatul lor. Tat&l 
s-a plins ca baiatul nu este cel mai bun din clasa. Mama 
i-a raspuns : 

- Ei, §i? Ci§tigi tu cei mai muliji bani la biroul t&u? 


—k —k — k — k zz~k = k —k =■*■ =* —k — 


—k —k —k = * —-k —k —k —k —k ~k — 


e. Proverb: Numai cu vorba nu se face ciorba 



L7JCTI A 40 

7 



EjgLICA TII GRAM . A TI CALE 


&179. In this lesson we learn how to form and use the 

Romanian present conditional. First, a ^"P 1 ® ° f ***} 

examples wc-uld give us a better idea of wnat you know an 

what to use and what to avoid. 


If I had money, I would buy a car. ^ 

If I knew where he lives, would visit him. 


All underlined words are translated into "*** 

the conditional. Because, instead of saying S i ^ 

I could say: l£ i would have money , without being far oft. 


So, we come to the first pitfall: You may be tempted 

to translate sentences of If I had. M ££» ¥«£» MS*. ®? c * 
with the past. No. They are translated with the condi- 

tional. 


§180. Also, let'K take some other examples: 

Every time he visited me he would talk about his sister 


or: He said he would be here. 


In the first example, even though we had a wo^d 
of sentence, it is not a conditional; tms w oul d actually 

means: he used to talk . 


In the second example, would 
with the present or the future: 
a spus ca va veni. 


is translated in Romanian 
El a spus ca vine; or: el 


LECTI.A 40 


§181. By now, you would like to know when the would 
ph rase is translated into Romanian. It is translated when 
you can say now with the sentence. Let's review the 
examples, then see how our test applies: 

If I had money, I would buy a car. (If I had money 
now ; therefore we use the conditional). 

Every time he visited me he would talk about his sister. 
(Did it happen now ? No. Therefore you would use something 
else . ) 

Or: He said that he would come. (Did he say it now ? 

No. Therefore in Romanian we use either the present or 
the future). 

§182. The Romanian equivalent of the examples in §179 

are : 


DacS a§ avea bani, a§ cump&ra un automobil. 
DacS. a§ §ti unde locuie§te, l~a§ vizita. 


§183. The conditional is formed thus: 


(optional) 

(negation 

optional) 

Auxiliary 

Infinitive of verb 

eu 

n- 

a§ 

merge, citi, inva^a 

dumneata 

n— 

ai 

spune, vorbi, cumpara 

el , ea 

n- 

ar 

inijelege, dori, cinta 

noi 

n- 

am 

sosi, cere, arunca 

dumneavoas tra 

n- 

ati 

lovi, sparge, zbura 
primi, trimite, ajuta 

ei, ele 

n- 

ar 



14 


LECTIA 40 



1. Care este activitatea dumitale aici? 

2. Faci instrucljie individuals, aici? 

3. Ai purtat bocanci, cind ai fScut instruc$ia 
individuals? 

4. Dar manta de ploaie? 

5. A fost unitatea dumit*. 1 .e in lupte? 

6. Ce a apSrat? 

7. Ce a atacat? 

8. A ci§tigat luptele? 

9. .Ai luat parte la aceste lupte? 

10. Ce ati ocupat? 

11. La care poligon de tragere, ai fScut instrucfcie? 

12. Ce ai face acum dacS ai putea? 

13. Ce film ai vrea sS vezi? 

14. Ce ai vrea sS vizitezi? 

15. Cit ai plSti pentru un automobil bun? 

b. De tradus in romine§te: 


If I had time I would talk about a good friend of mine 
Mi§u MihSilescu. He fought in Russia and participated in 
many battles. The Russians defended a river; he and three 
other men from his squad crossed the river at night and 
with a machine gun, they attacked the Russians from the 
right. He killed 18 Russians and we also found 28 wounded 


15 


LECTIA 40 


c. De tradus in engleze§te: 

Cinci solda^ii no§tri au debarcat iara§i pe malul cela 
lalt al riului, ei 1-au gasit pe Mi§u Mihailoscu imbracat 
mantaua, pe iarba, linga plaja. Camarazii lui i-au dat o 
■fcigara §i el a fumat-o cu multa placere. S-a sim^it erou 
Camarazii lui, i-au spus ca lor le-a fost fricS, ca el va 
fi omorit; insa lui nu i-a fost frica. A ris §i a spus: 
Daca am incepe acela§i lucru acum, a§ face la fel. 

d. Compozitie: Va rog sa scrie^i o compozitie despre : 

0 lupta. 

sau: Ce a§ face daca a§ fi in ora§ul meu. 

(Va rog sa intrebuintati vocabularul din lectie.) 

e. Va rog sa fi^i pregati^i sa vorbi^i cam doua minute 
despre : 

Instructria individuaia. 

(Va rog sa intrebuintati vocabularul din lec1;ie.) 

f. Va rog sa formula^i, cu vocabularul din leci;ie y 10 
intrebari pe care le-afi pune unui prizonier. 



16 


r 


i 


LECTIA 40 


VOCABTJL.AR 


Expresii idiomatice: 

a lua parte (la) 

to participate; 
part (in) 

take 

Vocabular : 

activitate, -ta-fci 

activity 


bocanc, -i 

(heavy) shoe 


garnizoan&, -e 

garrison 


iar&§i 

again 


inamic, -a; -i, ~e 

enemy (noun and 

adj.) 

lupta, -te 

battle 

manta, (mantale, mantai) 

overcoat 


mar§, -uri 
muncitor, -i 

march 


worker 


orfan, -i; orfana, - e 

orphan 


plaja, -je 

beach 


poligon de tragere 

firing range 


recrut, ~%i 

recruit 


repaos, -uri 

break (rest) 


tragere, -ri 

firing 


trupe 

troops 


taran, -i 

peasant 


v&duv, -i; vSduva, -ve 

widower; widow 


veston, vestoane 

coat, jacket 


Verbe : 

a ap&ra, apar, aparat 

to defend 


a ataca, atac, atacat 

to attack 


a ci§tiga, ci§tig, ci^tigat 

(1) to win. (2) 
earn, (3; to ; 

to 

gain 

a ocupa, ocup, ocupat 

to occupy 


a paria, pari^z, pariat 

to bet 


a ataca; a cistiga, and a ocupa, are conjugated as vou 
would expect them. 


a paria is conjugated like a 

studia. 


apar 

aparjlm 


aperi 

apara^ i 


apara (sa apere) 

apara 




17 


LECTIA 40 


18 



r 


LECTI.A 41 
» 



LE.CTI A 41 


INTRODUCEREA GRAM.ATICII NOI 


a. Camaradul se duce in ora§. 

Camaradul vrea s& se duck in cra§. 

Camaradul s-ar duce in oras . 

S-ar duce camaradul in ora§ dac& ar avea bani? 
Da, camaradul s-ar duce in ora§. 

Nu, camaradul nu s-ar duce in ora§. 

S-ar duce singur? 

Da, s-ar duce singur. 

Nu, nu s-ar duce singur. 

S-ar opri el la un restaurant? 

Da, el s-ar opri la un restaurant. 

Nu, el nu s-ar opri la un restaurant. 

S-ar a§eza el la o mas& in restaurant? 

Da, el s-ar a§eza la o mas&. 

Nu, el nu s-ar a§eza la o masS.. 


Te-ai duce in ora§ dac3 ai avea bani? 

Da, dacS, a§ avea bani, m-a§ duce in ora§. 

Nu, dac5 a§ avea bani, nu m-as duce in ora§. 


o 


19 


LECTIA 41 

7 


Te-ai opri la restaurantul n Tic-Tac Tt ? 

Da, m-a§ opri la restaurantul , t Tic-Tac TT . 

Nu, nu m-a§ opri la restaurantul rr Tic-Tac M . 

Te-ai a§eza la o masa? 

Da, m-a§ a§eza la o masa. 

Nu, nu m-a§ a§eza la o masa. 

Te-ai culca devreme daca ai fi obosit? 

Da, m-a§ culca devreme daca a§ fi obosit. 

Nu, nu m-a§ culca devreme daca a§ fi obosit. 


S-ar duce camarazii dumitale in ora§ dac£ ar avea bani? 
Da, ei s-ar duce in ora§ dac& ar avea bani. 

Nu, ei mi s-ar duce in ora§ dacS ar avea bani. 


S-ar opri ei la restaurantul M Cina"? 

Da, ei s-ar opri la restaurantul Tf Cina". 

Nu, ei nu s-ar opri la restaurantul n Cina M . 

S-ar culca ei devreme dacS. ar fi obosi^i? 

Da, ei s-ar culca devreme daca ar fi obosifi. 

Nu, ei nu s-ar culca devreme daca ar fi obositi. 


S-ar scula devreme daca s-ar culca devreme? 

Da, dacS. s-ar culca devreme, s-ar scula devreme. 

Nu, da c& s-ar culca devreme, nu s-ar scula devreme. 


V-ati duce in Romania dacS. a£i avea bani? 

Da, daca am avea bani, ne-am duce in Romania. 

Nu, daca am avea bani, nu ne-am duce in Rominia. 

V-ati opri in Franca daca ati merge in Romania? 

Da, ne-am opri in Franca. 

Nu, nu ne-am opri in Franca. 


V-a$i culca tirziu dacS. a£i fi obositi? 
Da, ne-am culca tirziu. 

Nu, nu ne-am culca tirziu. 


V-ati scula devreme daca a1?i fi soldati? 

Da, ne-am scula devreme daca am fi soldati. 

Nu, nu ne-am scula devreme daca am fi soldati. 


20 


LECTIA 41 


b. Unde s-ar duce camaradul daca ar avea timp? 

Daca ar avea timp, camaradul s-ar duce in ora§. 

Unde s-ar opri daca ar merge in ora§? 

S-ar opri la un restaurant sa bea o bere. 

Cu cine te-ai duce in Rominia daca ai avea timp? 

M-a§ duce cu sotia mea §i copiii mei. 

Cu cine te-ai intilni in Rominia? 

M~a§ intilni cu veri mei §i veri§oarele mele. 

Unde s-ar duce solda^ii dacS. ar avea bani? 

S-ar duce la cinematograf . 

Unde s-ar a§eza studentii daca ar merge la restaurant? 
Studentii s-ar a§eza aproape de u§a. 


Cu cine v-ati intilni daca merge in Rominia? 
Ne-am intilni cu rudele noastre. 

Cu cine v-a^i a§eza la masX? 

Ne-am a§eza la masa cu so$ii Georgescu. 


c. Cos tic S este un b£iat bun, insa prietenul lui Costica, 
Mitica, nu este un baiat bun. 

Cum este prietenul lui Costica? 

Prietenul lui Jostica este un baiat bun. 

Prietenul lui Costica nu este un baiat bun. 

Cine este prietenul lui Costica? 

Prietenul lui Costica este Mitica. 

Nu §tiu cine este prietenul lui Costica. 

Unde este cartea lui Mitica? 

Cartea lui Mitica este pe masa. 

Nu §tiu unde este cartea lui Mitica. 

Cui ai spus ca limba romina este u§oara? 

Lui Mitica. 

N-am spus nimanui. 

Cui ai dat croionul dumitale? 

Am dat creionul meu lui Mitica. 

N-am dat creionul meu nimanui. 


21 


LECTIO 41 


DIALOG 


Un soldat ranit din spitalul rt Regina Maria” din 
Bucure§ti vorbe§te cu un soldat din Sibiu, care este in 
patul vecin. 


1. 

VOINEA : 

In ce unitate e§ti? 

2. 

BANCIU : 

Corpul 8 ArmatS, Brigada a 3-a Geniu. 

3. 

V : 

Unde ai fost rSnit? 

4. 

B : 

La miini §i la picioare. 

5. 

V : 

Cum te sim^i acum? 

6. 

B : 

MS simt din ce in ce mai bine. 

7. 

V : 

Cine te-a consultat? 

8. 

B : 

Doctorul Albu. 

9. 

V : 

Cum ai fost rSnit? 

10. 

B : 

Un obuz de aruncStor de grenade a cSzut lingS 
mine §i a explodat. 

11. 

V : 

Te-a durut? 

12. 

B : 

M-a durut pentru cS a intrat nisip in rSni. 

13. 

V : 

Cine te-a gSsit? 

14. 

B : 

Un camarad m-a gSsit. 

15. 

V 

Te-a ajutat? 

16 

B : 

Da, a deschis gulerul vestonului meu §i a 
bandajat rSnile. 

17. 

V : 

Ai mine a ceva a'um? 

18. 

B 

A§ mine a un sandvi§ cu piine albS. 

19. 

V : 

Te doare ceva? 

20. 

B 

MS. doare pu*fcin capul §i corpul. 

21. 

V : 

Asta-i pentru cS stai de mult in pat. Crezi 
cS ai avut noroc? 

22. 

B : 

Mul$umesc lui Dumnezeu cS n-a fost mai rSu. 

23. 

V : 

Cind crezi cS te vei vindeca? 

24. 

B : 

Foarte curind, pentru cS doctorii ma ingrijesc 
foarte bine. 

25. 

V 

Ce ai face, daca ai putea pleca de aici? 

26. 

B : 

M-a§ duce acasa, m-a§ logodi §i apoi m-a§ 
casatori. 


22 


o 


LECTIA 41 



EXERCIT II GRAMATICALE 

a. S-ar culca camaradul devreme dac3. ar fi obosit? 

Da ? S" ar culca devreme dac5. ar fi obosit. ^ 

Nu’ nu s-ar culca devreme daca ar fi obosit. 

Ar saluta soldatul daca s-ar intilni cu un ofi^er? 
Da, daca s-ar intilni cu un ofiter, ar saluta. 

Nu, daca soldatul s-ar intilni cu un ofiter, n-ar 
saluta. 


Ar invat a mai mult studentul dac& s-ar scula mai 
devreme? 

Da daca s-ar scula mai devreme, ar inv&ta roult. 
Nu| daca s-ar scula mai devreme, n-ar invSta mai 
mult. 


S-ar duce profesorul in Rommia dacS. ar avea bani? 
Da, s-ar duce in Europa dac§. ar avea bani. 

Nu. nu s-ar duce in Europa dac 5. ar avea bani. 


Te-ai vindeca dac& te-ai ingriji? 

Da, m-a§ vindeca daca m-a§ ingriji. 

Nu, nu m-a§ vindeca d?Xel m-a§ ingriji. 

Te-ai casatori daccl ai gasi o fat<X bunS.? 

Da, m- a§ casatori daca a§ gasi^o fats. bun£. 

Nu, nu m-a§ casatori daca a§ gasi o fata bun£. 

Te-ai simti mai bine daca ai minca ceva? 

Da, m-a§ simti mai bine dac§. a§ minca ceva. 

Nu, nu m-a§ simti mai bine dacci a§ minca ceva. 


23 


LECTIA 41 


Te-ai bandaja daca ai fi ranit? 

Da, m-a§ bandaja daca a§ fi ranit. 

Nu, nu m-a§ bandaja daca a§ fi ranit. 


S-ar bucura studenfii daca ar putea pleca acasa acum? 
a, s-ar bucura, daca ar putea pleca acasa acum. 

Nu, nu s-ar bucura daca ar putea pleca acasS acum, 

bun? U ^ a s ^ u< ^ en tii la televizor daca ar fi un program 

Da, s-ar uita. 

Nu, nu s-ar uita. 


S ar ambraca solda^ii cu haine groase daca ar merge 
Rusia? 5 

Da, s-ar imbrctca cu haine groase. 

Nu, nu s-ar imbrSca cu haine groase. 


A 

an 


S-ar scuza studen^ii dacS ar veni tirziu? 
Da, s-ar scuza dac5 ar veni tirziu. 

Nu, nu s-ar scuza da c% ar veni tirziu. 


V-ati duce in Romania dacS a-fci avea timp? 

Da, ne-am duce in Romania dacS, am avea timp. 

Nu, nu ne— am duce an Romanaa dacS am avea timp. 

V-a^i mira dacS a^i g&si o mie de lei? 

Da, ne-am mira daca am g&si o mie de lei. 

Nu, lm ne-am mira dacS. am g&si o mie de lei. 

piegati mai bine daca miine a^i avea un examen? 
Da, ne-am preg&ti mai bine. 

Nu, nu ne-am pregSti mai bine. 

V-a1?i plinge dacS ar trebui sa anv&ta-fci mai mult? 

Da, ne-am plinge dac& ar trebui s& inv^t^n mai mult. 

Nu, nu ne-am plinge dacS ar trebui s& inv&tSm mai 
mul t . 


b. Unde este cartea lui Mitica? 

Cartea lui Mitica este pe scaun. 

Unde este caictul lui Costica? 

Nu §tiu unde este caietul lui Costica. 



24 


LECTI.A 41 


Unde este casa lui Birsan? 

Casa lui Birsan este in ora§ul Fagara§. 

Unde este sotia lui Costica? 

Sotia lui Costica este acasa cu copiii. 

Unde este automob ilul lui Pope sc u? 

Automobilul lui Popescu este in fata clubului. 


Unde este: copilul lui Mitica? 


regimentul lui Georgescu? 
echipamentul lui Costica? 
grupa lui Aurel Vlaicu? 
vaporul lui Andrei? 
inima lui Voinea? 


Cui ai explicat lectia? 

Lui MiticS. 

Cui ai dat carte a de limba romina? 

Lui Georgescu. 

Cui ai spus cS. limba roraina este grea? 
Lui Aurel Vlaicu. 

Cui ai cerut bani? 

Lui Andrei. 

Cui ai servit mincare stricatS.? 

Lui Costica. 

Cui ai piatit pentru uincare? 

Lui Mitica. 

Cui ai adus temele acasa? 

Lui Costica, profesorul meu. 



25 



LECTIA 41 



( EXERCIT II GRAMATICALE SU PLIMENTARE) 

a. Cind te-ai culca seara dacS n-ai invSta lec^ia? 
Cind te-ai scula dacS n-ai veni la §coalS? 

La ce program te-ai uita dacS ai putea? 

Unde te-ai duce dacS ai putea? 

Cu ce te-ai imbrSca dacS te-ai duce acolo? 

Cu ce te-ai incSlta dacS te-ai duce acolo? 

Te-ai bucura dacS ai avea douS sSptSmini libere? 

Cind s-ar culca camaradul dacS n-ar avea lec^ii? 
Cind s-ar scula dacS n-ar veni la §coalS? 

Unde s-ar duce acum dacS ar putea? 

Cu ce crezi cS s-ar imbrSca dacS ar putea? 

Cu ce s-ar incSlta? 

S-ar bucura dacS. ar avea voie sS piece din clasS? 

Cind v-ati culca seara dacS. n-ati invSta lectia? 
Cind v-ati scula dacS. n-a^i veni la §coalS? 

Unde v-a^i duce dacS at?i putea? 

La ce v-a^i uita acolo? 

Cu ce v-ati incSlta cu ocazia asta? 

V-ati bucura dacS profesorul ar spune acum: puteti 
pleca. 

Unde s-ar duce studentii? 

Ce ar bea? 

Cu cine s-ar duce ei? 

La ce s-ar uita ei? 

S-ar bucura ei dacS ar avea o sSptSminS liberS? 


26 


LECTIA 41 


b. Unde este cartea (caietul, automobilul, casa, so|ia ? 
copilul, regimentul, echipamentul, grupa, vaporul, 
inima) lui Jones? 

Cui ai explicat (dat, spus, trimis, cerut, dorit, 
servit, adus, aruncat, dus, zis, platit; lec^ia, 
scrisoarea, bani, noroc, etc. 



0 


LECTIA 41 



BUCATA DE CITIRE 


Dupa ce Titi Mih&ilescu a terminat instructia individua- 
ls, a fost repartizat la un regiment de infanterie din 
ora§ul Constanta- Acolo, el a fScut instructive tot tin^ul 
tn fiecare zi, a mers la poligonul de tragere unde a tras 
cu pu§ca, cu mitraliera, cu tunul §i cu aruncStoarele de 
grenade. Aproape toate gloantele §i obuzele au lovit 
tinta. 

Nu dupS mult timp, comandantul regimentului a primit 
ordin de la corpul de armatS, ca regimentul sS treacS 
Marea NeagrS pe vapoare §i pe vase de r&zboi, sS debarce 
in Crimeea §i sS atace inamicul. 

Compania lui Titi MihSilescu a fost pe un vas de rSzboi. 
Cind vasele de rSzboi au ajuns aproape de plajS, au deschis 
foe cu tunurile, §i au lansat rachete in contra garnizoanei 
inamice. Cu toate cS incS n-a fost ziu&, aproape ai putut 
sS cite§ti ziarul la lumina obuzelor. DacS a§ fi un soldat 
rus, s-a gindit Titi, a§ fugi. 

Doua ore mai tirziu, compania lui Titi MihSilescu a 
debarcat pe plajS an acela§i timp cu camarazii din alte 
companii §i batalioane. Pe nisipul plSjii a vSzut soldati 
cu pu§ti, cu mitraliere §i cu aruncStoare de grenade. 

Obuzele ruse§ti au cSzut in jurul lui, la dreapta §i la 
stinga. Unul a c&zut in mijlocul unei grupe din brigada 
lui. Au fost mai multi r&niti, insa din fericire n-au 
fost morti. Cei care n-au fost raniti au ajutat pe cei 
raniti. I-au bandajat §i i-au a§ezat pe iarbS, pinS cind 
au venit doctorii. Cei mai multi se vor vindeca repede, 
pentru ca doctorii sint buni §i ii ingrijesc bine. 


28 


o 


LECTIA 41 


Titi Mihailescu a fugit spre §osea. In fata lui, 
capitanul Iepure, a cazut lovit de un ^lon% inamic an 
inima. Tocmai cind a ajuns la §osea, Titi a fost lovit 
de un glont de mitraliera in picior. El a cazut §i s-a 
lovit §i la mina. N-a mai putut sa fug<£, a§a ca n-a mai 
putut sa ia parte la lupta. Doi ani de instruct^ pentru 
dou&zeci de minute de lupta, s-a gindit el. A inceput sa 
se simta din ce in ce mai slab. Din fericire, un camarad 
,1-a gasit §i 1-a dus repede la un doctor. 

Cind 1-au dus inapoi spre vas, el a vazut cum altii 
anca debarca. El s-a gindit la toti muncitorii care au 
construit vasele de razbo §i vapoarele care i-au trecut 
peste Marea Neagra. S-a gindit la t^ranii din toate 
partile lumii care au lucrat la pamint toata vara ca toti 
soldatii ace§tia sa aiba hrana destuia in lupte. 

Deodata, s-a gindit: ce ar face el daca n-ar fi razboi? 

Poate s-ar duce la un cinema; poate s-ar casatori cu fata 
din vecini; poate s-ar bucura de tot ce vede. Cind insa 
sint t^ri care nu te lasa sa te bucrri de ce ai §i cu care 
nu te poti intelege in pace, numai a§a poti fi sigur ca 
poti trai liber: daca lupti pentru ce crezi. 

Intrebari : 

1. A §tiut Titi Mihailescu, unde va trebui sa debarce? 

2. A tras el bine la %int£? 

3. Au lovit %inta toate obuzele? 

4. De unde a veni ordinul sa treaca oceanul? 

5. Cu ce au trecut soldatii oceanul? 

6. Ce au facut vasele de razboi? 

7. Cu cine a debarcat el? 

8. Ce a vazut el pe plaja? 

9. Au cazut obuze ruse§ti acolo? 

10. Au omorit aceste obuze ruse§ti, camarazi de-ai lui 
Titi Mihailescu? 

11. Unde i-au a§ezat pe raniti? 

12. Se vor vindeca ei repede? 

13. Cum a fost Titi Mihailescu ranit? 

14. Unde a fost el lovit? 

15. La ce s-a gindit el, in drum spre vas? 


LECTIA 41 



TEME PENTRU ORA DE APLICA^ IE 

3 . Un student vorbe§te despre un rSnit. 

Un student intreabS pe altul despre o vizitS la spital 
Un student interogheazS un soldat rSnit. 

b. De tradus in romine§te: 

George went to the storeroom. The sergeant gave him 
the equipment. He put the bullets in his pocket, and for- 
got about everything. When he debarked on the beach, he 
heard the shells that exploded around him. One fell not 
far from him. His best friend was wounded. He bandaged 
his wound, and took care of him until the doctors came. 

The wound hurt his friend very much; but it was only in 
the flesh, and he was certain that he would heal fast. 

He would feel better if he knew when he would be well 
again. 


c. De tradus in engleze§te: 

DupS ce s-a intors in viata civile, Gheorghe^a devenit 
iarS§i muncitor in fabrics. §i a ci§tigat din ce in ce mai 
mult. El a fost fericit cS a venit inapoi din rSzboi, cu 
douS miini §i douS picioare. Rana de glont, pe care a 
primit-o, s-a vindecat §i n-a mai sinrfcit nimic. Cu toate 
cS nu se ingrije§te prea bine, este sSnStos §i nu -1 doare 
nimic. El muli;iime§te lui Dumnezeu §i sSrbStore§te cu 
camarazii lui, ziua in care s-a terminal rSzboiul. DacS 
ar avea timp mai mult §i bani mai multi, s-ar duce iarS§i 
sS vadS locurile in care au fost luptele la care a luat 
parte. 


30 




LECyiA 41 


d. Glume: 

Un soldat s-a dus la magazie ca sS primeasca echipamen- 
tul. El c? primit chipiu §i boneti, veston, pantaloni, manta 
§i bocanci. Dupa ce le-a ancercat pe toate, a vSzut cS 
toate s-au potrivit perfect, Atunci el s-a dus la doctor 
§i 1-a intrebat: 

- Domnule doctor, sint eu normal? 

- De ce intrebi? a spus doctorul. 

- Pentru cS. am primit hainele acestea de la magazie §i 
se potrivesc perfect. 


In tiirpul razboiului din Corea, comuni§tii din Romania 
au cerut locuitorilor din ora§ul Bucure§ti sS dea imbraca- 
minte §i incait&ninte, pentru coreenii de nord. Cu toate 
cZ a avut numai doua perechi de pantaloni, un locuitor din 
Bucure§ti, a trebuit sZ dea una pentru coreeni. 

Dupa citeva zile, baiatul lui cel mai iftic fuge repede 
la tatai lui §i ai spune : 

- Tata, am vazut un core e an l 

- De unde §tii ca e coreean? Are ochi mici de corean 
sau este galben? 

- Nu. A purtat pantalonii dumitale. 


e. Proverb: Noi §tim ce sintem, insa nu §tim ce vora fi. 


zsk zz'kzz'k =rk ~k zzk =rk ss 




c 


31 




EXPLICA TE I GR.AMATIC.ALE 

§184. In this lesson we learn the use of the condi- 
tional with reflexive verbs. (For a review of reflexive 
verbs, see Lesson 20; also, Lesson 31). 


The patterns for these verbs are: 


(optional) 

(negation 

optional) 


eu 

nu 

m-a§ (duce, uita, ciocni 

dumnea ta 

nu 

te-ai culca, sim^i 

el, ea 

nu 

s-ar intilni, scula 

noi 

nu 

ne-am in^elege mai bine, 

dumneavoas irE 


pregati 

nu 

v-a^i juca, servi 

ei, ele 

nu 

s-ar vindeca, mira, gindi) 


§185. We learned all through the course that in Romanian 
the possessive case and the indirect object have the same 
form. This holds true also when we use these forms with 
proper nouns: Mihailescu, Popescu, Munteanu, Gheorghe, 

Jones, Brown, and so on. The form is lui before the mascu- 
line name of the person: 


Casa lui Mihailescu este scumpa. 

So^ia lui Munteanu s-a nascut in Rominia. 
Car^ile lui Mocre sint in clasa. 


•Am spus lui Mihailescu ca vom avea o petrecere mare 
simbata. 


32 


LECflA 41 


Am trimis ni§te bani lui Munteanu. 

Am explicat lui Jones lec%ia de gramaticS. 

Note marginale asupra voc ab ularului : 

§186. If one thing hurts, you should use the form doare; 
if two or more things hurt, you use the form dor . That is 
for the present tense. For the past, the forms a and au 
would be used, respectively. 

Examples : 

MS doare piciorul. MS dor picioarele. Te doare piciorul? 

Te dor picioarele? 

MS doare ochiul. MS dor ochii. ll doare ochiul. 0 dor 

ochii. 


M-a durat mina. M-au durut raiinile. 

A durut-o ochiul drept. Au durut-o amindoi ochii. 
Pe ei i-au durut picioarele dupS mar§ul acela. 



33 



LECTIA 41 



1. Spune un caz cind ai c5zut §i te-ai lovit. 

2. Cine te consults cind e§ti bolnav? 

3. Cine te ingrije§te acas&? 

4. Te vindeci u§or cind te tai? 

5. Te doare capul des? 

6. In ce corp de armata e§ti acum? 

7. Unde este magazia din care iei echipamentul? 

8. Ce armament are un soldat din infanterie? 

9. Ce armament are un soldat din artilerie? 

10. Cite gloan^e poate trage pu§ca M-l pe minut? 

11. Cite obuze pe minut poate trage un aruncator de 
grenade? 

12. Cite obuze pe minut poate trage un tun din tanc? 

13. Ai fost vreodatci pe vapor? 

14. Te-ai mai duce iar&§i? 

15. Cind +e-ai culca, dacS n-ai avea lec^ii grele? 
b. De tradus in romine§te: 

George was wounded near the heart. Doctor White con- 
sulted him, bandaged him, and told him that his wound would 
heal very fast,. He got the sand out of the wound, and took 
care of him. Now, the wourd hurts him only when it is very 
cold or very warm. It wouxd heal faster, and George would 

feel better, if he would take care of himself. 


LECflA 41 



c. De tradus in engleze§te: 

Locotenentul Ionit& §i sergentul Pacaia s-au gindit 
ca ar fi bine sa viziteze garnizoana Bacau. Pe ei ii 
intereseaza armaia §i le place sa §tie ce fac camarazii 
lor. Pi au plecat cu ma§ina. Cind au ajuns la poarta 
garnizoanei, santinela i-a salutat. Ir: garnizoana, ei 
au vazut activitate mare. 0 companie a executat tragerea 
cu arma, la poligonul de tragere. Alta companie executa 
instruc^ia individuaia. Soldatii sint recru^i §i nu 
executa tocmai bine. Un pluton merge in mar§, Soldatii 
vreau repaos. Chiar acum, plutonierul le da repaos §i 
soldatii se due la cantina. Acolo ei vor bea o cafea sau 
vor mine a un sandvi§. 

La magazia de arme, soldatii curata pu§tile §i mi tra- 
lierele. 0 echipa de doi soldati curata un tanc §i se 
gindesc ce bine este acasa. 

d. va rog formulate intrebari despre textul din c. 

e. va rog sa scrieti o compozitie despre: 

Prima me a garnizoana. 

f. Va rog sa fiti pregatiti sa vorbiti cam doua minute 
despre : 

Ce se intimpia cu un ranit cind cade pe cimpul de lupta. 




VOCABUL AR 


LECTIA 41 


Expresii idiomatice ; 

din ce in ce (mai) more and more....; 

gradually 


Vocabular : 


arunchtor de grenade, aruncatoare 
de grenade 
brigada, brigazi 
cap, capete 
corp, -uri 

corp de armata, corpuri de armata 

deodata 

Dumnezeu 

fierbinte; fierbin^i 
glont, gloan^e 
guler, -e 
inima, inimi 
magazie, -zii 
mina, miini 
nisip 
obuz, -e 

picior, picioare 
piine, piini 
rana, rani 
sandvi§, -uri 
specialist, -li§ti 
vapor, vapoare 


mortar 

brigade 

head 

body 

army 

suddenly 

God 

hot 

bullet; round 

collar 

heart 

storeroom 

hand 

sand 

shell; round 

leg; foot 

bre ad 

wound 

sandwich 

specialist 

ship 


Verbe : 


a bandaja, bandajez, bandajat 
a cade a, cad, cazut 
a consulta, consult, consultat 
a-1 durea, ma doare, durut 

a explod a, exp.lodez, explod at 
a ingriji, ingrijesc, ingrijit 
a se vindeca, ma vindec, vindecat 


to bandage 
to f all 
to consult 
to ache, hurt (see 
§186) 

to explode 
to take care of 
to heal (oneself) ; 
to get well 


cad 

ma 

doare 

(dor) 

ma 

vindec 

cazi 

te 

doare 

(dor) 

te 

vindeci 

cade 

ii 

doare 

(dor) 

se 

vTndeca 


o 

doare 

(dor) 




36 


LECTI.A 41 


cadem 

ne 

doare 

(dor) 

ne 

vindecS,m 

cade^i 

vS 

doare 

(dor) 


vi.ndeca.ti 

cad 

A * 

11 

doare 

(dor) 

se 

vindecS. 


le 

doare 





LECTIA 41 



LECTIA 42 



INTRODUCER EA GR.AMATICII NOI 

Automobilul aces*a costa 4000 de dolari. 

Daca s tudentul ar avea bani, ar cumpara automobilul. 
Daca s tudentul ar avea bani, l-,ar cumpara. 

Daca studentul ar avea un automobil, 1-ar conduce 
repede? 

Da, 1-ar conduce repede. 

Nu, nu 1-ar conduce repede. 

Daca studentul ar avea un costum de haine nou, 1-ar 
pur ta? 

Da, 1-ar purta. 

Nu, nu 1-ar purta. 

Daca ai intilni pe comandantul §colii, 1-ai saluta? 
Da, l-a§ saluta. 

Nu, nu l-a§ saluta. 

Daca ai vedea un automobil frumos, 1-ai cumpara? 

Da, l-a§ cumpara. 

Nu, nu 1- a§ cumpara. 

Daca studentii ar gasi un ziar, 1-ar citi? 

Da, 1-ar citi. 

Nu, nu 1-ar citi. 

Daca profesorii ar merge in Europa, 1-ar vizita pe 

domnul Pop? 

Da, 1-ar vizita. 

Nu, nu 1-ar vizita. 


39 


LECTIA 42 


Daca l-a£i vedea pe domnul Pop, l-a£i invita la masa? 
Da, 1-am invita la masa. 

Nu, nu 1-am invita la masa. 

Daca l-a£i intilni pe domnul Mitica, l-a£i intreba 
despre Rominia? 

Da, 1-am intreba despre Rominia. 

Nu, nu 1-am intreba despre Rominia. 


b. Daca studentul ar avea o cama§a ro§ie, ar purta-o? 
Da, daca ar avea o c&ma§& ro§ie, ar purta-o. 

Nu, daca ar avea o c&ma§& ro§ie, n-ar purta-o. 

DacS clasa ar fi murdara, ar cura£a-o studentul? 

Da, studentul ar cura£a-o. 

Nu, studentul n-? r cu^ata-o. 

Daca ai merge in Rominia, ai vizita-o pe doamna Pop? 
Da, a§ vizita-o. 

Nu, n-a§ vizita-o. 

Daca ai avea o cama§a verde, ai purta-o? 

Da, a§ purta-o. 

Nu, n-a§ purta-o. 


Ar vizita-o studen£ii pe doamna Pop daca ar merge in 
Rominia? 

Da, studen£ii ar vizita-o. 

Nu, studenfii n-ar vizita-o. 

Daca studen£ii ar primi o scrisoare din Rominia, ar 

Cltl-O? 

Da, ar citi-o. 

Nu, n-ar citi-o. 

Daca a£i avea o lec£ie grea, a£i studia-o? 

Da, am studia-o. 

Nu, n-am studia-o. 

Daca a£i vedea o ma§ina frumoasa, a£i cumpara-o? 

Da, am cumpara-o. 

Nu, n-am cumpara-o. 


40 


LECTIA 42 


c. L-ar ajuta domnul Mitica pe CosticS. dacS. ar avea timp? 
Da, l-ar ajuta. 

Nu, nu l-ar ajuta. 

Ar ajuta-o domnul MiticS. pe so^ia lui dac§, ar avea „imp? 
Da, ar ajuta-o. 

Nu, n-ar ajuta-o. 

Te-ar vizita domnul MiticS dac§, ar veni la §coal£? 

Da, m-ar vizita daca ar veni la §coal3,. 

Nu, nu m-ar vizita dacS. ar veni la §coal3.. 

Te— ar opri poli^istul daect ai conduce repede? 

Da, m-ar opri. 

Nu, nu m-ar opri. 

I_ ar vizita studentii pe prcfesori dac& ar avea timp? 
Da, i-ar vizita. 

Nu, nu i-ar vizita. 

Le-ar vizita fetele pe profesoarele lor dac& ar avea 
timp? 

Da, le-ar vizita. 

Nu, nu le-ar vizita. 

V-ar opri poli^istul dac£ atfi conduce prea repede? 

Da, ne-ar opri. 

Nu, nu ne-ar opri. 

V-ar ssluta soldatii dac& v-ar intilni? 

Da, ne-ar saluta. 

Nu, nu ne-ar saluta. 

d. M-ai scuza? 

Da, te-a§ scuza. 

Nu, nu te-a§ scuza. 

M-ai chema la telefon dacS ai avea timp? 

Da, te-a§ chema. 

Nu, nu te-a§ chema. 

M-ai vizita daca ai veni la Monterey? 

Da., te- a§ vizita daca a§ veni la Monterey. 

Nu’ nu te-a§ vizita daca a? veni la Monterey. 


41 




LECTIA 42 


e. Studentul ar vrea ca profesorul sa-i explice lectia. 
I-ar explica profesorul lectia? 

I-ar explica profesorul studentului lectia daca ar 
avea timp? 

Da, profesorul i-ar explica lectia. 

Nu, profesorul nu i-ar explica lectia. 

I-ar cere Mitica bani lui Costica d ac 3. ar merge in 
ora§? 

Da, i-ar cere bani. 

Nu, nu i-ar cere bani. 

Daca Mitica ar fi bogat, ii-ar da o mie de lei? 

Da, mi-ar da o mie de lei. 

Nu, nu mi-ar da o mie de lei. 

Dac3 Mitica ar §ti unde este cartea, 1;i-ai spune? 

Da, mi-ar spune da ca ar §ti unde este cartea. 

Nu, nu mi-ar spune daca ar §ti unde este cartea. 


Le-ar cumpara Mitica cafea camarazilor daca ar avea 
bani? 

Da, el le-ar cumpara cafea daca ar avea bani. 

Nu, el nu le-ar cumpara cafea daca ar avea bani. 

Le-ar invita la mas3 Mitica pe fetele doamnei Pop daca 
ar avea bani? 

Da, el le-ar invita la masa. 

Nu, el nu le-ar invita la masa. 

V-ar explica profesorul lectia daca ar avea timp? 

Da, profesorul ne-ar explica lectia daca ar avea 
timp. 

Nu, profesorul nu ne-ar explica lectia daca ar avea 
timp. 

V-ar intreba profesorul daca ati fi in clasa? 

Da, ne-ar intreba. 

Nu, nu ne-ar intreba. 


I-ar cumpara Mitica o cafea camaradului daca ar avea 
bani? 

Da, i-ar cumpara o cafea daca ar avea bani. 

Nu, nu i-ar cumpara o cafea daca ar avea bani. 



42 


L1CJI.A 42 


I- ar da Mitica cartea de limba roraina Lui Costica daca 
i-ar trebui? 

Da, Mitica i-ar da cartea daca i-ar trebui. 

Nu, Mitica nu i-ar da cartea daca i-ar trebui. 


I-ai explica lec1?ia studentului daca ai avea timp? 
Da, i-a§ explica lec^ia daca a§ avea timp. 

Nu, nu i-a§ explica lec^ia daca a§ avea timp. 

I-ai da cinci dolari studentului? 

Da, i-a§ da cinci dolari studentului. 

Nu, nu i-a§ da cinci dolari studentului. 


I-ar explica profesorii lec^ia studentului daca n-ar 
intelege-o? 

Da, profesorii i-ar explica lec^ia. 

Nu, profesorii nu i-ar explica lectia. 

I-ar ajuta profesorii pe studen^ii care ar vrea sa 
inve^e? 

Da, profesorii i-ar ajuta. 

Nu, profesorii nu i-ar ajuta. 

I-a^i raspunde studentului daca v-ar scrie o scrisoare? 
Da, i-am raspunde studentului daca ne-ar scrie o 
scrisoare. 

Nu, nu i-am raspunde daca ne-ar scrie o scrisoare. 

I-ati de bani camaradului daca v-ar cere? 

Da, i-am da bani camaradului daca ne-ar cere. 

Nu, nu i-am da bani camaradului daca ne-ar cere. 


f. Mi-ai spune? 

Ti-a§ spune. 

Nu, nu $i-a§ spune. 

Mi-ai da banii daca i-ai avea? 

Da, ti-a§ da banii daca i-a§ avea. 

Nu, nu ti-a§ da banii daca i-a§ avea. 

Mi-ai trimite cartea daca ai gasi-o? 

Da, £i-a§ trimite cartea daca a§ gasi-o. 

Nu, nu ti-a§ trimite cartea daca a§ gasi-o. 



43 


LECTI A 42 


DIALOG 


Politia cauta pe un hot care a furat bani f 'e la o banca. 
Dialogul ac 3 sta este interogatoriul unui functional, care 
il descrie pe hot. 


1 . 

2 . 


3. 

4. 


5. 

6 . 


7. 

8 . 


9. 

10 . 


11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 

16. 


17. 

18. 

19. 

20 . 

21 . 

22 . 


POLITISTUL : Unde p i fost cind 1-ai vazut? 

FUNC|’ION.ARUL : Am fost linga u§a §i hotul a ap&rut de- 

odata in fata mea. 


P 

F 


P 

F 


P 

F 


P 

F 


P 

F 

P 

F 

P 

F 


P 

F 

P 

F 

P 

F 


DacS. 1-ai vedea, 1-ai recunoa§te? 

Cred ca daca l-a§ vedea iar£$i, l-a§ 
recunoa§te. 

Cum arata hotul care a furat banii? 

Are cam 1, 65 m §i cintare§te cam 55 de 
kilograme . 

Ce poti sa-mi spui despre capul lui? 

.Are par blond, o frunte lata, un nas 
drept §i poarta ochelari. 

Mai departe? 

Urechea dreapta. . . . Da, pe urechea dreapta 
a avut putin singe. 

Poarta mustat&? 

Nu. Obrazul §i barbia au fost rase. 

Dar despre gura hotului, ce ti~aduci 
aminte? 

Are o gura mare cu buze groase. 

A avut toti dintii? 

.A ris cind a luat banii... am vazut ca 
are doi dinti stricati. 

Cum are gitul? 

Scurt §i gros. 

Cum merge el? 

Eu 1-am vazut cum merge numai de la spate. 

Iti aduci aminte ceva? 

Da. Merge cu un umar mai sus decit 
ceiaialt. 


44 


• t 


LECTIO 42 


: Cum explici asta? 

: Habar n-aml Poate ca are un os rupt In 

um&r . 

: Ce altceva l^i mai aduci aminte? 

: A fost calm §i politicos. Cred c£ are 

nervi buni. 

: 'e $i- aduci aminte despre imbr&c&mintea 

ho^ului? 

Numai cS. buzunarul de la piept al hainei 
a fost rupt. 

: Multumesc. ll yoi prindel 



45 


LECTIA 42 



EXERCITII GR AMATICALB 

a. The most common patterns with the direct object pro- 
nouns : 

.Ac urn vorbim despre un automobil . 

DacS. MiticS. ar &ve a un automobil, 1-ar spSla in fiecare 
zi? 

Da, 1-ar sp&la in fiecare zi. 

Nu, nu 1-ar sp&la in fiecare zi. 

L-ar conduce in fiecare zi? 

Da, 1-ar conduce in fiecare zi. 

Nu, nu 1-ar conduce in fiecare zi. 

L-ai parca pe trotoar? 

Da, l-a§ parca pe trotoar. 

Nu, nu l-a§ parca pe trotoar. 

L-ai vinde cu o mie de dolari? 

Da, l-a§ vinde cu o mie de dolari. 

Nu, nu l-a§ vinde cu o mie de dolari. 

Daca studen^ii ar avea un automobil, 1-ar spala? 

Da, ei 1-ar spala. 

Nu, ei nu 1-ar spala. 


46 


LECTI.A 42 


L-ar t ine * n garaj? 

Da, l-ar t ine S* 1 g ara J* # r x 

Nu, nu l-ar t ine g ara J> l-ar t ine afara. 

Daca un automobil nou ar costa numai 700 de dolari, 

l-a^i cumpara? 

Da, 1-am cumpara. 

Nu, nu 1-am cumpara. 

Daca a-fci avea un automobil nou, 1-ati vinde cu 400 de 
dolari? 

Da, 1-am vinde cu 400 de dolari. 

Nu, nu 1-am vinde cu 400 de dolari. 


b. Ac urn vo rbim despre o pugca . 

.Ar curata-o un soldat bun in fiecare zi? 

Da, un soldat bun ar cur&ta-o m fiecare zi. 
Nu, un soldat bun n-ar curata-o in fiecare zi 

Ar l&sa-o in ploaie? 

Da, ar l£sa-o in ploaie. 

Nu, n-ar lasa-o in ploaie. 

Ai duce-o acasa? 

Da, a§ duce-o acas£. 

Nu, n-a§ duce-o acas&. 

Ai ingriji-o? 

Da, a§ ingriji-o. 

Nu, n-a§ ingriji-o. 


Crezi ca soldatii ar schimba-o pentru o pu§c5 mai buna? 
Da, cred ca ar schimba-o. 

Nu, nu cred ca ar schimba-o. 

Ar vinde-o pentru 100 de dolari? 

Da ar vinde-o pentru o 100 de dolari. 

Nu* n-ar vinde-o pentru o 100 de dolari. 

Ati ingriji-o bine? 

Da, am ingriji-o bine. 

Nu, n-am ingriji-o bine. 


47 


LECTI.A 42 


A£i cura^a-o in fiecare zi? 

Da, am cura^a-o in fiecare zi. 
Nu, n-am curata-o in fiecare zi. 


c . Acum vorbim despre fete . 

Le-ar vizita studentul daca le-ar cunoa§te? 

Da, studentul le-ar vizita daca le-ar cunoa§te? 

Nu, studentul nu le-ar vizita daca le-ar cunoa§te. 

Le-ar chema la telefon? 

Da, le-ar chema la telefon. 

Nu, nu le-ar chema la telefon. 

Le-ai invita la club? 

Da, le-a§ invita la club. 

Nu, nu le-a§ invita la club. 

Le-ai cump&ra flori? 

Da, le-a§ cumpara flori. 

Nu, nu le-a§ cumpara flori. 

Daca camarazii ar avea bani, le-ar invita la restaurant? 
Da, le-ar invita la restaurant. 

Nu, nu le-ar invita la restaurant. 

Le-ar ajuta cu lucrul acasa? 

Da, le-ar ajuta cu lucrul acasa. 

Nu, nu le-ar ajuta cu lucrul acasa. 

Le-ati prezenta prietenilor? 

Da, le-am prezenta prietenilor. 

Nu, nu le-am prezenta prietenilor. 

Le-a^i aduce la §coala cu automobilul? 

Da, le-am aduce la §coala cu automobilul. 

Nu, nu le-am aduce la §coala cu automobilul. 


d. Acum vorbim despre camarazi . 

I-ar intreba profesorul daca ar veni la §coala? 
Da, profesorul i-ar intreba. 

Nu, profesorul nu i-ar intreba. 



48 


LECTI.A 42 


I-ar ajuta profesorul daca ar putea? 

Da, profesorul i-ar ajuta daca ar putea. 

Nu, profesorul nu i-ar ajuta daca ar putea. 


I-ai invita la raasa daca ai avea bam? 
Da, i-a§ invita la masa. 

Nu, nu i-a§ invita la masa. 


dac3. ar fi bolnavi in spital? 


I-ai vizit a 

Da, i-a§ vizita daca ar 
Nu, nu i-a§ vizita daca 


fi bolnavi in spital. 
ar fi bolnavi in spital. 


I-ar intreba prof esorii^daca ar veni la §coaia? 
Da, profesorii i-ar intreba. 

Nu, profesorii nu i— ar intreba. 

I-ar vizita profesorii daca ar §ti unde locuiesc? 
Da i-ar vizita daca ar §ti unde locuiesc. 

Nu| nu l- ar vizita daca ar §ti unde locuiesc. 


I-a^i chema la telefon daca le-ati numarul de 
telefon? 

Da, i-am chema la telefon. 

Nu, nu i-am chema la telefon. 


I-ati recunoa§te daca i-ati vedea iara§i? 

I-am recunoa§te daca i-am vedea iara§i. w . 
Nu, nu i-am recumoa§te daca i-am vedea iara§i. 


e . 


Daca Mitica 1-ar descrie pe hot, 
Da, daca Mitica 1-ar descrie 
Nu, daca Mitica 1-ar descrie 
cunoa§te. 


1-ai recunoa§te? 
pe ho ^ , 1— a§ recunoa§te. 

pe hot, nu 1 " a § re “ 


Daca Mitica 
Da, daca 


ar descrie-o pe hoata, ai recunoa§te-o? 
Mitica ar descrie-o pe hoata, a§ recunoa§te- 


Nu, daca Mitica ar descrie-o pe hoata, n-a§ recu- 
noa§te-o. 


Daca Mitica ar avea un costum de haine nou, 1-ar purta? 

Da, 1-ar purta. 

Nu, nu 1-ar purta. 



49 


LECJIA 42 


Dac£ domni§oara Doina ar avea o rochie nou&, ar purta-o? 
Da, ar purta-o. 

Nu, n-ar purta-o. 

Dac& ai fi bolnav, te-ar vizita domnul Pop? 

Da, m-ar vizita. 

Nu, nu m-ar vizita. 

Dac& ai merge la un doctor, te-ar consulta? 

Da, m-ar consulta. 

Nu, nu m-ar consulta. 


Daca Mitica ar merge in Rominia, le-ar vizita pe fetele 
doamnei Pop? 

Da, le-ar vizita. 

Nu, nu le-ar vizita. 

Dacsi Mitica i-ar vedea pe so^ii Pop pe strada, i-ar 
saluta? 

Da, Mitica i-ar saluta. 

Nu, Mitica nu i-ar saluta. 

Daca Mitica le-ar cunoa§te pe fetele doamnei Pop, le-ar 
chema la telefon? 

Da, le-ar chema la telefon. 

Nu, nu le-ar chema la telefon. 

Daca Mitica ar avea bani, i-ar invita pe profesori la 
caf ea? 

Da, i-ar invita la cafea. 

Nu, nu i-ar invita la cafea. 

V-ar intreba profesorul daca a^i fi in class.? 

Da, ne-ar intreba daca am fi in clasa. 

Nu, nu ne-ar intreba daca am fi in clasa. 


V-ar vorbi despre Rominia? 

Da, ne-ar vorbi despre Rominia. 

Nu, nu ne-ar vorbi despre Rominia. 


f. M-ai vizita dacS. ai avea timp? 

Da, te-a§ vizita daca a§ avea timp. 

Nu, nu te- a§ vizita dact a§ avea timp. 

M-ai scuza daca a§ veni tirziu? 

Da, te-a§ scuza daca ai veni tirziu. 

Nu, nu te-a§ scuza daca ai veni tirziu. 


50 


LECJI.A 42 


M-ai chema la telefon daca ai merge la cinema? 

Da, te-a§ chema la telefon daca a§ merge la cinema. 
Nu, nu te-a§ chema la telefon daca a§ merge la 
cinema. 


g. The most common patterns with the indirect object are : 

I-ar fi frig studentului daca geamul ar fi deschis? 

Da, i-ar fi frig. 

Nu, nu i-ar fi frig. 

I-ar fi foame studentului daca n-ar minca doua zile? 

Da, i-ar fi foame. 

Nu, nu i-ar fi foame. 

Ti-ar fi frica daca ai vedea un hot? 
f Da, mi-ar fi frica daca a§ vedea un hot. 

Nu, nu mi-ar fi frica daca a§ vedea un hot* 

Ti-ar da camaradul cinci dolari dacii ar avea zece 
Solari? 

Da, mi-ar da cinci dolari. 

Nu, nu mi-ar da cinci dolari. 

Le-ar spune hotul politi§tilor unde sint banii daca 
1-ar bate? 

Da, le-ar spune. 

Nu, nu le-ar spune. 

Le-ar arata hotul poiiti§tilor unde sint banii daca 1-ar 
prinde? 

Da, le-ar arata unde sint banii. 

Nu, nu le-ar arata unde sint banii. 

V-ar bandaja doctorul daca ati fi raniti? 

Da, ne-ar bandaja daca am fi raniti. 

Nu, nu ne-ar bandaja daca am fi raniti. 

V-ar consulta doctorul daca ati fi bolnavi? 

Da, ne-ar consulta. 

Nu, nu ne-ar consulta. 


h. I-ar da studentul cinci dolari camaradului? 
Da, i-ar da cinci dolari. 

Nu, nu i-ar da cinci dolari. 



51 


LECTIA 42 


I-ar fura ho£ul banii studentului daca ar putea? 

Da, ho^ul i-ar fura banii studentului daca ar putea 
Nu, ho^ul nu i-ar fura banii studentului daca ar 
putea. 

I-ai explica camaradului lecifia daca ai putea? 

Da, i-a§ explica lecfcia daca a§ putea. 

Nu, nu i-a§ explica lec^ia daca a§ putea. 

T-ai da camaradului cinci dolari daca ai avea zece 
dolari? 

Da, i-a§ da camaradului cinci dolari. 

Nu, nu i-a§ da camaradului cinci dolari. 

I-ar cumpara studen^ii profesorului o bere daca 1-ar 
intilni in ora§. 

Da, studen^ii i-ar cumpara o bere. 

Nu, studenfii nu i-ar cumpara o bere. 

I-ar spune studenifii profesorului unde au fost aseara? 
Da, i-ar spune. 

Nu, nu i-ar spune. 

I-a^i cere bani camaradului daca a^i merge in ora§? 

Da, i- am cere bani camaradului daca am merge in 
ora.|. 

Nu, r.u i-am cere bani camaradului daca am merge in 
ora§. 

I- ati cumpara o bere profesorului daca 1-a^i intilni 
in ora§? 

Da, i-am cumpara o bere. 

Nu, nu i-am cumpara o bere. 


i. Le-ar da profesorul carti de limba romina studentilor 
daca ar cere? 

Da, le-ar da. 

Nu, nu le-ar da. 

Le-ar vorbi profesorul studentilor despre Romania daca 
ar avea timp? 

Da, le-ar vorbi despre Rominia. 

Nu, nu le-ar vorbi despre Rcminia. 


52 


LECTI4 42 

1 


Le-ai explica student:ilor gramatica dac 3. ai fi in clasS? 
Da, le-a§ explica gramatica. 

Nu, nu le-as explica gramatica. 

Le-ai da bani studenl^ilor sa bea cafea? 

Da, le-a§ da bani sS. bea cafea. 

Nu, nu le-as da bani sa bea cafea. 

Le-ar fi frig solda^ilor daca ar fi in Rusia? 

Da, le-ar fi frig. 

Nu, nu le-ar fi frig. 

Le-ar fi frica fetelor daca ar vedea un hoi;? 

Da, le-ar fi frica. 

Nu, nu le-ar fi frica. 

Le-a^i da bani camarazilor sa bea bere? 

Da, le-am da bani sa bea bere. 

Nu, nu le-am da bani sS. bea bere. 

Le-a^i spune camarazilor sa nu bea prea multa ^uicS.? 

Da, le-am spune. 

Nu, nu le-am spune. 


j. Mi-ai spune unde sint banii daca te-a§ intreba? 

Da, spune. 

Nu, nu tri~a§ spune. 

Mi-ai trimite o scrisoare daca ai merge in Rominia? 
Da, ^i-a^ trimite o scrisoare. 

Nu, nu t^“ a § trimite o scrisoare. 



53 



] 


LECTI A 42 



( EXERCITII GRAMATICALE SUPLIMENTARE) 

a. Acum vorbim despre automobil. 

L-ai spala in fiecare zi? 

L-ai conduce in fiecare zi? 

L-ai l&sa sotiei dumitale sa-1 conduct? 

L-ai parca pe trotoar? 

L-ai "vinde cu 1000 de dolari? 

Acum vorbim despre o pu§ca. 

Ai curS-ta-o in fiecare zi? 

Ai l&sa-o in ploaie? 

Ai duce-o acasa? 

Ai schimba-o cu a camaradului? 

Ai ingriji-o bine? 

Acum vorbim despre fete. 

Le-ai invita la club? 

Le-ai aduce cu automobilul? 

Le-ai duce inapoi acasS? 

Le-ai ajuta s& gaseascS. o casS. buna? 

Le-ai prezenta prietenilor? 

Ge crezi ca ar face prictenii dumitale, cind le-ai 
prezenta fetele? 

Acum vorbim despre camarazi. 

I-ai invita la restaurant? 

I- ai vizita acasa, dac& ai §ti unde locuiesc? 

I-ai chema la telefon, dac£ ar fi acasa? 



54 


LECTI.A 42 


b DacS. te-ar intreba profesorul mai des, ^i-ar placea? 
Te-ar gasi in clasa la ora patru §i jumatate? ^ 

Te-ar crede, daca ai spune ca n-ai avut timp sa inveti? 
Daca n-ai invata, te-ar scuza? 

c. Pe cine 1-ar intreba profesorul mai des? 

Cui i-ar raspunde studentul? 

Pe cine 1-ar invita profesorul? 

(Acelea§i intrebari, cu verbele la plural) 

Ti-ar fi frig far a soba in clasa? 
fra, mi-ar fi frig. 

Nu, nu mi-ar fi trig. 

Le-ar placea studenfilor o dupa-masa libera? 

Desigur, studen^ilor le-ar placea o dupa-masa libera. 

Dumne avoas tra v-ar placea o dupa-masa libera? 

Desigur, noua ne-ar placea o dupa-masa libera. 



55 



r 


LECTIA 42 



BUC.AT3 DE Cl TIRE 


Cind Radu Beligan a stat la spital, a avut ca vecin de 
pat, un muncitor de la o fabrics de mobile din Giurgiu. 

Pe muncitorul acela 1-a chemat Grigora§ Dinicu §i el a avut 
obiceiul sa cinte dupa-masa. Radu §i Grigora§, au inceput 
sa stea de vorba §i sa discute despre multe lucruri. Din 
vorba in vorba, au ajuns sa discute despre fetele din satul 
unui vSr de-al lui Grigora§. El §i-a adus aminte mai ales 
de una, pe care a chemat-o Ileana. 


Cind i-a descris el lui Radu pe Ileana, Radu parca a 
vazut-o. Parul blond, lung peste umeri §i ochi mari, al- 
bastri. .A avut buze §i obraji ro§ii §i din^i albi, sanato§i, 
git lung §i sub^ire, spate drept, cu umeri drep^i. Radu, a 
stiut ca Dinicu a fost indragostit de Ileana. Radu a fost 
politicos, s-a purtat bine §i nu 1-a intrebat, daca n-a avut 
§i musta^i blonde.... 

- Si ce s-a intimplat cu ea? a intrebat Radu. 

- Ti-a§ spune, insa mi-e frica ca rizi de mine, i-a 
raspuns Dinicu. 

- Nu rid, a spus Radu. 

- Intr-o zi, a inceput Dinicu povestea, un ho^ a spart 
un geam §i a intrat in casa tatalui ei. Tatal ei 1-a auzit, 
a ie§it cu pUv^ca si cu un glont in frunte, 1-a omorit. 
Poli^ia a venit, 1-a arestat §i 1-a dus la inchisoare. 

Ileana a fost foarte trista. A devenit din ce in ce mai 


56 


3 


r 

► 


LECTI.A 42 
* 


slaba. N-a cintarit mai mult de 30 de kilograme. Curind, 
a aratat cu 10 ani mai batrina. Aproape n-ai mai recunos- 
cut-o. A inceput s-o doara pieptul §i doctorul i-a spus 
ca trebuie sa se ingrijoasca foarte bine; daca nu, va muri 
curind. Ea a pierdut insa pofta de mincare §i din iata 
frumoasa ce a fost inainte, a ajuns numai oase. 

Radu, a ascultat la povestea asta §i l~a intrebat pe 
Dinicu : De ce a fost ea a§a de trista, numai pentru ca 

tatal ei a omorit un hot, care a intrat in casa, ca sa fure? 
FarS. doar §i poate, ca poli'fcia il^va^lasa pa tatal ei sa se 
intoarca acasa §i nimic nu se va intimpla. 

- Da, este adevarat, a raspuns Dinicu. Insa eu §tiu 
mai mult de^it au §tiut to^i ceilalti, cu excep^ia Ilenei. 
Hotul care a intrat in casa, n-a fost hot* El a fost varul 
meu, care s-a indragostit de Ileana §i Ileana s-a indra- 
gostit de el. Varul meu, de asemenea a spart geamul^ cind 
a vrut sa iasa din casa, nu cind a vrut sa intre. Cmd 
tatal Ilenei 1-a vazut, el n-a §tiut povestea asta, a tras 
un glont de pu§ca §i glontul 1-a lovit drept in frunte. 

- Si tu ce ai f&cut? a intrebat Radu. 

- Eu? Am lasat p&mintul, casa §i curtea §i am plecat 
din sat. Am vrut sS. uit totul. Am intrat ca muncitor la 
fabrica asta. 

Intrebari ; 

1. Cine au fost vecini de pat, la spital? 

2. Ce obicei a avut Grigora§ Dinicu? 

3. A spus Dinicu, la inceput, ca el a trait la t ar£? 

4. Despre cine a vorbit el? 

5. Cum a fost Ileana? 

6. A fost Radu baiat politicos? 

7. Ce f el de poveste a spus Dinicu: trista sau nu? 

8. Pe cine a omorit tatal Ilenei? 

9. Ce a facut politia cu tatal ei? 

10. Ce s-a intimplat cu Ileana? 

11. Care a fost povestea adevarata? 

12. Crezi ca s-ar putea intimpla a§a ceva? 



57 


ERIC 


LECTI.A 42 



TEME PENTRU ORA DE APLICAT IE 


a. Un student descrie o artiste de cinema. 

Un student descrie un om foarte cunoscut. 

b. De tradus in limb a romin£: 

The thief who stole the money ran away. Somebody saw 
him. Even though he appeared suddenly for only a few 
seconds, Tom would recognize him if he saw him again. He 
said that the thief weighs about 180 pounds, has blond hair, 
a mustache, and six fingers on one hand. Or maybe four; it 
was hard to see everything in a few seconds I He was polite, 
but his teeth were dirty and yellow. 

c. De tradus in engleze§te: 

•Apoi 1-a ares tat politia. El a fost r&nit la urm&r §i 
a avut^singe pe c&ma§a §i pe piept. Cu pu£in inainte, a 
avut singe §i pe obraji, insiSt s-a sp&lat. L-ar trimite la 
inchisoare, ins& ei nu pot acum, pentru c£ hotul este 
bolnav §i intii trebuie s&-l consulte un doctor. Cite- 
odatS., un hot are la inchisoare doctor mai bun, decit un 
om liber. Daca stai §i te ginde§ti, la inchisoare hotul 
are o viat& bun£; are un acoperi§, hrana, pat §i nu trebuie 
s5 lucreze, dacS. nu vrea. Crezi c& dac£ 1-am l&sa s& ias£, 
ar ie§i de acolo, cind are acolo tot ce ii trebuie? Ce te 
face s& crezi asta? 



58 


LECJI-A 42 


d . Glume : 

In Bucure§ti, a fost odata un om care n-a vrut s5. mai 
tr&iasca. A vrut sa se omoare. Si pentru ca acas& n-a avut 
arme §i n-a vrut sa se arunce in riul Dimboyita, care trece 
prin Bucure§ti, el s— a dus in fa'ta unei cazarmi comuniste, 

§i a inceput sa spuna: 

- Jos cu comuni§tii, jos cu porcii, afara cu ru§ii!!! 

0 santinela comunista 1-a auzit §i a venit la el. El 
a crezut ca acum santinela va trage^in el §i a§a va termina 
cu lumea asta. Insa santinela 1-a intrebat: 

- Spune-mi : au venit deja americanii? 


De asemenea, am auzit povestea unui ora din Bucure§ti y 
care s-a dus in piata §i a spus: 

- Jos cu porcii! 

Un polifist a venit imediat §i 1— a arestat. La inter— 
ogatoriu, omul nostru s-a aparat: 

- Este adevarat c& am spus: jos cu porcii; ins& eu am 
intelas jos cu americanii. 

- Cu noi nu po^i face glume: §tim noi cine sint porcii, 
i-a raspuns politistul. 



=*=*=■*•=:* =* Z* =* =* =*=* = 


e. Proverb: Ziua are ochi §i noaptea are urechi 





59 


ERIC 


LECTIA 42 



EXPLICATII GRAMATICALE 

§187. In this lesson we learn the use of the present 
conditional with the personal pronouns in the direct and 
the indirect object. 


The most common patterns with the direct object are: 


m-ar vizit a 
te-ar vizita 
1-ar vizita 


l-a§ (i-a§, le-a§) vizita; 
1-ai (i-ai, le-ai) vizita; 
1-ar (i-ar, le-ar) vizita; 


ne-ar vizita 1-am (i-am; le-am) vizita; 
v-ar vizita l-afi (i-afi, le-afi) vizita; 
i-ar vizita 1-ar (i-ar, le-ar) vizita; 


Le-ar vizita. 


a§ vizita-o 
ai vizita-o 
ar vizita-o 

am vizita-o 
afi vizita-o 
ar vizita-o 


M-ai vizita? 
Te-a§ vizita. 

M-ai scuza? 
Te-a§ scuzal 


M-ai chema? 
Te-a§ chema. 


§188. 


The most common patterns with 


the indirect object 


are : 


mi-ar spune 

i- a§ 

da ; 

le- a§ 

da. 

fi-ar spune 

i- ai 

da ; 

le- ai 

da 

i-ar spune 

i- ar 

da ; 

le- ar 

da 


60 


ne-ar spune i-am da; 

v-ar spune i-ati da; 

le-ar spune i-ar da; 

Mi- ai spune? 

Ti- a . *5 spune. 

Mi-ai de banii? 

Ti-a§ da banii. 

Mi-ai trimite cartea? 

Ti-a$ trimite cartea. 


LECTIO 42 

7 


le-am da 
le-ati da 
le-ar da 



61 



LECTIO 42 



TEME ACASa 


a. Intreb&ri: 

1. Care sint pSxtile corpului? 

2. Care sint parfile capului? 

3. Pori^i ochelari? 

4. Cit cintare§ti? 

5. Cum te por^i cu camarazii? 

6. Ce te-ar face sa crezi ca limba romina este grea? 

7. Si ce te-ar face sa crezi ca limba romina este 
u§oara? 

8. Mi-ai spune cum este prietena dumitale? 

9. Ti-ar place a sa fii acum acasa? 

10. fie \ i-ar trebui ca sa te duci acasa? 

b. De tradus in romine§te: 

Last week I did not feel well. In the morning, when I 
got up, my head hurt and I felt tired. I went to the 
doctor. He told me to undress, then to open my mouth to 
look at the tongue. Then he told me it was nothing. He 
did not believe me when I told him that my legs hurt, my 
chest hurt, my heart beats too hard all the time. So 
what? he said. 

.Army doctors never believe you. They consult you but 
they do not find you sick. If he would send me home for 
a week, I would thank him. 


LECTIA 42 


c. V3. rog s 5, scrieti o compozitie despre: 

0 fata pe care am cunoscut-o eu. 

Sau: Un prieten de-al meu. 

(Intrebuintati vocabularul din lectie) 

d. Va rog sa fi^i pregatiti sa vorbiti cam douS. minute 
despre : 


Sau: Ce mi-ar face tat&l meu daca a§ pierde bani 

la c&rti» 


Ce mi-ar face so^ia daca a§ pierde bani la 
c art i • 



V OC \B HL AR 


LECTI } 42 


Vo c abul ar : 


barbie, -bii 
buzii, buze 
dcget, - o 

drept, Jreapta; drep^i, drepte 

frunte, fruri^i 

git, -uri 

gura, guri 

hot, -i 

mustata, (-terfci) 
nas, -uri 
nerv, -i 
obraz, obraji 
ochelari (pi.) 
os, oase 
par, peri 
piept, -uri 

politicos, -coasa; -cosi, -coase 

ras, -a; -§i, -e 

rupt, rupta; rupti, rupte 

singe (raasc.) 

spate, spete 

sting, -a; -i 

umar , umeri (umer' 1 ) 

ureche, urechi 


chin 

lip 

finger; toe 

(1) right (2) straight 

forehead 

neck 

mouth 

thief 

mustache 

nose 

nerve 

cheek 

eyeglasses 

bone 

hair 

chest 

polite 

shaven 

broken; torn 
blood 
back 
lef t 

shoulder 

ear 


Vorbe : 


a aparea, apar, aparut 
a cintari, c intar esc, c ntarit 
a descrie 

a fura, fur, turat 
a se purta, ma port, purtat 
a recunoaste, recunosc, recunoscut 


to appear 
to weigh 
to describe 
to steal 
to behave 
to recognize 


— P ur la is conjugated like ja purta (Lesson 26) 

recunoa ste is conjugated like a cunoa ste (Lesson 28) 
ii descrie is conjugated like a scrie. 


a par 
a pari 
apare 


aparem 
apa rejri 
apar 



r 


LECTIA 43 



TKTPODTr.EREA GRAMATICII NOI 


a. Ce trebuie sa faci? 

Trebuie sa invat. 

Ce trebuie sa inveti? 
Trebuie sa invat romine§te. 


Ce a trebuit sa inveti? 

A trebuit sa invat dialogul. 


Studentul trebuie sa inyete trei ore in fiecare 

Studentul ar trebui s5 invete trei ore m fi 


zi . 

are zi 


Ar trebui sa ^vete studentul trei ore in fiecare zi? 

Da, studentul ar trebui sa mve^e trei ore 


m, studentul n-ar trebui sa invete trei ore in 
fiecare zi. 


Ar trebui studentul sa §tie dialogul? 

Da, studentul ar trebui sa I* 1 ®. il 
Nu, studentul n-ar trebui sa §tie dialogul. 


Ar trebui studentul sa §tie^ 
Da, studentul ar trebui sa 
Nu’ studentul n-ar trebui 


lectia? 

§tie lectia. 
sa §tie lectia. 


Ar trebui sa inveti mai mult? 

Da ar trebui sa invat mai mult. 
Nu’ n-ar trebui sa invat mai mult. 


65 


LECflA 43 


Ar trebui s5 §tii vocabularul? 

Da, ar trebui sS. §tiu vocabularul. 

Nu, n-ar trebui si §tiu vocabularul. 

Ar trebui sa mergi la §coal& dac& ai fi in Rominia? 

Da, ar trebui s& merg la §coal£. 

Nu, n-ar trebui sS merg la §coal&. 

Ar trebui studentii sa invete mai mult? 

Da, studentii ar trebui s 3. invete mai mult. 

Nu, studentii n-ar trebui s5. invete mai mult. 

Ax trebui studentii sa §tie dialogul? 

Da, studentii ar trebui sa §tie dialogul. 

Nu, studentii n-ar trebui s5. §tie dialogul. 

Ar trebui studentii sa vina la §coal& mai devreme? 

Da, studentii ar trebui sa vin& la §coala mai devreme. 
Nu, studentii n-ar trebui sa vinS. la §coal& mai 
devreme. 

.Ar trebui s& invatati romine§te dacS ati fi in Rominia? 
Da, ar trebui si inv&tam romine§te daca am fi in 
Rominia. 

Nu, n-ar trebui sa invatam romine§te dacS. am fi in 
Rominia. 

Ar trebui sa vorbiti romine§te dac& ati merge in Rominia? 
Da, ar trebui sa vorbim romine§te daca am merge in 
Rominia. 

Nu, n-ar trebui sa vorbim romine§te daca am merge in 
Rominia. 

Ar trebui sa §titi dialogul in fiecare dimineata? 

Da, ar trebui sa §tim dialogul in fiecare dimineata. 

Nu, n-ar trebui sa §tim dialogul in fiecare dimineata. 

b. Poate studentul sa invete dialogul? 

Da, studentul poate sa invete dialogul. 

Nu, studentul nu poate sa invete dialogul. 

Poti dumneata sa inveti seara? 

Da, pot sa invat seara. 

Nu, nu pot sa invat seara. 


o 

EKLC 


66 



r 

r 


LBCJI A 43 


c. A putut studentul s a inveje ieri? 

A incercat ieri sa invejfe, insa n-a putut, 

Ai putut sa inveti ieri dialogul? 

Am incercat ieri sa-1 inva*, insa n-am putut. 

Ya putea inva^a studentul miine? 

Da, studentul va putea inva^a miine. 

Nu, studentul nu va putea invafca miine. 

Vei putea inva^a miine? 

Da, voi putea inva^a miine. 

Nu, nu voi putea inva^a miine. 


d. Ar putea camaradul sa spuna dialogul? 

Da, camaradul ar putea sa spuna dialogul. 

Nw, camaradul n-ar putea sa spuna dialogul. 

Ar putea studentul sa mearga acasa la ora patru? 

Da studentul ar putea s& n\eargS acasa la ora patiru. 
Nu* studentul n-ar putea sa mearga acasa la ora patru. 

Ai putea sa spui dialogul acum? 

Da, a§ putea sa spun dialogul acum. 

Nu, n-a§ putea sa spun dialogul acum. 

Ai putea sa cumperi un automobil nou? 

Da, putea sa cumpar un automobil nou. 

Nu, n-a§ putea sa cumpar un automobil nou. 

Ar putea studenfcii sa inve^e dialogul mtr-o ^ora? 

Da, studen^ii ar putea sa invete dialogul mtr-o ora. 
Nu, studen^ii n-ar putea sa inve^e dialogul mtr-o 
ora. 

Ar putea studenfcii sa invet e lectia m doua ore? 

Da, studenjfii ar putea sa invete lec^ia m douS ore. 
Nu, studenfcii n-ar putea sa invete lec^ia in doua 

ore. 

Ati putea sa merged i in Rominia? 

Da, am putea sa mergem in ^Rominia. 

Nu, n-am putea sa mergem in Rominia. 


67 


LECTIA 43 


Ati putea sa vindeti ma§ina dumneavoastra? 
Da, am putea s-o vindem. 

Nu, n-am putea s-o vindem. 


e. Vrea studentul sa inve^e romine§te? 

Da, studentul vrea sa inve^e romine§te. 

Nu, studentul nu vrea sa invete romine§te. 

.A vrut camaradul sa invete lectia? 

Da, camaradul a vrut sa invete lectia. 

Nu, camaradul n-a vrut sa invete lectia. 

Ar vrea camaradul sa mearga in Rominia? 

Da, camaradul ar vrea sa mearga in Rominia. 

Nu, camaradul n-ar vrea sa mearga in Rominia. 

Ar vrea camaradul sa cumpere o ma§ina de sport? 

Da, camaradul ar avea sa cumpere o ma§ina de sport. 
Nu, camaradul n-ar vrea sa cumpere o ma§ina de sport. 

Ai vrea sa inve^i romine§te? 

Da, a§ vrea sa invat romine§te. 

Nu, n-a§ vrea sa invat romine§te. 

Ai vrea sa maninci la restaurant? 

Da, a§ vrea sa maninc la restaurant. 

Nu, n-a§ vrea sa maninc la restaurant. 

Ar vrea studen^ii sa vorbeasca engleze§te in clasa? 

Da, studen^ii ar vrea sa vorbeasca engleze§te in 
clasa. 

Nu, studen^ii n-ar vrea sa vorbeasca engleze§te in 
clasa. 

Ar vrea soldatii sa manince la clubul ofiterilor? 

Da, soldatii ar vrea sa manince la clubul ofiterilor. 
Nu, soldafii n-ar vrea sa manince la clubul ofiteri- 
lor . 

Ati vrea sa mergeti acasa? 

Da, am vrea sa mergem acasa. 

Nu, n-am vrea sa mergem acasa. 



68 




LECTIA 43 

i 


A^i vrea sa fi^i 
Da, am vrea sa 
Nu, n-am vrea 


bogati? 
fim bogati* 
sa fim bogati* 


A ti vrea sa aveti o mie de lei? 

Da, am vrea sa avem o mie de lei. 

Nu, n-am, vrea sa avem o mie de lei. 





69 



DIALOG 


LECTLA 43 


Dupa ce pacientul, Costica, a a§teptat dou a ore in 
sala de a§teptare, infirmiera 1-a invitat in sala de con- 
sultatie §i acum Costica vorbe§te cu doctorul Preda. 


1. PREDA : Ce necazuri ai, Costica? 

2. COSTICA: Ma doare stomacul. 


P : Ce alte boli ai mai avut de curind? 

4. C : Numai o raceaia. 


5 . ¥ : Cind ai fost racit ultima data? 

6. C : Acum doua saptamini. 


7. P : Cine te-a tratat? 

8. C : Doctorul Macelaru. 


9. P 
10. C 


Ce doctorii 1;i-a dat? 

Nu §tiu. Mi-a dat o re^eta §i m-am dus cu 
ea la farmacie. 


11- ¥ : Ce ^i-a dat farmacistul? 

12. C : Mi-a dat ni§te pilule albe. 


13. P 

14. C 


Hmm. At trebui sa-^i fac analiza singelui, 
msa n- am timp acum. (Doctorul baga termome- 
trul in gura lui Costica §i-i ia pulsui).. 
Domnule doctor, pe mine ma doare stomacul! 


15. P 

16. C 


Pulsui este normal Temperatura este 

normaia. . . . 

Cind ma fac bine? 


17. P 

18. C 


Ai rabdare! Intii sa-ti fac o injectie. 
Vai! Ma doare! 


19. P 

20. C 


Te doare pentru ca ai vine subtiri. Arata-mi, 
unde te doare stomacul? 

Aici. 


21. P 

22. C 


23. P 

24. C 


Pielea este ro§ie. Cind au inceput durerile? 
Acum doua luni dupa ce am avut o operatic de 
apendicita. 

Cine a facut-o? 

Doctorul Mitica. 


70 


1 


LBCJIA 43 


25. 

P 

: Aha 1 . Acum in^leg. El a uitat 

in stomacl 

ochelarii lui 

26. 

C 

: De unde §tii? 


27. 

P 

: Pentru ca ii cauta de doua luni 

gase§tel 

§i nu-i 




LECTIA 43 



EXERCITII GRAMATIGALE 


a. Trebuie studentul sa inve^e romine§te? 

Da, studentul trebuie sa inve^e romine§te. 

Nu, studentul nu trebuie sa inve^e romine§te. 

A trebuit studentul sa inve^e romine§te? 

Da, studentul a trebuit sa inve^e romine§te. 

Nu, studentul n-a trebuit sa inve^e romine§te. 

Ya trebui studentul sa inve^e romine§te? 

Da, studentul va trebui sa inve^e romine§te. 

Nu, studentul nu va trebui sa inve^e romine§te. 

Ar trebui studentul sa inve^e romine§te? 

Da, studentul ar trebui sa inve^e romine§te. 

Nu, studentul n~ar trebui sa inve^e romine§te. 

Trebuie sa mergi la doctor? 

Da, trebuie sa merg la doctor. 

Nu, nu trebuie sa merg la doctor. 

A trebuit sa mergi la doctor ieri° 

Da, a trebuit sa merg la doctor ieri. 

Nu, n-a trebuit sa merg la doctor ieri. 

Va trebui sa mergi la doctor miine? 

Da, va trebui sa merg la doctor miine. 

Nu, nu va trebui sa merg la doctor miine. 


LECTIA 43 


Ar trebui sa mergi la doctor daca ai fi bolnav? 

Da ar trebui sS. merg la doctor daca a§ fi Jpolnav. 
Nu^ n-ar trebui sa merg la doctor daca a§ fi bolnav. 


Trebuie studentii sa vina la §coala m fiecare zi? 

Da studentii trebuie sa vina la §coala in fiecare z 
Nu ? , studentii nu trebuie sa vina la §coala m fiecare 

zi. 


.Au trebuit studentii sa vinS. la §coala In fiecare zi, 

anul trecut? _ „ ^ A _ 

Da, studentii au trebuit si vinS la §coala in tiecare 

Nu, studentii n~au trebuit s5. vina la §coal& in fie- 
care zi. 


Vor trebui studentii sa vina la §coala mime. 

Da, vor trebui sa vina la §coala mime. 

Nu^ nu vor trebui sa vina la §coala mime. 

Ar trebui studentii s& vina la §coala in fiecare zi? 
Da, ar trebui sa vina la §coala in fiecare zi. 

Nu, n-ar trebui sa vin§. la §coala m fiecare zi. 

Trebuie sa invatati mult la § coala asta? 

Da trebuie sa inv&tam mult la §coala asta. 

Nu’ nu trebuie sa invatam mult la §coala asta. 

A trebuit s a invatati mult la §coala asta? 

Da a trebuit sa invatam mult la §coala asta. 

Nu^ n- a trebuit sa invatam mult la §coala asta. 

Va trebui sa invatati mult la § coala asta? 

Da va trebui sa invatam mult la §coala asta. 

Nu^ nu va trebui sS. invatam mult la §coala asta. 

Ar trebui sa invatati mult la §coala asta? 

Da ar trebui sa invatam mult la §coala asta. 

Nu^ n- i. v * ?bui sa invatam mult la §coala asta. 


b. Ce ar trebui sa faca un student? 

Studentul ar trebui sa mvete dialogul.^ 
Studentul n-ar trebui sa fumeze m clasa. 


73 




LECTIA 43 

* -M 


Ce ar trebui sa faca un profesor? 

Profesorul ar trebui sa explice gramatica. 

Profesorul n-ar trebui sa vorbeasca engleze§te in 
clasa. 

Ce ar trebui sa faci dumneata? 

.Ar trebui sa invat lectia. 

N-ar trebui sa fumez in clasa. 

Ce ar trebui sa faci dumneata? 

Ar trebui sa plec acasa. 

N-ar trebui sa maninc in clasa. 

Cit timp ar trebui sa inve^e studen^ii? 

Studen^ii ar trebui sa inve^e trei ore in fiecare zi. 
Nu §tiu cit timp ar trebui sa inve^e studen^ii. 

Cit timp ar trebui sa vorbeasca studen^ii in clasa? 
Studen^ii ar trebui s5 vorbeasca toata ora in clasa. 

Nu §tiu cit timp ar trebui sa vorbeasca studeni;ii in 
clasa, 

Cit timp ar trebui sa studia^i ca sa vorbiti bine limba 
romina? 

.Ar trebui sa studiem doi ani ca sa vorbim bine limba 
romina. 

Nu §tiu cit timp ar trebui sa studiem ca sa vorbim 
bine limba romina. 

Ci^i bani ar trebui sa piati^i pentru un automobil nou? 
Ar trebui sa piatim 4000 de dolari pentru un automobil 
nou. 

Nu §tim citi bani ar trebui sa piatim pentru un 
automobil nou. 


c. Ar putea Mitica cumpara un automobil daca ar avea bani? 
Da, el ar putea cumpara un automobil. 

Nu., el n-ar putea cumpara un automobil. 

Ar putea vorbi studentul romine§te daca ar studia? 

Da, ar putea vorbi romine§te. 

Nu. n-ar putea vorbi romine§te. 




LECflA 43 


Ai putea pleca acasa la ora patru? 

Da, a§ putea pleca acasa la ora patru. 

Nu, n-a§ putea pleca acasa la ora patru. 

Ai putea cumpara ^uica an Romania? ^ 

Da, a§ putea cumpara an^Romanaa. 

Nu, n- a§ putea cumpara ^uic3. an Romanaa. 

At putea studentii vizita Romania? ^ 

Da, student ii ar putea vizita Romanaa. 

Nu, studentii n-ar putea vizita Romanaa. 

At putea profesorii anvata engleze§te? 

Da, profesorii ar putea anvata engleze§te. 
Nu, profesorii n-ar putea anvata engleze§te. 

Ati putea vorbi romane§te cu un roman? ^ 

Da am putea vorbi romane§te cu un roman, 
n-am putea vorbi romane§te cu un roman. 

Ati putea citi un ziar romanesc? 

Da, am putea citi un ziar romanesc. 

Nu, n-am putea citi un ziar romanesc. 


d Ar vrea Mitica sa bea o bere rece? 

Da, Mitica ar vrea sa bea o bere rece. 

Nu, Mitica n-ar vrea sa bea o bere rece. 

Ar vrea Mitica sa fuga din Romania? ^ 

Da Mitica ar vrea sa fuga dan Romanaa. 

Nu’ Mitica n-ar vrea sa fuga din Romanaa. 

Ai vrea sa fii acum an Romania? 

Da a§ vrea sa fiu acum an Romania, 
jju, n-a§ vrea sa fiu acum an Romania. 

Ai vrea sa fii bogat? 

Da, a§ vrea sa fiu bogat. 

Nu, n-a§ vrea sa fiu bogat. 

Ar vrea studentii sa viziteze muzeul? 

Da, studentii a r vrea sa viziteze muzeul. 
Nu, studentii n-ar vrea sa viziteze muzeul. 



75 


LECTIA 43 


Ar vrea soldatii sa lupte in Rusia? 

Da, soldatii ar vrea sa lupte in Rusia. 

Nu, soldatii n~ar vrea sa lupte in Rusia. 

.Ati. vrea sa inchiriati o casa in ora§ul Bucuresti? 

Da, am vrea sa inchiriem o casa in orasul Bucuresti 
Nu, n-am vrea sS inchiriem o casa in ora§ul Bucuresti. 

Ati vrea sa construiti o casa? 

Da, am vrea sa construim o casa. 

Nu, n~am vrea sa construim o casa. 




76 


LECyi A 43 



( EX ERCiyil GRAMATICALE SUPLIMENTARE) 


a. Ce ar trebui sa faca un student? 

Ce ar trebui sa facS. un profesor? 

Ce ar trebui s& faca un soldat? 

Ce ar trebui sa faca un ofiter? 

Ce ar trebui sa faci dumneata? 

Cit timp ar trebui s& invefi in fiecare zi? 

Cit timp ar trebui sa inva|ati? 

Cit timp ar trebui sa studiati limba romina, ca s-o 
§tifi bine? 


b. Ai putea invafa romine§te intr-un timp mai scurt? 
Ai putea vorbi acum romine§te cu un roman? 

Ai putut anvafa fiecare cuvint? 

Vei putea fcermina cursul? 

Dar camaradul dumitale, va putea termina? 

Veti sarbatori ziua cand ve^i termina cursul? 


c. Ce ai vrea sa faci? 

Ai vrea sa ai mai mult timp pentru sporturi? 
Ai vrea sa invefi mai mult? 

Unde ai vrea sa mergi acum? 

Ce ai vrea sa vizitezi? 

Ai vrut sa invefi limba romina? 

A£i vrut s;i anva£ati limba romina? 



77 


LECJIA 43 



BUCAT.fi DE CITIRE 

Costica a trebuit sa se duca la doctor. Fiecare ar 
trebux sS se duca cel putin odata pe an. El a ajuns acolo 
prea devreme. A sunat soneria la u §a §i o infirmierS 
draguta a deschis-o §i 1-a invitat inauntru. A intrat in 
sala de a§teptare §i a inceput sa vorbeasca cu ea despre 
vreme, daca este maritata §i a§a mai departe. Tocmai cind 
a crezut el ca ea ii da raspunsuri mai interesante, a 
intrat doctorul §i 1-a chemat in sala de consulate. 

Doctorul 1-a cunoscut bine pe Costica. De multe ori 
Costica 1-a chemat pe doctor la telefon §i 1-a intrebat 
ce doctorii sa ia p ntru raceaia sau alt^ boli. Doctorul 
a chemat farmacistul la telefon §i i- a dat prin telefon 
numele doctoriei. In felul acesta Costica s-a vindecat 
de multe ori §i n- a platit nimic doctorului. 

Doctorul s-a imbracat in haina lui alba, 1— a invitat 
pe Costica sa se a§eze pe o canapea §i 1-a ; ntrebat ce 
necazuri are. 

- Multe,^ domnule doctor, a inceput Costica. Nu §tiu 
ce s-a intimplat, insa am avut dureri mari in stomac. 
Durerea a fost, §i inca este, ir par ^ea dreapta. M- am 
dus la doctorul Mitica §1 mi- a spus ca am apendicita. 

A§a ca m-am dus la spital §1 Mitica mi-a -- facut operafia. 
Dur' rile insa n-au trecut. Ele sint inca in acela§i loc. 
M-am tratat cu gheafa, cu apa fierbinte, cu ceai cald, cu 
tot ce vrei. insa stomacul ma doare tot timpul. 



78 


LECTIA 43 


. Dezbraca- te pinS la piele, i-a spus doctorul. Costica 
s-a dezbracat, a pus haina §i cSma^a pe un scaun §1 s ~a 
a^ezat iara§i pe canapea. Doctorul J-a spus: N< ?* 1 

avut un caz ca asta, in care Doctorul Mitica a uitat 
ochelarii in stomacul pacientului. Sper ca nu se repeta 

acela§i caz. 


Doctorul 1- a consultat cam 10 minute. A 
bate inima, i-a luat pulsul §i s-a uitat la 
vada dacS are temperature. Apoi el a spus: 


ascultat cum 
termometru sa 


- Costica, 
Mi tic a n-a ui 
intreb ceva: 


nu ai avut apendicita §i nici doctorul 
tat ochelarii in stomac. vrea insa sa te 

cine pregate§te mincarea, la dumneata acasa? 


- Soacra mea, a raspuns Costica,. 


nimic 

fieri 


Asta explica tot I a 
ce pregate§te soacra 


spus doctorul. Nu mai mine a 
I Ti-ar trebui un stomac de 


Si Costica a facut ce i-a spus doctorul §i s-a facut 
bine . 


Intrebari : 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 


Ue a trebuit sa face odata Costica? 

A sosit el acolo prea devreme? 

Uine 1-a invitat inauntru? 

A fost infirmiera maritata? ^ * • +? 

Ce a facut Costica de multe on, cind a fost racitr’ 

Pe ce s-a a§ezat Costica? 

In ce parte a avut Costica durenle? 

Ce boaia i-a spus doctorul Mitica ca are? 


Cu ce s-a tratat el? 

Cum 1-a consultat doctorul? 

Ce a facut doctorul Mitica inainte, cmd a opera 

3 1 p3C16Ilt? A 

De ce a spus doctorul, ca Mitica are dureri in 


stomac? 



79 





LECTIA 43 



TEME PENTRU ORA LA APLICAT IE 


a. Un student spun?’ cum 1- a consul tat doctorul. 

Un student este doctorul §i celalalt este pacientul. 

Un student spune cum a fost vizita medicala, cind a 
intrat in armata. 

b. De tradus in limba romina: 

When Mitica went to the doctor, he complained that 
the medicine costs too much. The doctor told him that it 
is better to take it and live than to be dead with money 
in the bank. Then Mitica undressed, and the doctor looked 
at him. listened to his heart, and told him: 

For the last time, Mitica, I will tell you. You should 
not smoke too much, you should not eat too much, because I 
cannot treat you. You could have much trouble. I don’t 
have much patience with patients like you. 

c. De tradus in limba engleza: 

Lui Mitica i-a fost frica ca va trebui sa mearga la 
spital pentru o operate. Doctorul 1-a intrebat iara§i: 
Mitica, cind ti-am dat ni§te doctorii luna trecuta, le-ai 
luat? Mitica, cu ochii in pamint, a spus: nu. 

- De ce? s-a mirat doctorul. 


1 

f 


o 


80 


LECTIA 43 


- Ti-am piatit pentru consulates, pentru ca dumneata 
trebuie sa traie§ti, Am luat reteta §i m-am dus cu ea la 
farmacie, am cumpirat doctoria §i am piatit pretul J/ T * a ~ 
cistului, pentru ca §i el trebuie sS. trSiasca. Cmd am 
ie§it afara, am aruncat doctoria, pentru ca §1 eu vreau sa 

triiesc. - 


d. Glume: 

Probabil, sint mai multe glume 3n lumea asta despre 
doc tori decit despre* alti oameni, cu exceptia glumelor 

despre soacre. 

Exemplu s 

- Nu trebuie sa mai fumezi, nu trebuie sa^mai bei, nu 
trebuie sa mai dansezi, nu trebuie sa mai rnSninci carne 
multa. 


- De ce, domnule doctor, sint bolnav rau? 

- Nu; insa daca vei face a§a, vei tr£i destul, ca sa 
poti sa-mi piate§ti pentru consultatii- 

= ic —ic zi’k—'k =★ :=* =* =* =* = 

- Te rog ia doctoria asta, a spus doctorul §i daca 
te faci bine, te rog sa-mi spui; §i eu am aceea§i boala. 

=*=*=*=*=*=*=**=*=*=*= 

Eu n-a§ vrea sa fiu in pielea pacientului, cind aude 
ca doctorul ii spune : 

- Te rog sa iei pilula asta cind te culci diseara §i 
daca te mai scoli dimineata, ia doua pilule. 

-■k =zk —* =* =★ =* =~k — * — 


Sau : 

- Vei ie§i din spital, intr-o saptamina, intr-un fel 
sau altul. 

-* = * =* =* -* =* =* =* -* -* = 


Proverb: Despre morti, sa vorbe§ti numai bune. 


E 

am 


O 

ERIC 


81 


LECTI A 43 



EXPLXCATII GRAM.ATICALB 

§187. The verb a trebui is in a class by itself for 
various reasons. 


a. It is conjugated like this: 


Present 

Past 

Future 

Cond. 


trebuie 
a trebuit 
va trebui 
ar trebui 


(for all persons) 
(for all persons) 
(for all persons) 
(for all persons) 


Note: In the past and future tenses there is heard also 

this variation: au trebuit ; vor trebui . 


trebuie 
a trebuit 
va trebui 
ar trebui 


ss must, have to: trebuie s& plec; trebuie sa 

citeasca lec%ia . x 

— had to: a trebuit sa plecam; a trebuit sa 

danseze cu ea , » . . . 

= will have to: va trebui sa plecafci; va trebui 

S3. S 1 3 i 

s Should: ar trebui sa inveti mai mult; ar 
trebui sa inve^e 


§188. In this lesson, in Introducerea gramaticii noi^, 
you had these two examples: 


1. .Am incercat sa invat ieri, insa n-am pu tut . 
2*. A§ putea sa spun dialogul. 



82 


LECTIA 43 


Both underlined words are translated in English by 
could. This is not difficult if you translated from 
Romanian into English, but the problem exists when you 
want to translate from English into Romanian. When do 
you chose one, or the other? 

This way: 

If you can say "now" with the sentence, you use the 
conditional : 

A§ putea sa spun dialogul acum . 

But if I could sometime ago, you use the past: 

.Am incercat sa inval;, insa n- am pu tut . 

Or: instead of could , substitute to b£ able to. 

For examples, the translation would be: 

I tried to study but I couldn’t (I was not able to: 
past tense). 

For example II., the translation would be: 

I could (I would be able to: conditional). See dialo^ 
gul. 

§189. A similar problem with the one in §188, is the 
one presented by the verb a vrea . 

1. El a avut timp, insa n-a vrut . 

2. Nu cred ca ar vrea . 

Both underlined words are translated into English by 
would. 

1. He had the time to study, but he wouldn’t. 

2. I don’t think he would. 

But both examples can also be translated (and this is 
the test when you want to translate English into Romanian) : 

1. He had the time but he didn’ t want to. 

2. I don’t think he would want to. 


o 


83 


/,ECTI.A 43 



TEME .AC.AS A 


a. Intrebari: 

1. Cine are mai multa rabdare acasa? 

2. Dar in clasa? 

3. Cind ai fost bolnav ultima data? 

4. Ce doctorii ai luat? 

5. De la ce farmacie le-ai cumparat? 

6. .Au fost scumpe doctoriile? 

7. Ai avut multe necazuri cu doctorul? 

8. Dar cu infirmiera? 

9. Cind ai fost racit ultima data? 

10. C:\ne te-a tratat? 

11. Cat timp a t:i nu t raceala? 

12. „Ai fost la doctor? 

13. Cind ai fost ultima data la doctor? 

14. Cum a fost sala de a§teptare? 

13. Cine te-a chemat in sala de consul tatie? 

16. Cum a fost sala de consultatie? 

17. .Ai avut temperatura mare? 

18. Dar pulsul? 

19. Ti-a bagat doctorul termometrul in gura? 

20. i^i plac injec^iile? 


b. De tradus in romine§te: 

Sergeant Dinescu went to the hospital. Two days ago 
he did not feel too well. He had no appetite, his head 
hurt, and he had a temperature. He thought it was a 
simple cold. 


84 


LECTIA 43 


He called a doctor and told him that he had a cold. 

The doctor consulted him and sent him to the hospital. 

When he arrived there, he entered a waiting room. Soon 
a nurse invited him into the consultation room. After a 
few minutes, the doctor gave him a prescription. Dinescu 
took it to the pharmacy, bought the medicine, paid the 
pharmacist, and went home. He remembered that the doctor 
told him: "Mr, Dinescu, you have a disease that I seldom 

find in a man who is still living.” 

Should he be afraid? 

c. De tradus in engleze§te: 

S5pt&mina trecutS nu m-am sim^it bine. Probabil pentru 
c& am citit o carte despre boli. Am citit acolo despre 
analiza singelui, despre neca^uri cu inima, despre operai;ii 
§i multe alte lucruri, pe care probabil, doctorii le cred 
interesante. M-am dus la un prieten.de-al meu, doctor, 

§i i-am spus tot. El s-a uitat la mine, apoi m-a consultat: 
s-a uitat la ochi, in nas, in urechi, s-a uitat in gurS. la 
din$i §i la limbct. A f&cut analiza singelui §i dup£ toate 
acestea, mi-a dat o resets. M-am dus cu ea la farmacie. 
Farmacistul a citit-o, §i la urm& mi-a dat-o Inapoi: 

- Domnule, te rog du-te cu relfceta asta la un restaurant. 

Atunci am luat re^eta §.*. am citit-^: 

1 kilogram de fripturS. din 6 in 6 ore 

1 tap de bere din trei in trei ore 

o plimbare de 4 kilometri in fiecare dimineat& 

in pat la ora 10 in fiecare sear& 

d. V& rog s£ scrieti o compozitie despre: 

La doctor. 

e. Va rog s& formulati intrebSri despre textul din c., 

Teme acas&, lectia asta. 




85 



LECTIO 43 


VOCABULAR 


Expresii idioma tice : 

ai r&bdare! 
a se face bine 
m& fac bine 
s-a f&eut bine 
ultima data 

Vocabular ; 

analiza, -ze 
apend.icita, -te 
boal£, boli 

doctorie, -rii 
farmacie, -cii 
farmacist, -ci§ti 
infirmier£, -re 
injectie, -£ii 
necaz, -uri 
normal, -£; -i, -e 
operate, -$ii 
pacient, -n^i 
piele 

piele, piei 
pilulk, -le 
puls, -uri 
rSbdare, -d&ri 
r&ceal&, r&celi 
rScit, -^i, -te 

a fi rS.cit 
sint r&cit 
ea este racita 
resets., -te 

sala, saii 
salS. de a§teptare 
salS. de consultatie 
tempera tura, -turi 
termometru, -tre 
stomac, -uri 
Vai! 

vina, vine 


86 



have patience! 
to get well 
I am getting well 
he got well 
the last time 


analysis 
appendicitis 
disease; illness; 
sickness 

medicine (drugs) 

pharmacy 

pharmacist 

nurse 

injection 

trouble 

normal 

operation 

patient 

skin 

leather; pelt 

pill 

pulse 

patience 

cold (as sickness) 

to have a cold 
I have a cold 
she has a cold 
prescription; also 
recipe 
hall 

waiting room 

consultation room 

temperature 

thermometer 

stomach 

ouch! 

vein 


• • 



LECTIfl 43 


f 



I 

f 




88 


LECTIA 44 
» 




o 


INTRODUCEREA GR.AM.ATICII NO I 


a. Profesorul a intrat in class.. 

Un student a citit lec^ia. 

Un student a invSfcat lec^ia. 

Un student a mers la scaunul lui. 

Cind a intrat profesorul in clasa, un student citea 
lec^ia. 

Cind a intrat profesorul in clasa, un student invS t a 
lec$ia. 

Cind a intrat profesorul in clasa, un student mergea 
la scaunul lui. 

Citea studentul cind a intrat profesorul in clasa? 
Da, studentul citea. 

Nu, studentul nu citea. 

Inva^a studentul lec^ia cind a intrat profesorul in 
clasa? 

Da, studentul inva^a lec^ia. 

Nu, studentul nu invafa lec^ia. 

Mergea studentul la scaunul lui cind a intrat pro- 
fesorul in clasa? 

Da, studentul mergea la scaunul lui. 

Nu, studentul nu mergea la scaunul lui. 


89 


LECTI.A 44 


Citeai cind a intrat profesorul in clasa? 

Da, citeam cind a intrat profesorul in clasa. 

Nu, nu citeam cind a intrat profesorul in clasa. 

Inva^ai lectia cind a intrat profesorul in clasa? 

Da, invatam lectia. 

Nu, nu invatam lectia. 

Mergeai la scaunul dumitale cind a intrat profesorul 
in clasa? 

Da, mergeam la scaunul meu. 

Nu, nu mergeam la scaunul meu. 

Citeau studentii lectia cind a intrat profesorul in 
clasa? 

Da, studentii citeau lectia. 

Nu, studentii nu citeau lectia. 

Invatau studentii lectia cind a intrat profesorul in 
clasa? 

Da, studentii invatau lectia. 

Nu, studentii nu invatau lectia. 

Mergeau studentii la locurile lor cind a intrat pro- 
fesorul in clasa? 

Da, studentii mergeau la locurile lor. 

Nu, studenfii nu mergeau la locurile lor. 


Citeati lectia cind a intrat profesorul in clasa? 

Da, citeam lectia cind a intrat profesorul in clasa. 
Nu, nu citeam lectia cind a intrat profesorul in 
clasa. 


Vorbeati romine§te cind a intrat profesorul in clasa? 
Da, noi vorbeam romine§te cind a intrat profesorul 
in clasa. 

Nu, noi nu vorbeam romine§te cind a intrat profesorul 
in clasa. 

Mergeati la locurile dumneavoas tra cind a intrat pro- 
fesorul in clasa? 

Da, noi mergeam la locurile noastre. 

Nu, noi nu mergeam la locurile noastre. 


LECTI.A 44 


b. 


Studentul se uit3 la televizor. 

Studentul s-a uitat la televizor. 

Studentul s-a dus acas& la ora patru. 

Studentul s-a gindit la camarazn lui. 

Cind a intrat profesorul in clas£, un student se uita. 

CSnd e a e int?at profesorul In clasa, un student se ducea 

Clnf'a intrat profesorul in clasa, un student se fiindea 

la lec£ie 0 

Se uita studentul la televizor cind a intrat profeso- 
rul in clasa? 

Da, studentul se uita la televizor. 

Nu, studentul nu se uita la televizor. 

Se ducea studentul acas3 cind 1-ai v3zut? 

Da, studentul se ducea acasi. 

Nu, studentul nu se ducea acasa. 

Se gindea studentul la lectie cind a intrat profeso- 
rul in clasa? 

Da, studentul se gindea la lec%ie. 

Nu, studentul nu se gindea la lectie. 


Te uitai la televizor cind a sunat soneria? ^ 

Da cind a sunat soneria m 3. uitam la televizor. 

Nu’ cind a sunat soneria nu m3. uitam la televizor. 

Te duceai acas3 cind te-am v3zut ieri la era patru? 
Da, m3. due earn acasa. 

Nu, nu ma duceam acas3. 

Te gindeai la lectie cind a intrat profesorul in 

Da, m3, gindeam la lectia de gramatic3.. 

Nu! nu ma. gindeam la lectie. 


Se uitau studentii la televizor cind a intrat profeso- 

rul in clasa? . 

Da, studentii se uitau la televizor. 

Nu, studentii nu se uitau la televizor. 


Se duceau studentii acasa, cind i-ai yazut ierr? 
Da, ei se duceau acasa, cind i- am vazut i«m. 

Nu ei nu se duceau acasa, cind l-am vazut leri. 


91 


LECTIA 44 

* 


Se gindeau studen^ii la lectia de astazi? 

Da, ei se gindeau la lectia de astazi. 

Nu, ei nu se gindeau la lectia de astazi. 

La ce va uita^i dumneavoas tra cind a intrat profesorul 
in clasa? 

Noi ne uitam la ni§te tablouri. 

Noi nu ne uitam la nimic. 

Va ducea^i acasa cind v-a intilnit profesorul? 

Da, noi ne duceam acasa cind ne-a intilnit profeso- 
rul. 

Nu, noi nu ne duceam acasa cind ne-a intilnit pro- 
fesorul. 

La ce va gindea^i cind a intrat profesorul in clasa? 
Noi ne gindeam la lectia de gramatica. 

Noi nu ne gindeam la fete, desigur! 



92 



LECTIA 44 


DIALOG 


Mitica a primit o scrisoare de la deniistul Pop, 
este bolnav de tuberculoza la sanatoriul de la Bugaz, 
Basarabia. 


care 

in 


1 . 

2 . 


MITICA : 
COSTICA: 


ll cunosti pe dentistul Pop, domnule Costica? 
11 cunosc foarte bine, ll cunosc de cmd era 
student . 


Te intilneai des cu el cmd erati la uniyer- 
si 1 8 1 6 ? 

Ne intilneam in fiecare zi. 

Ce credeau colegii despre el? . 

Toli il iubeau pentru ca era baiat bun. 


Ai auzit ca este bolnav in sanatoriu? 
Nu mai spunel De ce boala sufera? 


9. M 

10. C 

11. M 

12. C 


De tuberculoza. 

Cind au inceput simptomele? 

Demult, ins a el n-a dat important a faptului. 
Ce cura este pentru tuberculoza? 


13. M 

14. C 


Trebuie s a te odihne§ti §i sa tii regim. 
Ce face so^ia lui? 


15. M 

16. C 


Am vizitat-o ien. Plingea. 
Va sta singura? 


17. M 

18. C 


Se va duce sa stea cu fiii ei. 
Cu ce se ocupa ei? 


19. M 
C 


Unul este avocat la 
tor la Braila. 

Oh, a tunc i desigur 


Arad §i celalalt judeca* 
ca amindoi sint bogati. 


20 . 


LECTI.A 44 



EXERCI TII GRAMATICALE 

a. Era §oferul atent cind conducea automobilul? 

Da, cind conducea automobilul, §oferul era atent. 

Nu, cind conducea automobilul, §oferul nu era atent. 

Era Mitica obosit dupa un examen lung §i greu? 

Da, dupa un examen lung §i greu, Mitica era obosit. 
Nu, dupa un examen lung §i greu, Mitica nu era 
obosit, 

Erai fericit in Rominia? 

Da, in Rominia eram fericit. 

Nu, in Rominia nu eram fericit. 

Erai student bun la §coala? 

Da, . r §coala eram student bun* 

Nu, la §coala nu eram student bun. 

Erau oamenii ferici^i in Rominia? 

Da, in Rominia oamenii erau ferici^i. 

Nu, in Rominia oamenii nu erau ferici$i. 

Erau doamnele inbracate frumos in Rominia? 

Da, in Rominia doamnele erau imbracate frumos. 

Nu, in Rominia doamnele nu erau imbracate frumos. 

Erati boga^i cind locuiati in Rominia? 

Da, cind locuiam in Rominia eram bogalji. 

Nu, cind locuiam in Rominia nu eram boga^i. 


94 


LECTI.A 44 

* i 


Erati multi studenti la universi tatea din Bucure§ti? 
Da, la universitatea din Bucure§ti eram multi 
studenti. 

Nu, la universitatea din Bucure§ti nu eram multi 
studenti? 


b. Avea Mitica o ma§ina frumoasS. in Romania? 

Da, in Rominia Mitic& avea o ma§ina frumoasa. 

Nu, in Rominia Mitica n-avea o ma§in£ frumoasa. 

Avea Mitica o cas§. mare in Bucure§ti? 

Da, in Bucure§ti Mitica avea o casa mare. 

Nu, in Bucure§ti Mitica n-avea o casa mare. 

Aveai ce mine a in Rominia? 

Da, in Rominia aveam ce mine a. 

Nu, in Rominia n- aveam ce mine a. 

Aveai un automobil cind erai in Rominia? 

Da, cind eram in Rominia, av^am un automobil. 

Nu, cind eram in Rominia, nu aveam un automobil. 

Aveau studentii mult lucru acas& in Rominia? 

Da, studentii aveau mult lucru acasS.. 

Nu, studentii n- aveau mult lucru acasa. 

Aveau profesorii mult timp liber in Rominia? 

Da, profesorii aveau mult timp liber. 

Nu, profesorii n- aveau mult timp liber. 

Aveati de gind sa mergeti in Europa? 

Da, noi aveam de gind sa mergem in Europa. 

Nu, noi n- aveam de gind sa mergem in Europa. 

Aveati de gind sS. cumparati o casa nou&? 

D^, aveam de gind sa cumparam o casa nou£. 

Nu, n- aveam de gind sa cumparam o casa noua. 

c. Fuma studentul cind a intrat profesorul in clasS.? 
Da, studentul fuma. 

Nu, studentul nu fuma. 

Juca Popescu carti la clubul ofiterilor? 

Da, el juca carti la clubul ofiterilor 
Nu, el nu juca c£rti la clubul ofiterilor. 


o 

ERIC 


95 


LECTIO 44 


Mincai des la restaurant cind erai student? 

Da, mincam des la restaurant. 

Nu, nu mincam des la restaurant. 

Explicai gramatica cind erai in clasa? 

Da, cind eram in clas&, explicam gramatica. 

Nu, cind eram in clasa, nu explicam gramatica. 

lntrebuiir£au studen^ii din Rominia dicfcionare? 

Da, intrebuin^au dicfcionare. 

Nu, nu intrebuintau dic^ionare. 

Vizitau studen^ii pe camarazii lor in Rominia? 

Da, studen^ii vizitau pe camarazii lor. 

Nu, studentii nu vizitau pe camarazii lor. 

Discuta^i des despre Statele Unite cind era^i studen^i? 
Da, cind eram studenti, discutam des despre Statele 
Unite . 

Nu, cind eram studenti, nu discutam des despre 
Statele Unite. 

Executrfci ordinele cind era^i soldati? 

Da, cind eram solda^i, executam ordinele. 

Nu, cind eram solda^i, nu executam ordinele. 


d, Ridea Mitica cind auzea o gluma buna? 

Da, el ridea. 

Nu, el nu ridea. 

Trecea Mitica strada ca sa cumpere -£ig&ri? 

Da, el trecea strada ca sa cumpere ^igari. 

Nu, el nu trecea strada ca sa cumpere •£ igari . 

Vindeai ziare cind erai mai mic? 

Da, cind eram mai mic, vindeam ziare. 

Nu, cind eram mai mic, nu vindeam ziare. 


Conduceai repede cind aveai ma§ina de sport? 

Da, cind aveam ma§ina de sport, conduceam repede. 

Nu, cind aveam ma§ina de sport, nu conduceam repede. 

Inchideau studentii geamurile cind era frig afara? 

Da, cind era frig afara, studentii inchideau geamur- 
ile. 

Nu, cind era frig afara, studentii nu inchideau 
geamurile. 


LECTI.A 44 


Ramineau studentii in clasa dupa ora patru in Rominia? 
Da, studentii ramineau in clasa dupa ora patru. 

Nu, studentii nu ramineau in clasa dupa ora patru. 

Trimiteati dumneavoas tra bani rudelor sarace? 

Da, noi trimiteam bani rudelor sarace. 

Nu, noi nu trimiteam bani rudelor sarace. 

Petreceati mult la universitate? 

Da, la universitate petreceam mult. 

Nu, la universitate nu petreceam mult. 


e. Auzea Mitica multe glume cind era profesor? 

Da, cind era profesor el auzea multe glume. 

Nu, cind era profesor el nu auzea multe glume. 

Spunea multe glume? 

Da, spunea multe glume. 

Nu, nu spunea multe glume. 

Citeai mult in armata? 

Da, citeam mult in armata. 

Nu, nu citeam mult in armata. 

Vorbeai mult in clasa? 

Da, vorbeam mult in clasa. 

Nu, nu vorbeam mult in clasa. 

Plateau studentii cind mincau la restaurant? 

Da, studentii plateau cind mincau la restaurant. 

Nu, studentii nu plateau cind mincau la restaurant. 

Primeau sotii Georgescu scrisori din Rominia? 

Da, sotii Georgescu primeau scrisori din Rominia. 

Nu, sotii Georgescu nu primeau scrisori din Rominia. 

Citeati reviste americane in Rominia? 

Da, in Rominia citeam reviste americane. 

Nu, in Rominia nu citeam reviste americane. 

Trageati bine cu pu§ca cind erati soldati? 

Da, cind eram soldati, trageam bine cu pu§ca. 

Nu, cind eram soldati, nu trageam bine cu pu§ca. 



97 






s 


. 

j 

I 

\ ; 


LECTIA 41 


f. Construia Mitica o casa daca avea bani? 

Da, daca avea bani, el construia o casa. 

Nu, daca avea bani, el nu construia o casa. 

Locuiai pe strada Bratianu in Bucure§ ’' ? 

Da, in Bucure§ti locuiam pe strada Bratianu. 

Nu, in Bucure§ti nu locuiam pe strada Bratianu. 

Cheltuiau studen^ii mul^i bani in Rominia? 

Da, studen^ii cheltuiau mul^i bani. 

Nu, studen^ii nu cheltuiau mul^i bani. 

Studia^i mult in Rominia? 

Da, noi studiam mult. 

Nu, noi nu studiam mult. 


g. B&dea profesorul Pop note bune? 

Da, el dadea note bune. 

Nu, el nu dadea note bune. 

D&deai bani camaradului? 

Da, d&deam bani camaradului. 

Nu, nu d Sd earn bani camaradului. 

Dadeau profesorii in Rominia mult lucru acas a studen^i- 
lor? 

Da, ei dadeau mult lucru acasa studen^ilor. 

Nu, ei nu dadeau mult lucru acasa studen^ilor . 

h. Statea Mitica acasa seara? 

Da, seara el statea acasa. 

Nu, seara el nu statea acasa. 

Stateai in clasa dupa ora patru? 

Da, dupa ora patru, stateam in clasa. 

Nu, dupa ora patru, nu stateam in clasa. 

Stateau studen^ii la locurile lor cind a intrat pro- 
fesorul in clasa? 

Da, ei stateau la locurile lor. 

Nu, ei nu stateau la locurile lor. 

Stateati in picioare mult cind era$i solda^i? 

Da, stateam mult in picioare. 

Nu. nu stateam mult in picioare. 




j 


98 


LECTI.A 44 



(EXERCITII GRAMATICALE SUPLIMENTARE ) 

La ce te gindeai cind a intrat profesorul in class.? 
Ce fSceau ceilal^i studen^i? 

Scriai duraneata lec£ia? 

InvS^ai lec^ia? 

Citeai lec^ia? 

.Ajutai camaradul care nu in$elegea bine? 

.ArStai camaradului cum trebuie sS. inve^e? 

Ce purtai cind te-si dus asearS in ora§? 

Ce aveai de gind s£ faci? 

BStea vintul? 

Ploua? 

Ningea? 

Unde locuiai cind erai in liceu? 

Unde mincai? 

Cit timp inva'kai pe zi? 

Conduce ai automobilul? 

Erai atent cind conduceai? 

Cheltuiai mul^i bani? 

Mergeai la restaurant cu fete? 

Ce comandai? 

Cu ce te duceai acasS? 

Va intorcea^i tirziu sau devreme? 

Unde va intilnea^i? 

Jucai cSrti? 

Pierdeai bani la carti? 

Ci§tigai mul^i bani? 

Unde jucalji carti? 



! 

i 




i 



99 


LECTI A 44 

7 


Pierdeau ceilal^i? 

Cine ci§tiga mai mult? 

Cind mergeai la §coala, ce fel de haine purtai? 

Cam la ce ora te imbracai diminea^a? 

De obicei te incaltai intii, sau numai dupa ce te imbr&cai? 
Erai obosit dup& scoala? 

Cum te odihneai? * 



100 


LECTIA 44 
1 



BUC.AT.fi DE Cl TIRE 

Doctorul Nicolae Savu a murit acum citeva zile. Mi- 
aduc aminte bine, cind 1-am v&zut prima data. El era in 
biroul lui, in care consulta pacientii. El nu avea in- 
firmiera, a§a ca pacientii care veneau, bateau la u§a §i 
el o deschidea §i ii invita inauntru. Toata lumea il 
iubea, pentru ca avea o vorba buna pentru to'ti. 

Cu toate ca in satul lui era o farmacie, el avea multe 
doctorii §i el dadea oamenilor saraci doctorii, pe gratis. 
Daca cineva nu avea bani ca sa-i piateasca pentru consulta- 
■j:ii el nu zicea nimic. Cei care nu aveau bani, ^ii trimi- 
teau ni§ te unt sau ni§te brinza §i la anul nou, li^aduceau 
ni§ te sticle cu vin. Doctorul Savu nu era bogat, msa 
avea tot ce ii trebuie. 

Mi- a fost frica, cind tatai meu m-a dus intii la el. 

In sala de consultatii, avea multe instrumente, de toate 
culorile. El m-a chemat la el §i m-a intrebat ce ma 
doare. Tatai meu i-a raspuns ca nu ma doare nimic, insa 
m-a adus la el pentru ca eram prea slab; n-aveam pofta 
de mincare §i lui ii era frica sa n-am o boaia grava sau 
contagioasa. Doctorul Savu a studiat simptomele §i la 
urma a spus tataiui meu: 

- Nu da important^ faptului ca este slab. A§a sint 
baietii cind sint tineri, se joaca §i fug mult. Trebuie 
sa-i dai mult de mincare §i des,^insa, sa nu-1 faci sa 
manince, daca nu vrea. A§eaza mincarea m fa^a lui §i 
lasa-1 sa manince. Noaptea, trebuie sa se odihneasca cel 
pu^in 10 ore. 



101 


LECTIA 44 


- Asta-i tot? a intrebat tatal meu» Mi-a fost frica 
de tuberculoza, cancer, ulcer sau altceva mai grav. Am 
crezut ca probabil, este bine sa-i face^i radiografia. 

- Dac& vrei, putem sa-i facem radiografia, insa pot 
sa-ti spun ca baiatul este sSnS-tos. 

- Ce ar fi, daca i-ati face o injec^ie cu penicilina, 
domnule doctor? a intrebat tatal meu. 

- I-a§ face o injec^ie cu penicilina, insa penicilina 
1 ncS, n-a aparut pe piat&. It* voi da insa dumitale ni§te 
aspirin^, ca s a nu te doara capul, cind te ginde§ti prea 
mult la copii. Copiii arata slabi, insa ei sint mult mai 
puternici decit crezi dumneata. Du-te acasa §i nu te mai 
gindi la asta. Cind el va fi mare, va fi s£n&tos §i puter- 
nic §i sint sigur, ca §i el va face la fel cu copiii lui. 
A§a-i viata! Ce ai de gind sa faci cu el? ll trimiti la 
universi tate? 

- Desigur, a r&spuns tatal meu. Eu vreau ca el sa 
fie sau avocat sau judecator, pentru ca. eu am pierdut prea 
multi bani cu avocatii §i vreau sa ci§tig parte din ei 
inapoi. 

- Dumneata plingi dupa bani, ca mamele dupa fetele care 
se merits., i-a raspuns doctorul. 

Intrebari : 

1. Avea doctorul Savu infirmiera? 

2. Cum §tiau pacientii cind sa intre in&untru? 

3. De ce ll iubea toata lumea? 

4. Ce dadea el oamenilor saraci pe gratis? 

5. De ce m-a dus tatal meu la doctor? 

6. Ce i-a spus doctorul Savu, tatalui meu? 

7. De ce i-a fost frica tatalui meu? 

8. Mi-a trebuit o radiografie? 

9. De ce nu mi-a facut doctorul o injec^ie de peni- 
cilina? 

10. Ce a avut de gind tatal meu sa ma faca? 

11. De ce a vrut sS ma faca avocat sau judecator? 

12. Cine crezi ca ci§tiga mai mult: avocatii sau 

judecatorii? 


102 


LECTIA 44 



a. Un student face pe pacientul §i unul pe doctorul. 
Studentul spune despre o vizit& la doctor. 

Studentul spune despre doctorii din armata. 

Un student intreabS- pe cel<llalt, despre o vizit§. la 
doctor. 

b. De tradus in romine§te: 

You knew Doctor Savu. He was a good doctor. He used 
to come to school and consult us every year. We all loved 
him. He knew the symptoms of all the diseases in our part 
of the country. He knew that the peasants worked too much, 
so he used to tell the peasants to rest. 

I saw him only once when he was bandaging the wound of 
a boy who fell and cut hims If. He was telling a story to 
the boy, and the boy did not cry any more. 

c. De tradus in engleze§te: 

El nu dadea important^ faptului ca unele femei veneau 
la el cu boli care nu erau decit in capul lor. El le dS.dea 
aspirina §i le spunea sa ■jfina regim: pentru cele grase, un 
regim sa devina slabe, iar pentru cele slabe, un regim sa 

devina mai grm € 

El rar a putut sa se odihneasca, pentru ca lumea il^ 
chema ziua §i noaptea, Niciodata insa nu s-a pirns. Cmd 
copiii plingeau, el le spunea o vorba buna §i ei taceau. 


103 


LECTIA 44 


d . Glume : 

Un doctor avea un fiu pe care 1- a trimis la universi- 
tate §i 1-a facut doctor. Cind fiul s-a intors acasa, a 
luat locul tatalui lui. Intr-o zi, cind s-a intors de la 
birou, a spus : 

- Tata, §tii ca doamna Cilniceanu avea o boala de 
stomac, pe care n-ai putut-o vindeca de 8 ani? 

Ei, §i? a spus doctorul. 

- Tata, eu am vindecat-o intr-o saptaminS, a spus fiul. 

- Acum eu trebuie sa-ti spun ceva: bcala doamnei 
Cilniceanu te-a %inut pe tine la universitatel 

—k zrk zzk —k —k —k—k— 

Intr-o zi, in Bucure§ti, un om s-a dus la spital. .A 
intrat intr-o sala mare de a§teptare §i a v&zut douS. u§i. 

Pe una era scris BflRBATI §i pe cealalta FEME I. A intrat 
pe prima u§& §i a gasit alte doua u§i : pe una era scris 
1NSURATI §i pe cealalta NElNSURATI . Omul nostru era 
neinsurat, a§a ca a intrat pe u§a pe care scria NElNSURATI . 
Acum iara§i a gasit in fa^a lui doua u§i: pe una scria ’ 
COMUNISTI §i pe cealalta NECOMUNISTI. Pentru c a el nu 
era comunist, a intrat pe u§a pentru necomuni§ti. Si a 
ajuns iara§i inapoi, in strada. * 

—k —k =rk —k —k ~k —k —k —k —k — 

e. Proverb: 0 mina spala pe alta §i amindoua obrazul. 



104 


LECTIA 44 



EXPLICATI I GRAMATICALE 

§19G. In this lesson we learn what w r e shall call from 
now on the IMPERFECT TENSE. It does not have a one-word 
equivalent in English; and for this reason it will take 
you a little while to get used to using it, even though 
you will have no trouble understanding it every time. 

§191. First, we will take two of the nine translations 
that this verb may have in English. 

Cind a venix el la mine, mine am . 

In Rominia, mine am la restaurant. 

In Rominia, vorbeam romine§te mai bine. 

mincam - I was eating, or: 

mincam - I used to eat; 

vorbeam - I used to speak 

Therefore, when we use the imperfect tense we may have 
either one of the two possibilities: 

mincam: I us *23 to eat; I was eating. 

ma. duceam: I used to go; I was going. 

vorbeam: I used to speak; I was speaking. 

§192. We form the imperfect tense by taking the in- 
finitive as a stem and adding the imperfect tense endings. 


mine a 

am 

avea 

ai 

merge 

a 

vorbi 

am 


•H 

CO 

I 

1 

1 

1 


au 



105 


LECTIA 44 


There are two notes to make: a. If the infinitive 

already has an then you drop one of them; (see examples, 
next paragraph); b. The verbs ending in the infinitive in 
i_ keep this i^ only when the previous letter is a vowel, 
otherwise it becomes an £: Example: a vorbi, eu vorbeam; 

but a locui, locuiam. Do not be too concerned about this 
rule; many Romanians are unsure of it themselves. 


§193. 
imperf ec t 

Here is an 
tense : 

example of 

each type 

of verb in the 

a chema 

a merge 

a citi 

a locui 

a omori 

chemam 

mergeam 

ci team 

locuiam 

omoram 

chemai 

mergeai 

citeai 

locuiai 

omorai 

chema 

mergea 

citea 

locuia 

omor a 

chemam 

mergeam 

citeam 

locuiam 

omoram 

chemati 

mergeati 

citea^i 

locuia^i 

omor ati 

chemau 

mergeau 

ci teau 

locui au 

omor au 


§194. There are few irregular ones: 


eram, erai, era; eram, era^i, erau - I was, you were, etc. 


dadeam, dadeai, dadea; d&deam, dadeati, dadeau - was giving; 

used to give. 


stateam, stateai, statea, stateam, statea^i, stateau - was 

staying; used to stay. 

§195. Some difficulty will be encountered when you 
will have to use era , or a f ost ; avea , or a^ avu t, for both 
these forms you have in English only one form. 

Era o zi frumoasa, a^ f ost numai un student; it was a 
nice day, there was only one student. 

Avea bani mulfi; el a avut un var in Ohio. He had 
much money; he had .a cousin in Ohio. 

The best thing to do, when in doubt, is to use another 
verb in its place, and see whether you would use the past 
tense, or an equivalent of was ... ing, or used to ... 

Example: It was a nice day. 


106 


LECTIA 44 




. i* 

i,? 


You do not know whether to &ay era or a. fost. Then 
substitute another verb. If the other verb would be in 
the equivalent imperfect form, then the form was^ Cwere ; 
would also be in the imperfect tense in Romanian. 

Best of all, listen carefully how the instructor uses 
the imperfect, and you will see that it will give you no 
trouble . 

§196. Of course, the reflexive verbs are still re- 
flexive in the imperfect: 


ma plimbam 
te plimbai 
se plimba 

ne plimbam 
va plimbati 
se plimbau 


m3, duceam 
te duceai 
se ducea 

ne duceam 
v3 duceati 
se duceau 


i 

! 



i 

* 

t 

} 

i 

i 

i 

j 

1 

i 

\ 


| 

* 

I* 

it 


107 


! 






LECTI A 44 



a. Intrebari: 

1. Cind e§ti mai obosit? 

2. Cind te odihne§ti? 

3. Pe cine ai iubit, daca avem voie sa te intrebam? 

4. Ce doctorii cuno§ti? 

5. Ce cura cuno§ti pentru r§.ceal&? 

6. De ce face doctorul radiografii? 

7. Ce poate el sa vada in radiografie? 

8. Ce simptome are ulcerul la stomac? 

9. Tii regim? Daca da, ce fel de regim? 

10. fie faceai acum un an? 

11. Ce faceai cind a intrat profesorul in clasa? 

12. Unde invitai fetele, cind erai mai tinar? 

13. Cu ce te imbracai? 

14. Te purtai bine? 

15. Cit cintareai cind erai la liceu? 

16. Te ingrijeai bine? 

17. Aveai necazuri cu profesorii? 

18. Ce faceai cind sarbatoreai ziua de na§tere? 

19. Ce faceau parin^ii dumitale? 

20. Cine cura^a camera dupa petrecere? 


b. De tradus in romine§te: 

When I was in Romania, I used to get up every morning 
at seven o’clock. Immediately, I used to look out the. 
window to see how the weather was. Then I used to go to 
the bathroom to wash myself, then I used to dress. When 
I was ready, I used to go to the kitchen and drink coffee 
with milk and sugar. 


108 


LECTIA 44 


I remember one morning when I was going to school and 
was thinking of my lesson, when I felt a pain m my stomach. 
I started to cry. I went to the doctors office and he 
told me to go home to rest. Immediately I felt better. 

We had a hard day at school that day. 

c. De tradus in engleze§te: 

In Rominia, ca §i in America, te duci la doctor cind 
te imbolnavesti . Daca te dor din^n, te duci la dentist 
si el iti scoate dintele stricat. Acolo, doctorii nu aveau 
infirmiere in sala de consultatii sau de a§teptare. Doctor* 
ul iti spunea sa te dezbraci, sa scoti cS.ma§a, apoi te 
consulta: asculta inima, lua pulsul daca credea cS este 

ceva serios, facea o radiografie. Cind era ceva grav §1 
daca trebuia, facea o operatie. 

d. Va rog sa scrieti o compozitie despre: 

0 vizita la spital. 
sau: 0 vizita la doctor, 

sau: Ce faceam eu cind eram acasa. 

e. va rog sa fiti pregatiti sa vorbiti cam doua minute 
despre : 

Un doctor bun pe care 1-am cunoscut. 
sau: Ce faceam eu cind eram la liceu. 



109 


ERIC 


VOCABULAR 


1 


LECTI.A 


44 


Exprfcsii idioma tice : 

a (nu) da important faptului 

nu mai spunel 
a tine regim 

Vocabular : 


aspiring, -ne 
avocat, -ti 
cancer, 

contagios, -gioasS; -gio§i, 
-gioase 
curS, cure 
dentist, denti§ti 
fapt, fapte 
instrument, -e 
judecStor, -i 
penicilinS 
regim, -uri 

sanatoriu, -rii, (neuter) 
simptom, -e 
tuberculoza 
ulcer, -e 

Verbe : 

a se odihni, ma odihnesc, odihnit 
a plinge, pling, plins 


(not) to pay atten- 
tion to the fact 
You don T t say! 
to keep diet 


aspirin 

lawyer 

cancer 

contagious 

cure 
dentist 
fact, deed 
instrument 
judge 

penicillin 

(1) regime (2) diet 

sanatorium 

symptom 

tuberculosis 

ulcer 


to rest 
to cry, weep 



! 

i 

I 


no 



LECJIA 45 



INTRODUCBRBA GRAMATICII NO I 

a. Cind a intrat profesorul in clasa, studentul citea 
lec{ia. 

Cind a intrat profesorul in clasa, studentul o citea . 

Citea studentul le:tia, cind a intrat profesorul in 
clasa? 

Da, studentul o citea. 

Nu, studentul n-o citea. 

InvSta studentul lectia, cind a intfai profesorul in 
clasa? 

Da, studentul o inva^a. 

Nu, studentul n-»b inva^a. 

0 scria in caiet? 

Da, o scria in caiet. 

Nu, n-o scria in caiet. 


Cind a intrat profesorul in clasa, studentul intre- 
buinta creionul. 

Cind a intrat profesorul in clasa, studentul il 
intrebuinta. 



ill 


LECTI A 45 


Intrebuinlja studentul creionul, cind a intrat profesorul 
in clasS.? 

Da, studentul il intrebuinl^a. 

Nu, studentul nu-1 intrebuinta. 

Tinea studentul creionul in mina? 

’ Da, il %inea in minS. 

Nu, nu-1 %inea in mina. 

Il bSga in buzunar? 

Da, il baga in buzunar. 

Nu, nu-1 baga in buzunar. 

Il scotea din buzunar? 

Da, il scotea din buzunar. 

Nu, nu-1 scotea din buzunar. 


Cind a intrat profesorul in clasa, studentul invSI^a 
cuvintele din vocabular. 

Cind a intrat profesorul in clasa, studentul JLe inyS fa. 

InvS^a studentul cuvintele din vocabular? 

Da, studentul le invS^a. 

Nu, studentul nu le invS1?a. 

Stia studentul cuvintele din vocabular? 

* Da, studentul le §tia. 

Nu, studentul nu le §tia. 

Le scria in caiet? 

Da, le scria in caiet. 

Nu, nu le scr- ^ in caiet. 


Studenl^ii a§teptau profesorii in clasa. 
Studen^ii li a$ teptau . 

A§teptau studen^ii profesorii in clasa? 
Da, ei ii a§teptau. 

Nu, ei nu-i a§teptau. 

Salutau ei profesorii? 

Da, ei ii salutau. 

Nu, ei nu-i salutau. 


112 


LECTIA 45 


li intrebau despre Rominia? 

Da, ii intrebau despre Rominia. 
Nu, nu-i intrebau despre Rominia. 


Cind erai la liceu, te intreba des profesorul? 

Da, el m3, intreba des. 

Nu, el nu m3 intreba des. 

Cind erai la liceu, te consulta des doctorul §colii? 
Da, el m3 consulta des. 

Nu, el nu m3 consulta des. 

Cind erati la liceu, v3 ajutau profesorii des? 

Da, ei ne ajutau. 

Nu, ei nu ne ajutau. 

Cind erati la liceu, v3 intrebau profesorii des? 

Da, ei ne intrebau des. 

Nu, ei nu ne intrebau des. 


b. Ce spunea Mitic3 camaradului cind a intrat profesorul 
in clas3? 

Ce li spunea Mitic3, cind a intrat profesorul in clas3? 

li spunea c3 a cump3rat un automobil? 

Da, ii spunea c3 a cump3rat un automobil. 

Nu, nu-i spunea c3 a cump3rat un automobil. 

li explica lectia? 

Da, ii explica lectia. 

Nu, nu-i explica lectia. 

Iti spunea c3 lectia este u§oar3? 

Da, imi spunea c3 lectia este u§oar3. 

Nu, nu-mi spunea c3 lectia este u§oar3. 

Iti explica grama tic a? 

Da, imi explica gramatica. 

Nu, nu-mi explica gramatica. 

li spuneau profesorii camaradului s3 invete mai mult? 
Da, ei ii spuneau s3 invete mai mult. 

Nu, ei nu-i spuneau s3 invete mai mult. 


ERIC 


113 


LECTI.A 45 


li explicau profesorii gramatica camaradului? 

Da, ei ii explicau gramatica. 

Nu, ei nu-i explicau gramatica. 

li spunea-fci studentului s& inve^e mai mult? 

Da, ii spuneam studentului sa inve^e mai mult. 
Nu, nu-i spuneam studentului sa inve-fce mai mult. 

li vorbea^i despre Rominia? 

Da, ii vorbeam despre Rominia. 

Nu, nu-i vorbeam despre Rominia. 


c. Cind a venit Mitica in Monterey, i-a fost frig. 
Cind a venit Mitica in Monterey, ii era frig . 

li era frig lui Mitica cind a venit in Monterey? 
Da, ii era frig. 

Nu, nu-i era frig. 

l$i era frica de ru§i in Rominia? 

Da, imi era frica de ru§i in Rominia. 

Nu, nu-mi era frica de ru§i in Rominia. 

Le era foame studen^ilor? 

Da, le era foame. 

Nu, nu le era foame. 

Va era sete? 

Da, ne era sete. 

Nu, nu ne era sete. 


d. Domnului Mitica ii place ora§ul Bucure§ti. 

Domnului Mitica iji piacea ora§ul Bucure§ti. 

li piacea domnului Mitica sa manince la restaurant? 

Da, ii piacea sa manince la restaurant. 

Nu, nu-i piacea sa manince la restaurant. 

Iti parea bine cind primeai bani din .America? 

Da, imi parea bine. 

Nu, nu-mi parea bine. 


114 


i 


LECTIA 45 


Le trebuiau studen^ilor dictionare in liceu? 
Da, le trebuiau dic^ionare in liceu. 

Nu, nu le trebuiau dic^ionare in liceu. 

Va p&rea r5u cind era vremea urita? 

Da, ne p&rea rSu cind vremea era uritS^ 

Nu, nu ne parea rSu cind vremea era urita. 



115 


ERIC 


LECTIA 45 


DIALOG 


Pe cmd era in Romania, Aurel Vlaicu nu §tia mult despre 
Statele Unite. Acum el intreab& pe un romin american despre 
felul cum sint organizate Statele Unite. 


1. VLAICU: Cum sint organizate Statele Unite? 

2. BACIU : Sint 50 de state organizate intr-o republica 

federala. 


3. V 

4. B 


Cine este §eful statului? 

Pre§edintele . Dupa el urmeaza vicepre§edintele. 


5. V : Cine ii urmeaza vicepre§edintelui? 

6. B : Ministrul de externe. 


7. V : Cine face legile? 

8- B : Deputa^ii §i senatorii, dupa constitute . 


9. V : Cine ii alege? 

B : To^i ceta^enii care au dreptul de vot. 


11. V 

12. B 


Ce alt reprezentant m ai aleg americanii? 

Ei mai aleg pe guvernatorii statelor §i jude- 
catorii. 


13. V 

14. B 


15. V 

16. B 


17. V 

18. B 


19. V 

20. B 


Cite partide politice sint in America? 

Sint doua partide politice importante: parti- 

dul democrat si partidul republican. 

Cine apartne la partidul democrat? 

Cine vrea. Un prieten american imi spunea c& 
meseria§ii §i raici comercianfi. 

Dar la partidul republican? 

Ziarul pe care-1 citeam in Ohio scria ca 
oamen.ii din profesiunile libere, industria§ii 
§i marii proprietari. 

E adevarat asca? 

Poate ca da, poate ca nu. Cine §tie cum vote- 
aza fiecare? 


21- V : Cit timp va sta guvernul acesta la putere? 

22. B : Pina cind vom avea iara§i alegeri. 



116 


LECTIA 45 



v 


EXERCITII GRAMATIOALE 

The most common patterns with the direct object: 


ll vizita Mitica des pe domnul Popescu? 
Da, Mitica il vizita foarte des. 

Nu, Mitica nu-1 vizita foarte des, 
rar. 


il vizita foarte 


0 ajuta Mitica pe doamna Pop sa taie iarba? 

Da, Mitica o ajuta. 

Nu, Mitica n-o ajuta. 

Te intreba des profesorul cind erai in liceu? 

Da, ma intreba des. 

Nu, nu ma intreba des. 

Te asculta profesorul cind vorbeai? 

Da, ma asculta cind vorbeam. 

Nu, nu ma asculta cind vorbeam. 

li vizita capitanul Vlaicu pe soldatii raniti in spital? 
Da, capitanul Vlaicu ii vizita. 

Nu, capitanul Vlaicu nu-i vizita. 

Le explica profesoara gramatica fetelor m liceu? 

Da, ea le explica gramatica. 

Nu, ea nu le explica gramatica. 


LECTIO 45 


V& consulta doctorul §colii cind era^i bolnavi? 

Da, doctorul §colii ne consulta cind eram bolnavi. 

Nu, doctorul §colii nu ne consulta cind eram bolnavi. 


b. ll durea capul pe domnul Pop cind lucra mult? 

Da, il durea capul. 

Nu, nu-1 durea capul. 

ll invita domnul Pop pe doctorul Macelaru la masa? 
Da, il invita la masa. 

Nu, nu-1 invita la masa. 

Cind aveai un automobil, il conduceai repede? 

Da, il conduceam repede. 

Nu, nu-1 conduceam repede. 

Cind primeai un ordin in armata, il executai? 

Da, il executam. 

Nu, nu-1 executam. 

ll vizitau profesorii pe Mitica cind era in spital? 
Da, il vizitau. 

Nu, nu-1 vizitau. 

ll ajutau profesorii pe domnul Mitica? 

Da, profesorii il ajutau pe domnul Mitica. 

Nu, profesorii nu-1 ajutau pe domnul Mitica. 

ll iubeati pe dentistul Pop? 

Da, il iubeam pe dentistul Pop. 

Nu, nu-1 iubeam pe dentistul Pop. 

ll respectati pe judecatorul Banciu? 

Da, il respectam pe judecatorul Banciu. 

Nu, nu-1 respectam pe judecatorul Banciu. 


c. 0 intreba profesoara des pe domni§oara Munteanu? 

Da, profesoara o intreba des. 

Nu, profesoara n-o intreba des. 

O chemai la telefon pe domni§oara Pop cind locuiai in 
Rominia? 

Da, o chemam des la telefon. 

Nu, n-o chemam des la telefon. 


118 


1 


LBCTIA 45 
* 


0 tratau bine doctorii pe doamna Pop cind era in spital? 
Da, o tratau bine. 

Nu, n-o tratau bine. 

0 ingrijeati bine pe sora dumneavoastrS cind era bolnav&? 
Da, o ingrijeam bine. 

Nu, n-o ingrijeam bine. 


d. li ducea profesorul acasS pe studen^i cu automobilul? 
Da, ii ducea acasS. cu automobilul. 

Nu, nu-i ducea acas5. cu automobilul. 

li aduceai pe studen^i la §coal£ cu automobilul? 

Da, ii aduceam la §coalS. cu automobilul. 

Nu, nu-i aduceam la §coal& cu automobilul. 

li ingrijeau bine doctorii pe rSni^i in Rominia? 

Da, doctorii ii ingrijeau bine. 

Nu, doctorii nu-i ingrijeau bine. 

li chema^i des pe so^ii Georgescu la telefon? 

Da, ii chemam des la telefon. 

Nu, nu-i chemam des la telefon. 


e. Le fuma MiticS. %ig&rile camarazilor? 

Da, el le fuma t^g^rile. 

Nu, el nu le fuma tig& r il e * 

Le purtai hainele camarazilor cind erai student? 

Da, le purtam hainele. 

Nu, nu le purtam hainele. 

Le chemau studen^ii pe fetele doamnei Pop la telefon 
des? 

Da, ei le chemau des la telefon. 

Nu, ei nu le chemau des la telefon. 


f. The most common patterns with the indirect object: 

li spunea profesorul studentului sa inve$e mai mult? 
Da, profesorul ii spunea sa inve^e mai mult. 

Nu, profesorul nu-i spunea sa inve^e mai mult. 


119 


ERIC 


» 

1 


t 


I 

! 




* 


LECTI A 45 


li arSta profesorul studentului cum sa invefe? 

Da, profesorul ii arata cum sa invefe. 

Nu, profesorul nu-i arSta cum sa invefe. 

l\i cumpara profesorul o cafea cind te intilnea la 
cantina? 

Da, imi cumpara o cafea. 

Nu, nu-mi cump&ra o cafea. 

t"£i trimitea fatal dumitale bani cind erai student? 
Da, imi trimitea bani, cind eram student. 

Nu, nu-mi trimitea bani cind eram student. 

Le spunea profesorul studen'fcilor sa invefe mai mult? 
Da, profesorul le spunea sa invefe mai mult. 

Nu, profesorul nu le spunea sa invefe mai mult. 

Le vorbea profesorul studenfilor despre Rominia? 

Da, el le vorbea despre Rominia. 

Nu, el nu le vorbea despre Rominia. 

Va explica profesorul gramatica? 

Da, profesorul ne explica gramatica. 

Nu, profesorul nu ne explica gramatica. 

Va consulta doctorul cind erafi bolnavi? 

Da, ne consulta. 

Nu, nu ne consulta. 


g. li spunea poli^istul §oferului sa conduca mai incet? 
Da, polifistul ii spunea sa conduct mai incet. 

Nu, polifistul nu-i spunea sa conduca mai incet. 

li cereai bani camaradului cind erai in armata? 

Da, ii ceream bani. 

Nu, nu-i ceream bani. 

li bandajau doctorii rana soldatului Neata cind a 
explod at bomba? 

Da, doctorii ii bandajau rana. 

Nu, doctorii nu-i bandajau rana. 

li servea^i clientului mincare stricata? 

Da, ii serveam citeodata mincare stricata. 

Nu, niciodata nu-i serveam mincare stricata. 


120 


LECTIA 45 


Le cumpara profesorul cafea studenlilor? 

Da, el le cumpara cafea. 

Nu, el nu le cumpSra cafea. 

Le vorbeai studentilor despre clima din Rominia? 

Da, le vorbeam despre clima din Romania. 

Nu, nu le vorbeam despre clima din Rominia. 

Le spuneau studentii profesorilor in Rominia necazurile 
lor? 

Da, ei le spuneau necazurile lor. 

Nu, ei nu le spuneau necazurile lor. 

Le plateati meseria§ilor in Rominia? 

Da, le plateam. 

Nu, nu le plateam dacS. nu faceau un lucru bun. 

Here is a pattern of the types of verbs like: a-i plScea . 

li placea domnului Pop sa manince la restaurant? 

Da, ii placea. 

Nu, nu-i pl&cea. 

l^i trebuia un automobil in Rominia? 

Da, imi trebuia. 

Nu, nu-mi trebuia. 

Le parea bine sotilor Pop cind erau invitati la masa? 

Da, le parea bine. 

Nu, nu le parea bine. 

Va parea rSu cind nu erati invitati la petreceri? 

Da, ne parea rau. 

Nu, nu ne parea rau. 


Here is a pattern of the types of verbs like: a-i fi. 

foame . 

li era foame domnului Mitica cind 1-ai intilnit? 

Da, ii era foame. 

Nu, nu-i era foame. 

Iti era frig cind locuiai in Alaska? 

Da, imi era frig. 

Nu, nu-mi era frig. 


LECTIA 45 


Le era cald studentilor ieri in clas&? 

Da, le era cald. 

Nu, nu le era cald. 

Va era sete cind ati intrat in restaurant? 
Da, ne era sete. 

Nu, nu ne era sete. 



122 


LECTIA 45 



EXERCI TII GRAMATICALE SUPLIMENTARE 

Ce faceai, cind se uita sotia dumitale, la televiziune? 

Citeai lecfcia? 

0 intelegeai? 

0 scriai in. caiet? 

Te odihneai dupa ce terminal? 

In timp ce raspundeai profesorului, ce faceau camarazii. 

La ce se uitau ei? 

Pe cine ascultau ei? 

Te ascultau pe dumneata? 

11 ascultau pe profesor? 

11 in^elegeau? 

Cind au inceput studentii cursul, intelegeau ei lectule? 

Le citeau ei? 

Le scriau ei in caiet? 

Dumneata la scriai pe hirtie? 

Va explica profesorul gramatica?^ 

Vorbeati dumne avoastra numai romine§te/ 

Va era frica ca nu ye^i putea invata? 
l^i placea dumitale yremea aici? 

Ce iti C trebuia e in a clas5, in primele doua saptSmini? 
rum va tratau studentii mai vechi? 

Cum se purtau studentii mai vechi, fu dumneawastrS?^ 

Ce faceati, cind a aparut profesorul in clasa, pentru 

prima data? 


123 


ERIC 






1 


LECTI.A 45 


Va ajuta cineva? 

Pe dumneata te ajuta cineva? 

Le ce te gindeai? 

La ce crezi ca se gindeau camarazii? 

Sperai ca nu va fi greu? 

Cit cintareai atunci §i cit cintare§ti acum? 

Unde mincai cind ai sosit aici? 

Cu cine te duceai la masa? 

Cu cine luai masa? 

Cine lua parte la conversa^ia din recreate? 

Dadeati important^ faptului, ca nu avea^i lect:ii, in 
limba romina? 

Te interesa limba romina? 

Cum era vremea cind ai venit aici? 

Bate a vintul? 

Ningea? 

Ploua? 

Era senin? 
l^i era cald? 

Cui ii era frig? 

Ce minca^i cind va era foame? 

Ce beai cind i^i era sete? 

VS place a clima? 
t^i piacea ora§ul? 
l^i trebuia automobil? 



LECTI.A 45 



BUCATA DE CITIRE 

America este o republic^. federala. In America sint 
multe partide politice, insa numai doua sint importante: 
pa r+ idul democrat §3 partidul republican. La fiecare patr 
ani poporul american alege un pre§edinte. Pre§edintele 
conduce tara §i este §eful guvernului. Alegerea 
lui se face prin vot liber §i secret. Tot* cet£%enii f fem 
§i barba^i, pot sa voteze. America are o constitute, care 
este legea cea mai import ant a a ^arii. 

De asemenea, toti cetS.^enii cu dreptul de vot aleg 
deputatii si senatoiii care merg la Washington. Acolo, in 
camera deputaijilor §i in senat, ei fac legi pe care trebuie 
sa le respecte toti ceta^enii. In Rominia, sint mini§tri 
care conduc iara ; in America, mini? trii se numesc Secretari. 
In Rominia sint multi mini§tri; in America, mult mai putini. 

Un om care a fost in Rominia fi care s-a intors de acolo 
de curind, imi spunea acum doua zile, ce a vazut acolo. El 
a mers in Rominia cu avionul §i s-a intors cu vaporul. El 
s-a oprit prin sate §i a vorbit cu t&ranii, cu muncitorii 
si cu citiva mici comercianti. frni spunea ca situatia in 
Rominia este foarte rea. Cind vorbea cu taranii, el le 
spunea despre viata in Statele Unite, le explica sistemul 
politic din America §i multe altele. Taranii din Rominia 
spuneau ca asta nu este posibil in Rominia astazi. 
oamenii trebuie sa voteze pentru partidul comunist. Guver 
ul comunist a facut legi noi ; acum tot i trebuie sa lucreze 
pentru stat. Inainte, nimeni nu-ti spunea la ce avocat sau 


11 



125 


LBCJIA 45 


la ce meseria§ sS mergi. Acum statul i-fci spune la ce avocat 
sau meseria§ sS mergi, cit sS plSte§ti doctorului §i a§a mai 
departe. 


Cind vorbea cu oamenii, ii pSrea bine sS audS cS nu cred 
ce spun comuni§tii. Pentru cS oamenii din Rominia nu pri- 
mesc din strS.inS.tate scrisori, ziare sau reviste, este greu 
ca ei sS §tie care este adevSrul. SS speram cS lucrurile se 
vor schimba curind. 

IntrebSri ; 

1. Ce fel de republics este America? 

2. Cite partide politice iraportante sint in America? 

3. Cind voteazS poporul american pentru pre§edinte? 

4. Cine este §eful guvernului american? 

5. Cum se face alegerea pre§edintelui? 

6. Cine are dreptul de vot in America? 

7. Care este legea cea mai importantS a ^Srii? 

8. Cine alege deputa^ii §i senatorii in America? 

9. Unde fac deputatii §i senatorii legile? 

10. Cum se nume§te un ministru in Statele Unite? 

11. Ce i^i spune a omul care s-a intors din Rominia? 

12. Cu ce a mers el in Rominia §i cu ce s-a intors din 
Rominia? 

13. Cu cine a vorbit el acolo? 

14. Le spunea el t Sranilor din Rominia despre viata din 
America? 

15. Le explica el sistemul politic din Statele Unite? 

16. Ce ii spuneau ^Sranii romini? 

17. Cite partide politice crezi cS sint in Rominia, 
astSzi? 

18. Pentru cine trebuie sS lucreze rominii? 

19. Ii pSrea bine omului care a vizi tat Rominia sS auda 
cS rominii nu cred ce spun : comuni§tii? 

20. De ce nu §tiu rominii care este adevSrul? 



126 


LECTI.A 45 



TOME PENTRU ORA DE APLICA ^IE 

a. Un student spune cine sint deputa^ii §i senatorii din 
statul lui. 

Un student spune ce fel de om este guvernatorul din 

statul lui. . 

Un student intreabct pe celctlalt, despre statul lui. 

b. De tradus in limb a romin&: 

Romania is now a republic, but not a democratic repub- 
lic. There is only one political party. The people can 
vote only for the members of the Communist party. The vote 
is not free. The Constitution is after the Russian consti- 
tution. I am sure the Romanians don* t like it. They can- 
not elect the representatives and the senators they want. 

They cannot read newspapers from the free world. Before, 
they used to read and used to listen to what the other 
peoples of the world said. 

c. De tradus in limba engleza: 

Pentru ca in America sint numai dou& partide, unul tre- 
buie sa ci§tige §i celalalt trebuie sa piarda. Dupa alegeri, 
ei f ac un guvern din membrii partidului lor. Cei care vreau 
sa devina deputati §i senatori, spun muncitorilor ca vor 
avea lucru §i bani mai multi, spun membrilor din profesiun- 
ile libere ca vor fi impozite mai mici §i^spun industria§i- 
lor §i marilor proprietari ca vor putea ci§tiga mai mult. 



127 


LECTI.A 45 


d. Glume: 

Intr-o zi, un mare §ef comunist a facut o inspec^ie la 
o §coala. Directorul §colii a spus baie^ilor sa iasS. in 
curte. .Acolo, §eful asta comunist le-a pus ni§te intre- 
bari : 


- La ce partid apartii? 

- La partidul comunist. 

- Dar tu? 

- Eu apartin 3a partidul democrat. 

- De c e ? 

- Pentru c£ toata familia mea apartine la partidul 
democrat. 

- Daca to^i din familia ta ar fi porci, §i tu ai fi 
pore? 

- Mu, eu a§ fi comunist, a raspuns baiatul. 

—k —k —k ~k —k —k —k —k —k— 

O femeie s-a prezentat la un spital din Chicago §i a 
spus doctorului: 

- Eu vreau sa dau singe solda^ilor din China comunis ta. 

- De ce? s~a mirat doctorul. Si solda£ilor americani 
le trebuie singe. Noi trebuie sa ajutam intii pe soldatii 
no§ tri. 

- Da, §tiu, insa eu am malarie, a spus femeia. 

—k —k z ik —k —k —k —k z?k —k —k — 

Dupa ce comuni§tii au ci§tigat la alegeri (in care au 
furat voturile, au batut pe cetateni §i chiar au omorit pe 
unii din oamenii politici care nu erau de acord cu ei) , un 
om merge pe strada trist, cu ochii in pamint. Un poli^ist 
1-a intrebat: 


128 


r — 

LECTIA 45 

- La ce te ginde§ti? 

- La acela§i lucru ca §i dumneata, a spus omul nostru. 

- In cazul asta, te arestezl a spus politistul. 

—k—k—k —k —k ~k =k —k zrk —k — 

e. Proverb: Legile bune sint pentru oamenii rai. 





129 




LECTIA 45 



EXPLICI T!! GRAMATICALE 

§197. There is nothing new in the use of the imperfect 
tense with the direct and indirect object pronouns. Here 
are the most common patterns with the direct object: 


ma vizit a 
te vizita 
il vizita 
o vizita 

ne vizita 
va vizita 
ii vizita 
le vizita 


il 

Co, 

A • 
11, 

le) 

vizitam 

il 

Co, 

A • 

H, 

le) 

vizitai 

il 

Co, 

A • 
-1, 

le) 

vizita 

il 

Co, 

AS • 

11, 

le) 

vizitam 

il 

Co, 

ii, 

le) 

vizitati 

il 

Co, 

ii, 

le) 

vizitau 


Ma vizitai? 
Te vizitam. 


Ne vizita^i? 
Va vizitam. 


§198. Here is a pattern of the types 
a-i placea . 

imi, i^i, ii, ne, va, le 

(nu-mi, nu-1:i, nu-i, nu ne, nu va, nu le) 


of verbs like 


placea 
parea bine 
pare a rau 
trebuia 


130 


LECTIA 45 


§199. Here is a pattern of the types of verb like 
a-i f i f oame : 

imi, iti, ii, ne, va, le 

(nu-mi, nu-^i, nu-i, nu ne, nu va, nti le) era foame 
’ era sete 

era frig 
era cald 
era fricS. 

§200. Here are the most common patterns with the in 
direct object: 

I. imi spunea 
iti spunea 
ii spunea 

II. ii spuneam (le spuneam) 
ii spuneai (le spuneai) 
ii spunea (le spunea) 

Imi spuneai? 

Iti spune am. 

Ne spuneati? 

VS spuneam. 

§201. You may have observed in the text the expressions 
micii comercianfi, marii propie tar i._ You observed, that^ 
unlike up to now, the adjective comes before the noun. In 
certain cases this is permissible in Romanian, and in certain 
cases it is required. Here, we note only that when the 
adjective comes before the noun, the adjective takes the 
article exactly the same way the noun does. 

Examples : 

El este un mic comerciant. Micul comerciant are o pra- 

valie mica. 

El este un mare proprietar. Marele proprietar are trei 

ma§ini. 

§202. Another function of the reflexive verbs: 


ne spunea 
vS spunea 
le spunea 

ii spuneam (le spuneam) 
ii spuneati (le spuneati) 
ii spune au (le spune au) 



131 


• t 


LECTI.A 45 


Se crede ca 


it is believed that 
it was believed that 
it is said that . . . 
it was said that . . . 


S-a crezut ca 


Se spune ca 
S-a spus ca 


Note marginale despre vocabular : 


to : 


§203. Dupa means after, but it may also mean according 


Ei fac legile dupa constitute. 

Dupa Einstein, e mai aproape de la New York, la Miami, 
decit de la Miami, la New York. 

§204. Guvern means government ; but it could be trans- 
lated also by the English word administration ; 

Guvernul de acum este puternic. 

Guvernul n-a condus bine %ara. 




132 


ERIC 


LECTI.A 45 



TEME ACASl 


a. Intrebari: 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 

9. 

10 . 

11 . 

12 . 


Dupa dumneata, cine a fost cel mai bun pre§edinte? 
Cite state sint in Statele Unite? . 

Daca ar muri pre§edintele, cine ar lua locul lui? 
Cine este secretarul de stat al pre§edinteluir 
Cine face legile? 

Cine alege deputaifii §i senatorii? 

Cite partide sint in America? . 

Cine apartine la partidul democrat §i cine apartine 
la partidul republican? 

De cind este la putere guvernul asta? 

Unde erai acum 10 ani? 


Ce faceai? ^ r . 

Cind ai venit ieri la §coala, li? 1 era 


sau i^i 


era cald? 


b. De tradus in romine§te: 

While Doctor Pop was in Romania, he read ^11 he could 
about the United States of .America. He knew that the United 
States were organized into a Federal Republic. The people 
elected the president, the representatives, the senators, 
the governors, and some judges. All the citizens who ave 
the right to vote can vote; we have elections every four 
years. The administration tries to do many good things tor 
the people. The administration likes to stay m power. 




i 


\ 


i 

\ 


i 

I 

} 

I 


4 


LECJI A 45 


c. De tradus in engleze§te: 

Cind am venit in America, am incercat sa inv&t tot ce 
am putut despre legile americane. La inceput nu §tiam de 
ce sint legi federate §i legi ale statului; de ce sint 
judec2tori federali §i judecatori ai statului. InsS acum 
§tiu. 

Cind am venit in America, toatS. lumea m2, trata bine, 
peritru c2 vedea ca nu infelegeam bine situa^ia. To$i ma 
ajutau cum puteau mai bine. Dac2 nu §tiam ceva, ii intre- 
bam §i ei imi explicau. La inceput, nu luam parte la con- 
versatia americanilor, pentru c2 nu §tiam limba. Mai 
tirziu, cind stSteam de vorba cu ei, le spuneam §i eu ce 
credeam, despre situatia din lume. 

d. V2 rog sa scriefi o compozitie despre: 

Viafa politica din statul meu. 

e. V2 rog s2 fifi pregati^i s2 vorbi^i cam dou2 minute 
despre : 

Deputa^ii §i senatorii din statul meu. 




134 



VOCABULAR 


LECTIA 45 


Expresii idiomatlce : 

drept de vot 
mare proprietar 
mic comerciant 
pe cind 

Vocabular : 

alegere, -ri 
Camera Deputatilor 

constitute, -tii 
comerciant, 

democrat, -a; -ti , -e 
deputat, -%i 
drept, -uri 
dupa 

federal, -a; -i, -e 
guvern, -e 

guvernator, -i 
industria§, -i 
lege, legi 
meseria§, -i 
ministru, mini§tri 


partid, -e 
popor, popoare 
principal, -a; -i, -e 
profesiune, -ni 
putere, -ri 

republican, -a; -i, -e 
republica, -ci 
revista, -te 
secretar, - i, -a, - e 
senat 
stat, -e 
vicepre§edinte 
vot, -uri 


right to vote 
large landowner 
small businessman 
while 


election 

the House of Rep- 
resentatives 
constitution 
merchant, business- 
man 

democrat 

representative 

right 

according to (see 
{203) 
federal 

government (see 
§204) 
governor 
industrialist 
law 

tradesman, craftsman 
minister (head of 
executive depart- 
ment) . 
party 
people 

principal, main 

profession 

power 

republican 

republic 

magazine 

secretary 

Senate 

state 

vice-president 

vote 


Verbe : 

a aparfine, apar^in, apartinut (la) to belong 
a urma, urmez, urmat to follow 



135 


1 


LECTIA 45 


Verbe : (cont). 


a vota, votez, votat 
a respecta, respect, respectat 

a apar t ine is conjugated like a 1:ine 


to vote 
to respect 



136 



LECTIA 46 




3 


INTRODUCEREA GRAMATICII NOI 


In fiecare zi studentul se imbraca cu uniforma. 
Azi dimine at^ studentul s-a imbracat cu uniforma. 
Acum studentul est e imbrac a t cu uniforma. 

Este studentul inbrScat cu uniforma? 

Da, studentul este inbrS-cat cu uniforma. 

Nu, studentul nu este imbracat cu uniforma. 

Este studentul cas&torit? 

Da, studentul este c2,s£torit. 

Nu, studentul nu este casatorit. 

Esti dumneata incaltat cu ciorapi §i pantofi? 

Da, sint incaltat cu ciorapi §i pantofi. 

Nu, nu sint incaltat cu ciorapi §1 pantofi. 

E§ti intrebat des de profesor? 

Da, sint intrebat des de profesor. 

Nu, nu sint intrebat des de profesor. 

Este §coala asta bine cunoscuta? 

Da, §coala asta este bine cunoscuta. 

Nu, §coala asta nu este bine cunoscuta. 


LECTIA 46 

1 


Este §coala asta vizitata de multa lume? 

Da, §coala asta este vizitata de multa lume. 

Nu’, §coala asta nu este vizitatS de multa lume. 

E§ti casStoritS? 

Da, sint cSsStoritS. 

Nu, nu sint cSsStoritS. 

Esti intrebata des de profesor? 

Da, sint intrebata des de profesor. 

Nu, nu sint intrebata des de profesor. 

Sint studentii imbrScati in uniforme? 

Da, studentii sint imbracati in uniforme. 

Nu, studentii nu sint imbrScati in uniforme. 

Sint ofiterii casatoriti? 

Da, ofiterii sint cSsatoriti : 

Nu, ofiterii nu sint casatoriti* 

Sinteti intrebati des de profesor? 

Da, sintem intrebati des de profesor. 

Nu, nu sintim intrebati des de profesor. 

Sinteti incaitati cu ciorapi §i cu pantofi? 

Da, sintem incaitati cu ciorapi §i cu pantofi. 

Nu, nu sintem incaitati cu ciorapi §i cu pantofi. 


Sint §colile din Monterey vizitate de multa lume? 

Da, §colile din Monterey sint vizitate de multa lume. 
Nu’ §colile din Monterey nu sint vizitate de multa 
lume. 

Sint scaunele acestea ocupate? 

Da, scaunele acestea sint^ocupate. 

Nu, scaunele acestea nu sint ocupate. 

Sinteti casatorite? 

Da, sintem casatorite. 

Nu, nu sintem casatorite. 

Sinteti intrebate des de profesoarele dumneavoastra? 

Da sintem intrebate des de profesoarele noastre. 

Nu^ nu sintem intrebate des de profesoarele noastre. 


138 


LECTI.A 46 


b. .Automob ilul este parcat in fata clubului. 
Automobilul a_ fost parcat in fata clubului. 

A fost arestat hotul? 

Da, hotul a fost arestat. 

Nu, hotul n-a fost arestat. 

Ai fost invitat la mas&? 

Da, am fost invitat la masa.^ 

Nu, n-am fost invitat la masa. 

A fost intrebuint a tS, cea§ca asta? 

Da, a fost intrebuint ata. 

Nu, n-a fost intrebuintata. 

Au fost arestati hotii? 

Da, hotii au fost arestati* 

Nu, hotii n-au fost arestati- 

Ati fost invitati la mas&? 

Da, am fost invitati la mas&. 

Nu, n-am fost invitati la mas&. 

Au fost intrebuint ate ce§tile acestea? 

Da, au fost intrebuint ate. 

Nu, n-au fost intrebuint ate. 

AJi fost invitate la mas&. 

Da, am fost invitate la masa.^ 

Nu, n-am fost invitate la masa. 


c. Va fi trimis Mitica la inchisoare? 

Da, el va fi trimis la inchisoare. 

Nu, el nu va fi trimis la inchisoare. 

Vei fi atent cind vei trece strada? 

Da, voi fi atent cind voi trece strada. 

Nu, nu voi fi atent cind voi trece strada. 

Va fi trimisa hoata la inchisoare? 

Da, hoata va fi trimisa la inchisoare. 

Nu, hoata nu va fi trimisa la inchisoare. 

Vor fi serviti studentii la restaurantul acesta? 
Da, ei vor fi serviti. 

Nu, ei nu vor fi serviti- 


ERIC 


139 


LECTI.A 46 


Ve^i fi atenti cind ve^i trece strada? 

Da, vom fi atenti. 

Nu, nu vom fi ateniji. 

Vor fi servite fetele la restaurantul acesta? 
Da, ele vor fi servite. 

Nu, ele nu vor fi servite. 

Ve^i fi atente cind ve^i trece strada? 

Da, vom fi atente. 

Nu, nu vom fi atente. 


d. Este geamul inchis sau deschis? 

Un geam este inchis §i unul este deschis. 

Cum este u§a: inchisa sau deschisa? 

U§a este deschisa. 

Cum stau studenlrii in clasa, cu ochii inchi§i sau 
deschi§i? 

Unii stau cu ochii inchi§i §i unii stau cu ochii 
deschi§i. 

Cum sint geamurile din clasa asta, inchise sau deschise? 
Unele sint inchise §i unele sint deschise. 



140 







LECTIA 46 


DIALOG 


Pe :m prieten de-al lui Aurel Vlaicu 
Rominia §i il intreaba pe domnul Vlaicu 
a fost organizata Rominia. 


il intereseazS. 
despre felul cum 


1 . 

2 . 


3. 

4. 

5. 

6 . 


7. 

8 . 

9. 

10 . 


11 . 

12 . 


13. 

14. 


15. 

16. 


17. 

18. 


19. 


20 . 


21 . 

22 . 


23 . 

24 . 


JONES : 
VLAICU: 


J 

V 

J 

V 


J 

V 

J 

V 


J 

V 


J 

V 


J 

V 


J 

V 

J 

V 

J 

v. r 



Ce este Rominia acum? . 

Acum Rominia este o republica §i 
Republic a Populara Romina. 


se nume§te 


Ce a fost Rominia inainte? 
Inainte, Rominia a fost un rega~. 


Cine a fost ultimul rege al Rominiei? 
Ultimul rege a fost Mihai I §i mama lui 
regina Elena. 


a fost 


Cind a abdicat regele Mihai I? 

El a abdicat la 30 decembrie, 1947. 

Ce partide politice erau in Rominia inainte 

de 1947? . - 

Foarte multe, insa numai doua erau mai im- 

por tante . 


Care erau acele partide? . . 

Partidul national- taranesc §i par.idul nat^o 

nal liberal. 

De cine era condus partidul national- 
Partidul national- taranesc era condus de Dr. 
Iuliu Maniu. 


Dar partidul national liberal? 

Partidul national liberal era condus de 

Bratianu. 


I.C. 


Cind au venit comuni§t.ii la putere in Rominia? 
In martie, 1945, cu ajutorul armatei ruse§ti. 


Au obtinut ei majoritatea voturilor in aleger- 

ile din 1946? 

Nui As tea sint minciuni. 


At unci cum au ajuns comuni§tii la putere? 

Au ocupat cladirile publice §i ministerele cu 
ajutorul armatei ruse§ti. 

Ce s-a intimplat cu cei care au protestat? 

Au fost arestati §i tnmi§i la munca fortata 
sau la inchisori. 


141 




LECJIA 46 



EXERCI TII GRAMATICALE 


a. Este MiticE servit imediat cind merge la restaurant? 

Da, cind merge la restaurant, el este servit imediat. 

Nu, cind merge la restaurant, el nu este servit 

imediat. 

Este doamna Pop servitS imediat cind m&ninca la restau- 
rant? 

Da, ea este servita imediat. 

Nu, ea nu este servitS. imediat. 

Sint studen^ii serviti in sala de mese? 

Da, studen^ii sint serviti in sala de mese. 

Nu, studenfii nu sint serviti in sala de mese. 

Sint doamnele servite la restaurantul ff Tic Tac"? 

Da, doamnele sint servite la restaurantul acesta. 

Nu, doamnele nu sint servite la restaurantul acesta 


E§ti cheraat des la telefon? 

Da, sint chemat des la telefon. 

Nu, nu sint chemat des la telefon. 

E§ti chemata des la telefon? 

Da, sint chemata des la telefon. 

Nu, nu sint chemata des la telefon. 


142 


LECTIA 46 

J 


Sinteti chemati des la telefon? 

Da y sintem chemati des la telefon. 

Nu, nu sintem chemati des la telefon. 

Sinteti chemate des la telefon? 

Da, sintem chemate des la telefon. 

Nu, nu sintem chemate des la telefon. 


b. A fost domnul Popescu trimis in Rominia? 

Da, domnul Popescu a fost trimis in Rominia. 

Nu, domnul Popescu n-a fost trimis in Rominia. 

A fost domni§oara Pop trimisS. la §coal&? 

Da, domni§oara Pop a fost trimisS. la §coal5.. 

Nu, domni§oara Pop n-a fost trimisS. la §coalS. 

.Au fost copiii trimi§i la doctor? 

Da, copiii au fost trimi§i la doctor. 

Nu, copiii n-au fost trimi§i la doctor. 

Au fost fetele trimise la dentis*? 

Da, fetele au fost trimise la dentist. 

Nu, fetele n-au fost trimise la dentist. 

.Ai fost tratat de doctorul Macelaru? 

Da, am fost tratat de doctorul Macelaru. 

Nu, n-am fost tratat de doctorul MScelaru. 

Ai fost tratata de un specialist de inimS? 

Da, am fost tratata de un specialist de inimS. 

Nu, n-am fost tratata de un specialist de inima. 

Ati fost tratati la spital? 

Da, am fost tratati la spital? 

Nu, n-am fost tratati la spital, am fost tratati 
acasa. 

Ati fost tratate bine de doctorii din Rominia? 

Da, am fost tratate bine de doctorii din Rominia. 
Nu, n-am fost tratate bine de doctorii din Rominia. 


c. Va fi trimis MiticS in Rominia? 

Da, Mitica va fi trimis in Rominia. 

Nu, Mitica nu va fi trimis in Rominia. 


143 


3 


LECTIA 46 


Va fi explicate lecfia in ora de gramaticy? 

Da, lecfia va fi explicate in ora de gramaticy. 

Nu, lecfia nu va fi explicate in ora de gramatica. 

Vei fi ales pre§edintele clubului? 

Da, voi fi ales pre§edintele clubului. 

Nu, nu voi fi ales pre§edintele clubului. 

Vei fi angajata ca functionary la banca? 

Da, voi fi angajata ca functionary la banca. 

Nu, nu voi fi angajaty ca functionary la banca. 


Vor fi obosifi studenfii dupy examen? 

Da, dupa examen studenfii vor fi obosifi. 

Nu, dupy examen studenfii nu vor fi obositi. 

Vor fi fetele imbracate frumos la petrecere? 

Da, la petrecere, fetele vor fi imbracate frumos. 

Nu, la petrecere, fetele nu vor fi imbracate frumos. 

Vefi fi omorifi daca vefi fi prin§i de ru§i? 

Da, dacy vom fi prin§i de ru§i, vom fi omorifi. 

Nu, dacy vom fi prin§i de ru§i, nu vom fi omoriti. 

Veti fi obosite dupa petrecere? 

Da, dupa petrecere, vom fi obosite. 

Nu, dupa petrecere, nu vom fi obosite. 


d. Sta studentul cu ochii inchi§i in clasa? 

Da, in clasa studentul sta cu ochii inchi§i. 

Nu, in clasa studentul nu sta cu ochii inchi§i. 

A stat studenta cu gura deschisa in clasa? 

Da, ea a stat cu gura deschisy in clrsa. 

Nu, ea n-a stat cu gura deschisy in clasa. 

.Au terminat mai repede studenfii servifi intii? 

Da, studenfii servifi intii au terminat mai repede. 
Nu, studenfii servifi intii n-au terminat mai repede 

Au fost curate masinile spalate? 

Da„ ma§inile spalate au fost curate. 

Nu, ma§inile spalate n-au fost curate. 


144 


LECTIA 46 

9 



.Ai fost consultat de doctor cind ai intrat in armatS.? 
Ai fost tratat bine de ofi^eri? 

Ai fost ocupat tot timpul? 

Cum ai fost imbrcicat, cind ai fost incorporat? 

Cum ai fost primit de camarazi? 

.Ai fost vizitat de rude? 

De care rude ai fost vizitat? 

.Ai ma§in&? 

Unde a fost cump&rata? 

De cine a fost adusS aici? 

Cind a fost spalata ultima data? 

Este ea lovitS. undeva? 

Cind au fost camarazii dumitale trimi§i aici? 

Unde au fost du§i intii? 

Cu ce au fost imbr&cati? 

Cum au fost trata^i? 

Sint ei obositi sau odihniti? 

Unde sint parcate ma§inile? 

Sint ele spalate? 

Sint ele platite? 

De cine sint conduse? 

Cind vor fi vindute? 


LECTI.A 46 


Cind sint explicate cuvintele noi? 

Cind este explicate graraatica? 

Este cunoscuta §coala asta? 

Cine este mai cunoscut an partidul republican? 

Cine este mai cunoscut an partidul democrat? 

Cind a fost ales pre§edintele? 

Cind au fost ale§i senatorii din statul dumitale? 

Noi avem multe rachete. Cind a fost construita racheta 
Jupiter? 

De cine a fost construita? 

Cind a fost lansata? 

.A fost schimbata? 

Noi vom avea o petrecere mare cu o orchestra de tigani. 
Cind a fost angajata? De cine a fost angajata? 

A fost piatita inainte? De cine a fost piatita? 

Cu ce va fi adusa? De cine va fi adusa? 

Este orchestra asta bine cunoscuta? 



146 


LECflA 46 



BUCAT3 DB CITIRB 

Astazi Rominia este sub comuni§ti §i este o t a *& din- 
colo de Cortina de fier. Rominia se nume§te acum Republica 
Popular^ Romina sau pe scurt, RPR. 

Ultimul rege a fost Mihai. Mama lui, Elena, a fost 
regina. Amindoi au fost fortati sa abdice, la 31 decembrie, 
1947. Inainte de rSzboiul al doilea mondial, au fost foarte 
multe partide in Rominia. Unele erau mici §i de mica impor- 
tan^a, altele erau mai mari §i ele au jucat un rol important 
in viata politica romineasca. Intre partidele care nu erau 
nici de dreapta, nici de stinga, erau partidul national- 
taranesc §i partidul liberal. Daca ai vrea sa §tii cam cum 
erau ele §i cam cine apartinea la aceste partide, putem spune 
ca erau cam la fel cum sint partidele democrat §i republican, 
in America. Partidul national- t^ranesc era ca partidul demo- 
crat; iar partidul liberal era ca partidul republican. 

Dupa ce au venit ru§ii in Rominia, in 1944, comuni§tii 
din Rominia au avut ajutorul armatei ruse§ti. Cu toate ca 
inainte de 1944 nu erau mai multi de o mie de membri in 
partidul comunist romin, ei au ajuns sa joace un rol impor- 
tant. In mar tie 1945, a venit la putere un guvern comunist. 
Acest guvern comunist a fost adus de armatele ruse^ti. 
Ciadirile publice au fost atacate; armata romina era trimisa 
pe front, sa lupte in contra germanilor. Toate ordinele 
ru§ilor au fost executate de comuni§ti. Dupa ce au ajuns la 
putere, legile au fost schimbate. Cei care au protestat §i 
care au fost in contra lor, au fost arestati si dusi la munca 
fortata. 



147 


LECTIA 46 


Preotii carenu suportau regimul, nu erau lasati sa 
intre in biserici. Invafatorii au trebuit sa invefe pe 
copii comunismul. Inginerii au trebuit sa lucreze unde 
§i cum au vrut comuni§tii. Ziari§tii au trebuit sa scrie 
m ziare, ce le-a trimis propaganda ruseasca. Contabilii 
la pravalii, magazine §i fabrici, trebuiau sa dea rapoarte 
cum^au vrut comuni§tii. Din cauza comuni§tilor , mulfi 
romini.au fugit in strainatate. Rominii ace§tia n- au vrut 

sa traiasca intr-o fara care nu este nici romineasccL nici 
libera. 

Comuni§ tii n- au finut niciodata alegeri libere. Ei 
n-au obfinut niciodata majoritatea voturilor in alegeri 
libere. ° 

IntrebSri : 

1. Unde este Rominia acum? 

2. Cum se nume§te Rominia acum, pe scurt? 

3. Cine a fost ultimul rege? 

4. Cine a fost ultima regina? 

5. Cind au fost ei for+afi sa abdice? 

6. Ce partide au jucat un rol mai important in viata 
politica romina? 

7. Cind au venit ru§ii in Rominia? 

8. Cam cifi membri avea partidul comunist inainte de 
1944? 

9. Cind a venit un guvern comunist la putere? 

10. Cine i-a ajutat pe comuni§ti? 

11. Ce au atacat ei? 

12. Unde era armata romina? 

13. Ce s-a intimplat cu cei care protestau? 

14. Ce s-a intimplat cu preofii? 

15. Ce au trebuit sa faca invafatorii? 

16. Ce au trebuit sa faccl ziari§tii? 

17. Ce anunfau comuni§tii la radio? 

18. Pentru ca n-au putut fi liberi, ce au facut multi 
romini? 

19 * Au finut comuni§tii alegeri libere? 

20. Au ci§tigat vreodata comuni§tii in alegeri libere? 





148 



LECTIA 46 



TEME PENTRU ORA DE 


APLICAT IE 


a. Studen^ii intreabS. pe profesor despre situa^ia din 
Rominia. 

Studen^ii spun ce cred ei cS. este interesant, despre 
situa^ia din Rominia. 

Un student spune, ce se intimpla in Statele Unite cind 
armata ruseasc£ era in Rominia §i comuni§tii au venit 
la putere in martie, 1945. 

b. De tradus in limba rominS.: 

Aurel Vlaicu* s friend asked him about the political 
situation in Romania. Aurel Vlaicu told him that Romania 
used to be a kingdom but now it is a republic. Then, 

Vlaicu told him that the Communist party came to power in 
1945 with the help of the Russian armies. The Communists 
attacked the public buildings, they arrested the people who 
protested, and sent to forced labor many priests, teachers, 
students, engineers, and newspapermen. They were taken at 
night, forced to work, and some were killed. 

c. De tradus in limba engleza: 

Din fericire inca mai sint oameni liberi, care se gin- 
desc la c i rama§i in tara. Cu toate ca nu pot sa scrie §i 
sa primeasca scrisori, ei §tiu ce se intimpla. Ei §tiu de 
la oamenii care fug in strainatate sau de la arti§tii care 
sint trimi§i de guvernul romin sa cinte sau sa danseze in 



149 


LECTI.A 46 


Str3.in3.tate. Citeodat3 ei r3min in l^rile libere. Rominii 
din tar3 ascult3 la programele str3ine de radio. 


d. Glume: 

Odat3, Stalin a f3cut o vizit3, la o cas3 de nebuni. 
Nebunii, au fost sco§i in curte §i au trebuit s3-l salute. 
Toti 1-au salutat, numai un om nu. Stalin, s-a dus la el, 
s-a oprit in fa^a lui §i 1-a intrebat: 

- Tu de ce nu saluki? 

- Pentru c3 eu nu sint nebun, sint santinel3. 

0dat3, un vizitator a vorbit cu un funcfionar comunist 
din RPR §i 1-a intrebat: 

- Dac3 ar pleca ru§ii din $ar3, ce ai face? 

- Ru§ii nu vor pleca niciodat3 din tar3I a r3spuns 
functionarul. Ins3 dac3 ar pleca, eu a§ lua p313ria §i a§ 
pune-o pe .... 

- Crezi c3 ai mai avea pe ce pune p313ria? a intrebat 
vizitatorul. 

=ic =ic =rk =* =rk zz 

e. Proverb: Reprezentan-fcii r3i, sint ale§i de cet3tenii 

buni, care nu voteaz3. 



150 


LECJIA 46 



BXPLICAJ II GRAMATICALB 

5205. We have used these expressions: om cSsStorit , 

femeie casatorita, student i casatorit i, femei casatonte : 
or: os rupt ; or : el a fost adus. The underlined words are 
past participles that we also used in this form: 


El s-a casatori t luna trecuta. 
Ea s-a casatorft luna trecuta. 
El a rupt creionul. 

El a adus cartea. 


When these past participles are used with the verb jto 
be, or used as adjectives, they agree with the nouns exactly 
*asj the adjectives do. 


Examples of past participles 

El a fost tratat bine. 

Ea a fost tratata bine. 

Ei au fost tratati bine 
Ele au fost tratate bine. 


used with the verb to be : 

Ea este sarbatorita. 
Noi vom fi ajutati. 
Ele sint vindecate. 
Rana este vindecata. 


El a fost trimis la Bucure§ti. 

Ea a fost trimisa la Arad. 

Ei au fost trimi§i la Ia§i. 

Ele au fost trimise la Constanta. 


Ei n-au fost recunos- 
cuti. 

Au fost trirni§i la 
colonel. 

Lectia a fost scrisa 
de el. 

Cartea a fost inchi* a. 



151 


LECTI4 46 


§206. The following examples are not with the verb to 
be , but they are self-explanatory: 

El a stat cu ochii inchi§i §i gura deschisS. 

Studen^ii servi^i intii, au terminat mai repede. 

Ma§ina furata a fost gasita. 

Compania atacata s-a ap&rat bine. 

Rachetele lansate au c&zut in ocean. 


LECTI.A 46 



a. Intrebari: 


1. Cum se nume§te pe scurt, Republics Popular^ Romina? 

2. Cu ajutorul cui a venit partidul comunist la putere? 

3. Ce face un inginer? 

4. Ce face un invat;ator sau o inva'katoare? 

5. Ce face un ziarist? 

6. Cine a fost ultimul rege §i ultima regina in Rominia? 

7. Cind au abdicat ei? 

8. Ce fel de alegeri f ac comuni§tii? 

9. Ce au facut cu cei care au protestat? 

10. Au oblrinut ei vreodata majoritatea voturilor in 
alegeri? 

11. Cine i-a suportat pe comuni§ti? 

12. De cine au fost comuni§tii suporta^i? 

13. Ce fel de cursuri au trebuit sa urmeze invatatorii? 

14. Cum crezi ca sint acum rominii imbracati §i incal- 
tati? 

15. Cum crezi ca sint cetalrenii trata^i? 

16. Unde sint trimi§i cei care sint in contra lor? 

17. Crezi ca Rominia poate fi ajutata? 

18. Sint bune cladirile construite de comuni§ti? 

19. Ce spun rominii sosi|i la New York? 

20. Sint citite de comuni§ti, scrisorile trimise de 
rominii din Statele Unite? 


153 


LECTIA 46 


b. De tradus in ror,iine§te: 

Elena was the last queen, and Mihai was the last king. 
They abdicated the last day of December, 1947. 

When Romania was a kingdom, there were many parties. 

Two of the most important were the Peasant National Party 
and the Liberal Party. The first one was led by Iuliu 
Maniu ; the other one was led by the Bratianu family. 

The Communists became stronger, and with the help of 
the Russian .Army, they attacked the public buildings. They 
came to power in March, 1945. The laws were changed, and 
many people were taken to jail. 

c. De tradus in limba englezS. 

A La fiecare doi ani, in prima mar'ki a lunii noiembrie, 
sint alegeri in Statele Unite. Deputa^ii §i senatorii alesi 
de popor, se due in Camera Deputa^ilor §.i in Senat. Fiecare 
partid anun|S un program §i cautS s& ci§tige voturile cet&- 
tenilor. Fiecare cet&tean voteazS cum vrea. Femeile 
voteazS deasemenea pentru cS. au obtinut dreptul de vot in 
anul 1921. 7 

In Washington sint mai multe ministere. Scoala noastrS. 
de limbi str&ine apar^ine rainisterului armatei. 

d. Va rog s£ scrie^i o compozi*fcie despre: 

Situatia politica in Rominia. 



154 



VOC.ABULM 


LEC^IA 46 


Expresii idiomatice ; 

din cauza asta 
pe scurt 

dincolo de Cortina de Fier 


because of this 
in short; briefly 
behind the Iron 
Curtain 


Vocabular : 


ajutor, ajutoare 

comunism, 

contabil 

format, -ti, -te 

inginer, -i 
invatator, - i 
inv^t^f° are » -toare 
liberal* -&, -i, -e 
raajoritate, -tSL^i 
minister, -e 


muncS, munci 
national, -&, -i, -e 
national- t^r^nesc 

(Partidul National-T&r£nesc) 

politic, -i, -e 

popular, -i, -e 

propaganda 
raport, rapoarte 
regat, -e 

rege, regi (masc.) 
reginS., -ne 
rol, -uri 

rusesc, ruseasca; ruse§ti 
ziarist, ziari§ti 


help, aid 

communism 

accountant 

forced 

engineer 

teacher (m.) 

teacher (f.) 

liberal 

majority 

ministry (executive 
department of govern- 
ment) 

work ; 1 abor 
national 

Peasant National 
Party 
political 
popular 
propaganda 
report 
monarchy 
king 
queen 
role 
Russian 
newspaperman 


Verbe : 


a 

a 

a 

a 

a 


abdic, abdicat 

to 

abdicate 

anunt, anuntat 

to 

announc e 

obtin, obtinut 

to 

obtain 

, protestez, protestat 

to 

protest 

suport, super tat 

to 

support 


a obt ine is conjugated as a^ t ine . 


155 


LECTIA 46 


156 


o 

ERLC 

iminaffamigaa 



a. Creionul studentului este pe scaun. 
Creionul lui este pe scaun. 

Creionul sau este pe scaun. 

Este automobilul sau negru? 

Da, automobilul s&u este negru. 

Nu, automobilul s&u nu este negru. 

Unde este automobilul sau? 

Automobilul sau este in locul de parcat. 
Nu §tiu unde este automobilul sau. 

Este cartea sa pe masa? 

Da, cartea sa este pe masa. 

Nu, cartea sa nu este pe masa. 

Unde este cartea sa? 

Cartea sa este acasa. 

Nu §tiu unde este cartea sa. 

Sint camarazii sai studenti? 

Da, camarazii sai sint studenti . 

Nu, camarazii sai nu sint studenti. 

Unde sint camarazii sai? 

Camarazii sai sint in clasa. 

Nu §tiu unde sint camarazii sai. 


157 


LECTJA 47 


Sint cSrtile sale in clasS? 

Da, cSrtile sale sint in clas&. 

Nu, c&rfile sale nu sint in clasS.. 

Unde sint fetele sale? 

Fetele sale sint la §coala. 

Nu §tiu unde sint fetele sale. 


b. Se atrage aten^ia student-ilor c 2. formele care urmeazS. 
sint forme familiare §i se intrebuin^eazS. numai intre 
prieteni, sot;i, fat& de copii §i in armata romin 2 , intre 
superiori 51 inferior!; Formele acestea nu se intre- 
buin^eazci intre profesori §i .studen^i. 

Unde-i cartea dumitale? 

Unde-i cartea ta ? 

Unde-i automobilul dumitale? 

Unde-i automobilul tau ? 

Este cartea ta pe masa? 

Da, cartea mea este pe mas2. 

Nu, cartea mea nu este pe mas2. 

Unde-i ma§ina ta? 

Ma§ina mea este parcatS. in locul de parcat. 

Nu §tiu unde-i ma§ina mea. 

Este automobilul tau bun? 

Da, automobilul meu este bun. 

Nu, automobilul meu nu este bun. 

Unde-i creionul t&u? 

Creionul meu este aici. 

Nu §tiu unde-i creionul meu. 

Sint carfcile tale murdare? 

Da, car^ile mele sint murdare. 

Nu, car^ile mele nu sint murdare. 

Unde sint cSr^ile tale? 

Car^ile mele sint sub scaun. 

Nu §tiu unde sint c^r^ile mele. 

Sint camarazii tai boga^i? 

Da, camarazii mei sint bogati. 

Nu, camarazii mei nu sint bogati, ei sint saraci. 


158 


LECTIA 47 


Unde sint camarazii tai? 

Camarazii mei sint m clasa. 

Nu §tiu unde sint camarazii mei. 

c. Cine a venit la §coaia cu dumneata? 
Cine a venit la §coaia cu tine? 


d. 


Cine a venit cu tine la §coalj£. 

Prietenul meu a venit cu mine la §coala. 
Nimeni n-a venit cu mine la §coala. 


Are prof esorul necazuri cu tine in clas&? 

A Da? prof esorul are necazuri cu mine in clasa. 

Nu prof esorul n-are necazuri cu mine in clasa. 


Cine stct linga tine in clasa? 

Domnul Pop sta linga mine m clasa 
Nimeni nu sta linga mine m clasa. 


Domnul Popescu este prof esorul dumneavoastra. 
Domnul Popescu este prof esorul vostru. 

Doamna Pop este profesoara dumneavoastra. 
Doamna Pop este profesoara voastra. 


Este prof esorul vostru in clasa acum? 

Da, profesorul nostru este m clasa acum. 

Nu, profesorul nostru nu este m clasa acum. 

Este profesoara voastra o profesoara buna? 

Da, profesoara noastra este o profesoara 
Nu profesoara noastra nu este o profesoara buna, 


Copiii vo§tri merg la §coaia? 

Da, copiii no§tri merg la §coaia. 

Nu, copiii no§tri nu merg la §coaia. 


Sint casatorite fetele voastre? 

Da fetele noastre sint casatorite. 

Nu’ fetele noastre nu sint casatorite. 



159 




DIALOG 


LECTIA 47 

> 



Doi 

prieteni foarte buni, Ion Stanciu §i Gheorghe 

Frincu, 

discuta despre Rominia. 

1. 

ST.ANCIU: 

Ai mai auzit ceva de la fratele tau din Romini 

2. 

FRlNCU : 

Am primit o scrisoare saptamina trecutS.. 

3. 

s 

■ 

■ 

Ce scrie? 

4. 

F 

■ 

■ 

Foarte putin Mi- a scris ca el §i cu sotia 

sa s-au mutat. 

5. 

S 

• 

• 

Tot in Bucure§ti? 

6. 

F 

• 

• 

Nu, s-au mutat la F£gara§. 

7. 

S 

• 

« 

Le scrii des? 

8. 

F 

• 

• 

Nu, pentru ca ei m-au rugat sa nu le scriu. 

9. 

S 

• 

• 

De ce? 

10. 

F 

• 

• 

Este prea periculos. 

11. 

S 

• 

• 

Cu ce se ocupa fratele tau? 

12. 

F 

• 

• 

El este fotograf. 

13. 

S 

• 

• 

Meseria§! Apropoi Cum traiau meseria§ii din 
Rominia? 

14. 

F 

«*> 

• 

Un meseria§ bun care avea atelierul lui traia 
bine. 

15. 

S 

• 

• 

Erau multi meseria§i buni? 

16. 

F 

• 

• 

Desigur. Cind eram in Rominia, rar cuinparam 
haine gata. 

17. 

S 

* 

m 

Le faceati acasa? 

18. 

F 

9 

• 

Nu, le comandam la croitor. 

19. 

S 

• 

• 

Dar ghetele sau pantofii? 

20. 

F 

• 

• 

Sau le cumparam gata sau le comandam la panto- 
far sau cizmar. 

21. 

S 

• 

• 

De unde cumparau rominii mane are a? 

22. 

F 

• 

• 

Din piata sau de la bacanie. 

23. 

S 

• 

• 

De unde cumparau carnea §i piinaa? 

24. 

F 

• 

• 

Carnea de la macelar §i piinea de la brutar. 

25. 

S 

• 

• 

In general, viata voastra nu era prea deosebit; 


de viata noastra. 


160 


LECflA 47 



EXERCI TII GRAMATICALE 


a. Familiar forms of address ; 

In place of dumneata : tu . 

Stii dumneata unde este cinematograful M Patria"? 

’ stii tu unde este cinematograful M Patria"? 

E§ti dumneata profesor de limba romina? 

E§ti tu profesor de limba romina? 

E§ti dumneata casatorita? 

E§ti tu casatorita? 

E§ti dumneata profesoara de limba romina? 

E§ti tu profesoara de limba romina? 

In place of p£ dumneata : pe tine . 

Pe dumneata, te intereseaza politica? 

Pe tine, te intereseaza politica? 

Pe dumneata, te intreaba profesorul in fiecare zi? 

Pe tine, te intreaba profesorul in fiecare zi? 

Pe dumneata, te-a oprit poli^istul ieri la ora patru? 
Pe tine, te-a oprit politistul ieri la ora patru? 


161 


LECTIA 47 


Pe dumneata, te-a arestat poli^ia? 
Pe tine, te-a arestat polifia? 


In place of: cu dumneata. 


linga dumneata. 
la dumneata. 
de la dumneata. 
pinS, la dumneata. 


cu tine . 
lingS tine, 
la tine, 
de la tine, 
pin & la tine. 


Cine vine la §coal5 cu dumneata? 

Cine vine la §coala cu tine? 

Cine st§. lingS. dumneata in clasa? 

Cine stS. linga tine in clasa. 

Cine a venit ieri la dumneata? 

Cine a venit ieri la tine? 

Ce distan^a este de la dumneata de-acasa pin& la §coalS? 
Ce distanfS. este de la tine de-acasa pin 5. la §coala? 

Pe cine a mai intrebat profesorul pin & la dumneata? 

Pe cine a mai intrebat profesorul pin& la tine? 


b» In pi ac e of dumitale ( possessive ) : 

dumitale : tau , ta , tai , tale (used like: meu , me a. 


Unde este automobilul dumitale? 
Unde este automobilul tau? 

Unde este cartea dumitale:' 

Unde este cartea ta? 

Unde sint copiii dumitale? 

Unde sint copiii tai? 

Unde sint fetele dumitale? 

Unde sint fetele tale? 

Este asta automobilul tau? 

Da, asta este automobilul meu. 

Este asta cartea ta? 

Da, asta este cartea mea. 


mei , mele ) . 


162 


o 


LECTIA 47 
» 


Sint ace§tia copiii tai? 

Da, ace§tia sint copiii mei. 

Sint acestea fetele tale? 

Da, acestea sint fetele mele. 

c. The familiar equivalent of dumitale with the indirect 
objec t is : fie . 

Dumitale i^i trebuie un dic£ionar mai bun. 

Tie i$i trebuie un dic^ionar mai bun. 

Dumitale i^i poate spune profesorul sa inve^i mai mult. 
Tie iti poate spune profesorul sa inve-fci mai mult. 


d. In place of dumneavoastra : 
Dumneavoastra: voi 


Stil^i dumneavoastra ca miine este sirabata? 

1 Sti^i voi ca miine este simbata? 

Minca^i dumneavoastra la restaurant in fiecare zi? 
Mincati voi la restaurant in fiecare zi? 


In place of: p_e dumneavoastra : pe voi . 

Pe dumneavoastra, va intereseaza politica? 
Pe voi, va intereseaza politica? 


Pe dumneavoastra, va intreaba des profesorul? 
Pe voi, va intreaba des profesorul? 


In place of : cu dumneavoastra. 

linga dumneavoastra. 
la dumneavoastra. 
de la dumneavoastra. 
pina. la dumneavoastra. 


cu voi. 
linga voi. 
la voi. 
de la voi. 
pina 1% voi. 


Cine vine la §coala cu dumneavoastra? 
Cine vine la §coala cu voi? 


Cine locuie§te linga dumneavoastra? 
Cine locuie§te linga voi? 


163 


LECTI.A 47 


Cine locuie§te la dumneavoastra? 

Cine locuie§te la voi? 

Cine prime§te bani de la dumneavoastra? 
Cine prime§te bani de la voi? 

Este departe pina la dumneavoastra? 

Este departe pina la voi? 


e • The f amiliar equivalent of dumneavoastra with the in- 
direct objec t is : voua . 

Dumneavoastra, va place sa va plimbafi cu automobilul? 
Voua, va place sa va plimbafi cu automobilul? 

Dumneavoastra va trebuie o casa mai mare! 

Voua va trebuie o casa mai mare! 


f - In place of dumneavoastra ( possessive ) : vosjtru, voastra, 

vo§tri, voastre . (Used like : nos tru . noastra , no§ tri, 

noastre ) . 

Unde este automobilul dumneavoastra? 

Unde este automobilul vostru? 

Unde este casa dumneavoastra? 

Unde este casa voastra? 

Unde sint copiii dumneavoastra? 

Unde sint copiii vo§tri? 

Unde si. 1 1 fetele dumneavoastra? 

Unde jlnt fetele voastre? 

Este automobilul vostru negru? 

Da, automobilul nostru este negru. 

Este casa voastra sus pe deal? 

Nu, casa noastra nu este sue. pe deal, este jos in vale. 

Sint baiefii vostri casatorifi? 

Da, baiefii no§tri sint casatorifi. 

Fetele voastre au terminat liceul? 

Da, fetele noastre au terminat liceul. 


LECTI.A 47 



g. In place of the possessive lui, ei, one may use : sau, 

sa , sai , sale , "used like : meu , me a , mei , mele . 

Unde este automobilul domnului Pop? 

Unde este automobilul lui Pop? 

Unde este automobilul sau? 

Unde este cartea domni§oarei Pop? 

Unde este cartea ei? 

Unde este cartea sa? 

Unde sint banii domnului Pop? 

Unde sint banii lui Pop? 

Unde sint banii s&i? 

Unde sint cartile domni§oarei Pop? 

Unde sint cartile ei? 

Unde sint cartile sale? 



165 




r 



LECTIA 47 



( EXERCI TII GRAMATICALE SUPL IMENTARE ) 


(In toate aceste exe.rci/£ii gramaticale, profesorul im- 
perecheaza doi studen^i, prieteni buni. Profesorul intreaba 
pe primul student: Cine este linga el? §i primul trebuie sa 

intrebe pe prietenul lui: Cine este linga tine?) 

a. Cine este ling& el? 

Cine a venit cu el la §coala? 

Cine s-a dus ieri acasa cu el? 

Cine locuie§te aproape de el? 

Cine il ajuta pe el, cind nu §tie lec^ia? 

Cum se poartS lumea din Monterey cu el? 

Ce-1 intereseaza pe el? 

b. (Profesorul intreaba: Unde-i automobilul sau? 

studentul trebuie sa intrebe pe prietenul lui : unde-i 

automobilul tau?) 

Unde-i automobilul sau? 

Unde-i cartea sa? 

Unde sint carl^ile sale? 

Cine-i doctorul familiei sale? 

Cine-i ccmandantul sau? 

Unde sint parintii sai? 

A fost el bolnav vreodata? 

Care au fost simptomele sale? 

Care este unitatea sa? 

Care este camera sa? 

Care sint camarazii sai? 



166 



L2CTIA 47 


c. (Profesorul intreab5: unde sint automobilele lor? §i 

studentul trebuie sa intrebe: Unde sint automobilele 

voastre?) 

Unde sint automobilele lor? 

Unde sint c&rtile lor? 

Unde sint profesorii lor? 

Care-i garnizoana lor? 

Cine-i comandantul lor? 

Care-i unitatea lor? 

Care-i camera lor? 

Au fost ei vreodata bolnavi? 

Cine a fost doctorul lor? 

Care au fost simptomele lor? 



167 


LECTIA 47 



BUCATfl DE Cl TIRE 

In Rominia, inainte de rSzboiul al doilea mondial, erau 
foarte mul^i meseria§i. Este adevSrat cS 1;Sranii purtau mai 
mult haine f Scute de nevestele sau fiicele lor, insS cerlal^i 
locuitori de la ora§e, mergeau la croitor. Unii mergeau cu 
materialul §i stufa lor; al^ii comandau costumele cu stofa 
croitorului. Erau multe prSvSlii de lncal^aminte, insS daca 
vreai pantofi mai buni, trebuia s& mergi la pantofar. 

MScelarii cumparau vaci, porci sau vi-fcei; ii aduceau in 
ora§, ii taiau §i ii vindeau in mScelarii. MScelariile 
moderne aveau gbea^a §i -fcineau carnea la rece, 

Brutariile aveau piine proaspStS in fiecare zi. Daca 
vreai sa plate§ti mai mult, cumparai piine albS. Piinea 
era mare §i cintarea un kilogram sau douS. 

Cei mai mul^i func^ionari, muncitori, meseria§i sau 
liber-prof esioni§ti, dupa lucru, in drum spre casa, se 
opreau la restaurant sau la circiuma §i luau un aperitiv: 
o %uic& sau doua, sau chiar trei.... Circiumarul §tia ce 
vin ii place clientului §i ii dadea vinul lui preferat. 

Unele circiumi aveau orchestre de •£ igani , care cintau pentru 
toata lumea: pentru indragosti^i, pentru tri§ti, pentru cei 

cu noroc §i pentru cei fara noroc. Spre seara, cind stelele 
apareau pe cer §i noaptea cadea peste ora§, oamenii mergeau 
acasa, la cina §i ei nu se gindeau la necazurile de inline. 


168 


r 


1 ,. - — 


LECTI.A 47 


.Acum, sub regimul comunist, fiecare sta in cas& cu 
familia sa §i rar vorbe§te liber cu prietenii sai, ca mai 
inainte . 


Intrebari ; 

1. Erau multi meseria§i in Rominia? 

2. De ce erau multi croitori? 

3. De ce erau mul^i pantofari §i cizmari? 

4. De cine erau facute hainele purtate de 

5. Din materialul cui fS-ceau croitorii costumele de 
haine? 

6. Ce f&ceau macela *ii? 

7. Ce faceau brutarii? 

8. De ce se opreau func^ionarii, muncitorii §i meseria- 
§ii la circiuma? 

9. Cine cinta in unele circiumi? 

10. Cum crezi c£ este acum situatia? 




169 



* 


i 


« 



LECTIA 47 



a. Un student spune ce meserii cunoa§te §i ce face fiecare 
meseria§. 

Un student spune ce meseria§i cunoa§te §i ce atelier are 
fiecare. 

Un student spune de ce crede ca situatia in Rominia era 
(sau nu era) deosebita de situatia din .America. 

b. De tradus in limba romina: 

I heard that his brother, who is a photographer, moved 
to another city. They asked him not to write to them, be- 
cause it is too dangerous. He has his shop in the center 
of the town. To his right there is a butchershop, and to 
his left there is a tailorshop. Not far from his shop is 
the market place, where they go every Thursday to buy 
vegetables, fruit, or cheese. Their house, built 20 years 
ago, is not too good; it looks old and it is occupied by 
poor families. 

c . De tradus in limba engleza: 

. Cind er am in Bucure§ti, imi placea sa ma plimb pe Calea 
Vic toriei pentru ca era lume multa §i puteam sa vad cunoscuti 
§i prieteni. Ma uitam la magazinele mari, cu lucruri scumpe 
§i la atelierele meseria§ilor ; la brutarii, la macelarii, 
la croitorii §i la bacaniile care vindeau lucruri bune de 
mincare. Intr-o zi, pe cind ma plimbam pe Calea Victoriei 
m-am intilnit cu o prietena. Am invita-o la un restaurant! 


170 


LECTIA 47 


Acolo, am comandat doi tapi cu bere rece §i ni§te aperi- 
tive. Am vorbit despre vreme, despre familie §i despre 
politics,. Ea nu §tia ca eu o iubeam. Toate prietenele sale 
§tiau, numai ea nu §tia nimic. 


d. Glume: 

TatSl lui William Jennings Bryan era judecator. El 
locuia la tarS § i avea porci, pui, vaci §i alte aniraale. 

In pod, el ^inea §uncile. 

Intr-o zi, cineva a spart u§a podului, a intrat in pod 
§i a furat o §unca mare §i frumoasa. 

A doua zi, un vecin de-al sau, a venit la gard si a stat 
de vorba cu judecatorul. 

- Am auzit, domnule judecator, ca cineva a furat o suncS 
mare §i frumoasa! 

Judecatorul i-a raspuns : 

- Te rog sS nu vorbe§ti cu nimeni despre asta! Pentru 
ca nici eu n-am vorbit cu nimeni §i, numai noi doi §tim 
pinS acum! 

zzkzzk zk zk =k zk zk zk zk zk = 

Un -fcigan care fura pui §i credea cS nu-1 vede nimeni, 
a primit odatS o scrisoare in care scria cam a§a: 

n daca mai furi puii mei 7 te omor! n 

Tiganul a luat scrisoarea, s-a dus cu ea la §eful poli- 
■^iei^i s-a plins. Seful politiei a ris §i i-a spus : 

- Foarte bine; daca vrei sa nu te omoare, nu mai fura 
puii sSi. 

- Da, asta o intreleg §i eu, insa ce nu §tiu e asta: 

Ai cui pui sa nu-i fur? 

—k —k —k zzk —k —k —k zk zk zk — 


e . Proverb : 


Norocul ajuta pe cei puternici. 


J" “v 


LECTIA 47 



In place of dumneata 

dumneata tu 

pe dumneata p e tine 

cu (linga, la, de la, pina, de la, (pina la, etc.) 
la, etc.) dumneata tine 


5208. In place of dumitale (possessive): 


dumitale 


tau, ta, tai, tale (used 
like; meu, mea, mei, mele) 


.5209. As already mentioned, the familiar equivalent of 
d umi tale with the indirect object is ^ie. 


§210. In place of dumneavoastra : 


dumneavoastra 
pe dumneavoastra 
cu, (linga, la, de la, 
pina la, etc.) dumneavoastra 
dumneavoastra (with indirect 
lesson 37) : voua 

dumneavoastra (possessive): 


voi 

pe voi 

cu (linga, la, de la, 
pinS la, etc.) voi 
object, as learned in 

vostru, voastra, vo§tri 
(used like; nostru, noastra, 
no§tri, noastre) 


172 


LECTIA 47 


§211. Instead of the possessives lui, ei, one may use 
sau , sa , sai, sale , used like meu, me a . mei, mele . 

Or: to review: meu, mea, mei, mele 

t&u, ta, tai, tale; or: dumitale'* 
s&u, sa, s&i, sale; or: lui, ei 

nostru, noastrS, no§tri, noastre 
vostru, voastra, vo§tri, voastre; 
or: dumneavoastr£, 

lor 

§212. If you wish to know some rule of thumb in the use 
of sau, sa, sai, sale, as opposed to lui , ei , then you use 
sau, sa , sai, sale , when the thing possessed belongs to the 
subject of th e sentence; if the thing possessed belongs to 
someone who in the sentence is not the subject, you use lui, 
ei. 


Examples: Capitanul s-a dus cu generalul in ma§ina sa 

(ma§ina c&pitanului) . 

Capitanul s-a dus cu generalul in ma§ina lui 
(ma§ina generalului) . 

§213. You do not have to use sau . sa . s£i . sale ^ You 
can get along with lui « and ei. The rule explained is one 
of the fine points that careful Romanian writers obey in 
their writings, and it is mentioned here because the students 
meet the form quite often in writing and speech and they may 
want to know why the two parallel forms. 

Note margli^ale asupra vocabularulul : 

§214. Fotograf means photographer, and f otograf ie means 
photograph. 

§215. To ask has three Romanian equivalents: 

to ask (to question, to ask where, how, when, who, 

e tc . ) : a intreba 

to ask for (something) (see lesson 29): a cere 

to ask (someone to do something) : a ruga (sa) 


173 


LECTI.A 47 
Examples : 

M-a intrebat unde locuiesc. 

ll voi intreba despre ea cind il voi intilni. 

L-a§ intreba insa mi-e frica. 

El a cerut un pahar cu ap&. 

El n-a vrut sa cearS. nimic de la el. 

Ma voi duce la el acas & §i ii voi cere informa^iile de 
care am nevoie. 

M-a rugat sa m& due cu el la Los Angeles. 

.A rugat-o sa-i cumpere ni§te ciorapi. 

.A" vrea sa te rog ceva. 

§216. Liber-prof esionist . in Romania, referred mostly 
to lawyers and doctors. 



174 


LECTI.A 47 
? 



a. Intrebari: 

1. Ce face un croitor §i unde lucreazS. el? 

2. Ce face un cizmar §i unde lucreaza el? 

3. Ce face un macelar §i unde lucreaza el? 

4. Ce face un brutar §i unde lucreaza el? 

5. Ce te roaga camarazii mai des? 

6. Cine te roaga sa inve^i mai mult? 

7. Care sint prietenii tai cei mai buni? 

8. Care sint profesorii vo§tri? 

9. Cine inva|a cu tine? 

10. Ce profesiuni au liber- prof esioni§tii? 

b. De tradus in limba romina: 

In Romania, most people go to the market place to buy- 
food. If they want to buy meat, they go to the butcher shop, 
and for bread they go to the bakery, or to the grocery store. 
Because the ready-madt; ...iothes were not too good, most people 
bought the material, took it to the tailor, and the tailor 
made clothes for them. 

.A friend of mine asked me to buy a pair of shoes for him, 
but I don 1 t know what size. 

c. De tradus Iv. limba engleza: 

Cind au venit comuni§tii la putere, ei au luat toate 
atelierele meseria§ilor . Ei au trimis toti croitorii, panto- 
farii §i cizmarii intr-un atelier mare al statului §i acolo 
ei au trebuit sa lucreze la pre^uri fixe. 


175 


LECTI.A 47 


o 

ERIC 



Circiumarii trebuie sa cumpere vinul §i -£uica de la stat 
§1 sa serveasca clien^ii numai cu ce le da statul voie. 


d. 


e . 


Va rog sa scrie^i o compozitie despre: 

Meseriile din America. 

Va rog sa fi^i pregati^i sa vorbi^i cam doua minute 
despre: 

Ce trebuie sa faci ca sa comanzi un costum de haine 
la croitor. ’ 



176 



VOCABUL.m 



LECTI.A 47 

J 


Expresii idiomatice : 

in general 
haine gata 

Vocabular : 

apropo 
atelier, -e 

bacanie, -nii 
brutar, -i 
brutarie, -rii 
cizmar, -i 
cizmarie, -rii 
circiumar, -i 

circiuma, -mi 
croitor, -i 
croitorie, -rii 
deosebit, -a; -ti, -te (de) 
fotograf, -i 

liber-prof esionist 
macelar, -i 
macelarie, -rii 
pantofar, -i 
pantofarie, -rii 


Verbe : 




a-1 

ruga, 

rog, 

rugat 

il 

(°, 

ii, 

le) 

rog 

il 

(°, 

ii, 

le) 

rogi 

il 

(o, 

ii, 

le) 

roaga 

il 

(o. 

ii, 

le) 

rug am 

il 

(0, 

ii, 

le) 

ruga^i 

il 

(0, 

ii, 

le) 

roaga 

m- £ 

\ rugat; 

1-am rugat; 


generally 

ready-made clothes 


by the way 
shop (for making or 
repairing articles) 
grocery store 
baker 

baker shop 
shoemaker 
shoe shop 

tavern owner (bar- 
tender) 
tavern 
tailor 
tailor shop 

different (than, from) 
photographer (see 
§214) 

(see §216) 
butcher 
butcher shop 
shoemaker 
shoe shop 


to ask (to do); to 
pray (see §207) 

ma roaga 
te roaga 
il roaga 
o roaga 

ne roaga 
va roaga 
ii roaga 
le roaga 

at-o; il voi ruga, etc. 



ERIC 



177 


LECTI.A 47 




5 


17 ® 


o 


JLJ 


ERIC 


LECTIA 48 
» 



INTRODUCIREA GRAMATICII NOI 


Studentul este in clas2. §i invat& lectia lui. 
Studentul este in clasS. §i £§£ inva tS lectia. 

l§i invat& studentul lectia in fiecare zi? 

Da, studentul i§i inva^a lectia in fiecare zi. 
Nu, studentul nu-§i invat& lectia in fiecare zi. 

l§i scrie studentul lectia in caiet? 

Da, studentul i§i scrie lectia in caiet. 

Nu, studentul nu-§i scrie lectia in caiet. 

Cind i§i fumeazS studentul ^igara? 

Studentul i§i fumeazS. ^igara in recreate. 

Unde i§i fumeazS studentul ^igara? 

Studentul i§i fumeaza %igaia afarl. 

Eu invat lectia me a. 

Eu imi in va f lectia. 

Dumneata inveti lectia dumitale. 

Dumneata iti inveti lectia. 

Iti inveti lectia in fiecare zi? 

Da, imi invat lectia in fiecare zi. 

Nu, nu-mi invat lectia in fiecare zi. 


179 


LECTIA 48 


It* scrii lec^ia in fiecare zi? 

Da, imi scriu lec^ia in fiecare zi. 

Nu, nu-mi scriu lectia in fiecare zi. 

l^i cite§ti ziarul? 

Da, imi citesc ziarul. 

Nu, nu-mi citesc ziarul. 

Iti cumperi o cama§a? 

Da, imi cumpar o cama§a. 

Nu, nu-mi cumpar o cama§a, imi cumpar o cravata. 

b. Studen^ii invata lectiile lor in clasa. 

Studenfii i§i inva ta lectiile in clasa. 

l§i invatS studentii lectiile in fiecare zi? 

Da, ei i§i invata leciriile in fiecare zi. 

Nu, ei nu-§i invata lectiile in fiecare zi. 

l§i scriu ei lectiile in fiecare zi? 

Da, ei i§i scriu lectiile in fiecare zi. 

Nu, ei nu-§i scriu lectiile in fiecare zi. 

l§i fumeazS. ei ^igSrile in clasa? 

Da, ei i§i fumeaza irigarile in clasa. 

Nu, ei nu-§i fumeaza IJigarile in clasa. 

i§i cumpSr a fetele din Rominia rochii noi in fiecare 
an? 

Da, ele i§i cumpara rochii noi in fiecare an. 

Nu, ele nu-§i cumpara rochii noi in fiecare an. 


Dumneavoastra invatati lectiile dumneavoastra in clasa. 
Dumneavoastra va inva tati lectiile in clasa. 

Noi inva^am lectiile noastre acasa. 

Noi ne invatam lectiile acasa. 

Va invatati lectiile in fiecare zi? 

Da, ne invatam lectiile in fiecare zi. 

Nu, nu ne invatam lectiile in fiecare zi. 

Va scrieti lectiile in fiecare zi? 

Da, ne scriem lectiile in fiecare zi. 

Nu, nu ne scriem lectiile in fiecare zi. 


180 


LECTIA 48 


Ya fumati t igaxile in clasa? 

Da, ne fumam ^igarile in clas3. 

Nu, nu ne fumam tig^rile in clasa. 

Ya cump3rati hainele la Bucure§ti? 

Da, ne cumpa.r3.rn hainele la Bucure§ti. 

Nu, nu ne cump3ram hainele la Bucure§ti. 


c. Isi invata studentul lectia in fiecare zi? 
Si-a inv3 t at studentul lectia in fiecare zi? 

Si- a inv3tat studentul lectia? 

Da, studentul §i-a inv3tat lectia.^ 

Nu, studentul nu §i-a inv3tat lectia. 

Si-a fumat el tigara in recreatie? 

* Da el si-a fumat tigara in recreate. 

Nuj el nu §i-a fumat tigara in recreate. 

Si-a cumparat fata o rochie nou3? 

* Da ea §i-a cump3rat o rochie noua. 

Nu* ea nu §i-a cumparat o rochie noua. 

Si-a vindut ea automobilul? 

9 Da, ea §i-a vindut automobilul. 

N u ’ ea nu §i-a vindut automobilul. 

Imi invat lectia ir clasa. 

Mi-am in vat at lectia in clasa. 

TtiTnveti lectia in clasa. 

Ti-ai invat at lectia in clasa? 

Ti-ai invatat lectia? 

9 Da, mi-am invatat lectia. 

Nu, nu mi-am invatat lectia. 

Ti-ai scris lectia? 

* Da, mi-am scris lectia. 

Nu, nu mi-am scris lectia. 

Ti-ai fumat tigara? 

9 Da, mi-am fumat tigara. 

Nu, nu mi-am fumat tigara. 


181 


LECTIA 48 


Ti-ai cumparat un automobil? 

Da, mi- am cumparat un automobil. 

Nu, nu mi- am cumpSrat un automobil. 


d. Studen^ii i§i invat& lec^iile. 

Studen^ii § i-au inva t at lectiile. 

Si-au invatat studentii lectiile? 

Da, studentii §i-au invatat lectiile. 

Nu, studentii nu §i-au invatat lectiile. 

J^i-au scris ei lectia in caiet? 

Da, ei §i-au scris lectia in caiet. 

Nu, ei nu §i-au scris lectia in caiet. 

2j>i- au cumparat fetele un automobil? 

Da, ele §i-au cumpSxat un automobil. 

Nu, ele nu §i-au cumparat un automobil. 

^i-au vindut fetele cartile de limba rominSl? 

Da, ele §i-au vindut cSrtile de limba romin&. 

Nu, ele nu §i-au vindut cartile de limba rominS. 

Noi ne inva^am lectiile acas§.. 

Noi ne- am inva t at lectiile acasS. 

Dumneavoastra v& inv&t a ti lectiile acasa? 
Dumneavoastra v- a ti InvS t at lectiile acas&? 

V-ati invatat ieri lectia? 

Da, noi ne-am invatat ieri lectia. 

Nu, noi nu ne-am invatat ieri lectia. 

V-ati scris le> .gia in caiet? 

Da, ne-am scris lectia in caiet. 

Nu, nu ne-am scris lectia in caiet. 

V-ati fumat tigarile? 

Da, ne-am fumat tigarile. 

Nu, nu ne-am fumat tigarile. 


V-ati 

Da, 

Nu, 


cumparat o casa in Bucure§ti? 
ne-am cumparat o casa in Bucure§ti. 
nu ne-am cumparat o casa in Bucure§ti. 



182 


LBCJI.A 48 


DIALOG 


Un ref ugiat, Miron Cosma este interogat despre felul 


cum 

a fugit 

din Rominia. 

1. 

INTBROGATORDL : 

Cum te nume§ti? 

2. 

COSMA 

m 

• 

M3, numesc Miron Cosma. 

3. 

I 

• 

• 

Ce acte de identitate ai? 

4. 

C 

• 

• 

Certificatul de na§tere §i diplomele 
de la §coal3. 

5. 

I 

• 

• 

E§ti c3s3torit? Ai copii? 

6. 

C 

• 

• 

Da, sint c3s3torit ins3 n-am copii. 

7. 

I 

• 

• 

Unde $i-ai 13s at so^ia? 

8. 

C 

• 

• 

Mi- am 13sat so^ia in Mizil, la p3rinti. 

9. 

I 

• 

• 

Cum crezi c3 i§i va ci§tiga traiul? 

10. 

C 

• 

• 

Sper c3 i§i va j? ine serviciul la po§t3. 

11. 

I 

m 

• 

Pe unde ai trecut grani^a? 

12. 

c 

• 

• 

Am trecut grani^a in Jugoslavia, pe la 
Jimbolia. 

13. 

I 

• 

• 

Cind ai trecut-o? 

14. 

c 

• 

• 

Am trecut-o noaptea, printr-o p3dure. 

15. 

I 

• 

• 

A fost granita bine p3zit3? 

16. 

c 

• 

• 

Da, cu cirapuri de mine §i cu proiec- 
toare. 

17. 

I 

• 

• 

Nu ti-a fost fric3 de gr3niceri c3 te 
vor prinde? 

i-* 

00 

• 

c 

• 

• 

Mi- a fost f ric3, ins3 mi- am luat riscul 
acesta. 

19. 

I 

• 

• 

Ce s-a intimplat dup3 ce ai ajuns in 
Jugoslavia? 

20. 

c 

• 

• 

Am fost arestat §i $inut la inchisoare. 

21. 

I 

• 

• 

Cum ai sc3pat din Jugoslavia? 

22. 

c 

• 

• 

Este o poveste lunga. 0 voi spune 
altadata. 



183 


LECTI.A 48 



a. l§i parcheazS. studentul automobilul in fata clubului? 
Da, studentul i§i parcheaza automobilul in fata 
clubului. 

Nu, studentul nu-§i parcheaza automobilul in fata 
clubului . 

l§i intrebuinteaz^ studentul dictionarul? 

Da, studentul i§i intrebuinteaza dictionarul. 

Nu, studentul nu-§i intrebuinteazS dictionarul. 

iti conduci automobilul repede? 

Da, imi conduc automobilul repede. 

Nu, nu-mi conduc automobilul repede. 

Iti speli automobilul in fiecare saptamina? 

Da, imi spal automobilul in fiecare simbata. 

Nu, nu-mi spal automobilul in fiecare simbata. 


l§i cheltuiesc soldatii banii la circiuma lui Mitica? 
Da, soldatii i§i cheltuiesc banii la circiuma lux 
Mitica. 

Nu, soldatii nu-§i cheltuiesc banii la circiuma lui 
Mitica. 

l§i construiesc sotii Georgescu o casa noua? 

Da, sotii Georgescu i§i construiesc o casa noua. 

Nu, sotii Georgescu nn-§i construiesc o casa noua. 


184 



LECTI.A 48 


Va cSutati cartile? 

Da, ne cautam cartil e : 

Nu, nu ne cautam cartile* 

Va schimbati cama§a in fiecare zi? 

Da, ne schimbam cama§a m fiecare zi. 

Nu, nu ne schimbam cama§a in fiecare zi. 


Si- a cumparat camaradul un pal ton pentru larna? 

’ Da si- a cumparat un pal ton pentru larna. 

Nu’ nu §i-a cumparat un palton pentru larna. 

Si- a vindut camaradul carte a de limba rominS.? 

* Da el si- a vindut carte a de limba romina^ 

Nu’ el nu §i-a vindut car tea de limba romina. 

Ti-ai adus ma§ina la §coala? 

9 Da, mi- am adus ma§ina la §coaia. 

Nu, nu mi- am adus ma§ina la §coala. 

Ti-ai ajutat camaradul? 

9 Da, mi- am ajutat camaradul. 

Nu, nu mi- am ajutat camaradul. 


Si-au baut camarazii cafeaua? 

9 Da, ei §i-au baut cafeaua. 

Nu, ei nu §i-au baut cafeaua. 

Si-au terminat studentele lectiile? 

9 Da, ele §i-au terminat lec^iile. 

Nu, ele nu §i-au terminat lec^iile- 

V-ati a§teptat camarazii la coltul strazii? ^ 

Da ne-am a§teptat camarazii la coltul strazii. 
Nu’ nu ne-am a§teptat camarazii la coltul strazi 

V-ati incasat cecurile? 

Da, ne-am incasat cecurile. 

Nu, nu ne-am incasat cecurile. 


Jsi -yg vizita Mitica fratele din Rominia? ^ 

Da, Mitica i§i va vizita fratele din Rominia . 
Nu, Mitica nu-§i va vizita fratele din Rommia. 


LECTIA 48 


l§i va bate Mitica so^ia? 

Da, Mitica i§i va bate soljia. 

Nu, Mitica nu-§i va bate sol^ia. 

vei cheltui toi:i banii in Rominia? 

Da, imi voi cheltui to^i banii in Rominia. 

Nu, nu-mi voi cheltui to$i banii in Rominia. 

iti vei construi o casa noua in ora§ul FctgSra§? 

Da, imi voi construi o casS, nouS. in ora§ul F3.gS,ra§. 
Nu, nu-mi voi construi o casS. nouS. in ora§ul 
Fagara§. 

l§i vor vinde studen^ii automobilele? 

Da, ei i§i vor vinde automobilele. 

Nu, ei nu-§i vor vinde automobilele. 

l§i vor cumpSra haine noi? 

Da, i§i vor cump3.ra haine noi. 

Nu, nu-§i vor cump&ra haine noi. 

Va ve^i citi lec^ia? 

Da, ne vom citi lec^ia. 

Nu, nu ne vom citi lec£ia. 

Va ve'fci bea cafeaua la ora zece? 

Da, ne vom bea cafeaua la ora zece. 

Nu, nu ne vom bea cafeaua la ora zece. 


d. Trebuie domnul Pop sa-§i spele automobilul? 

Da, domnul Pop trebuie s£-§i spele automobilul. 

Nu, domnul Pop nu trebuie sa-§i spele automobilul. 

Trebuie domnul Pop sa-§i pregateascS micul dejun? 

Da, domnul Pop trebuie sa-§i pregateasca micul 
dejun. 

Nu, domnul Pop nu trebuie sa-§i pregateasca micul 
dejun. 

Poatc domnul Pop sa-§i vinda automobilul? 

Da, domnul Pop poate sa-§i vinda automobilul. 

Nu, domnul Pop nu poate sa-§i vinda automobilul. 


LECTIA 48 
* 


Poate studentul sa-§i invite prietenii la masa? 

Da, studentul poate sa-§i invite prietenii la masa. 
Nu, studentul nu poate sa-§i invite prietenii la 
masa. 

i’-ebuie sa-ti intilne§ti camaradul? 

Da, trebuie sa-mi intilnesc camaradul. 

Nu, nu trebuie sa-mi intilnesc camaradul. 

Trebuie sa-ti parcbezi ma§ina in locul de parcat? 

Da, trebuie sa-mi parchez ma§ina in locul de parcat. 
Nu, nu trebuie sa-mi parchez ma§ina in locul de 
parcat. 

Poti sa-ti porti uniforma in clasa? 

Da, pot sa-mi port uniforma in clasa. 

Nu, nu pot sa-mi port uniforma in clasa. 


Trebuie studentii sa-§i invete lectiile in fiecare zi? 
Da, studentii trebuie sa-§i invete lectiile in 
fiecare zi. 

Nu, studentii nu trebuie sa-§i invete lectiile in 
fiecare zi. 

Trebuie studentii sa-§i ajute camarazii? 

Da, studentii trebuie sa-§i ajute camarazii. 

Nu, studentii nu trebuie sa-§i ajute camarazii. 

Pot studentii sa-§i bea cafeaua in clasa? 

Da, studentii pot sa-§i bea cafeaua in clasa. 

Nu, studentii nu pot sa-§i bea cafeaua in clasa. 

Pot studentii sa-§i bage miinile in buzunare in clasa? 
Da, studentii pot sa-§i bage miinile in buzunare 
in clasa. 

Nu, studentii nu pot sa-§i bage miinile in buzunare 
in clasa. 

Trebuie sa va cumparati un automobil nou? 

Da, trebuie sa ne cumparam un automobil nou. 

Nu nu trebuie sa ne cumparam un automobil nou. 

Trebuie sa va vindeti casa din Bucure§ti? 

Da, trebuie sa ne vindem casa din Bucure§ti. 

Nu, nu trebuie sa ne vindem casa din Bucure§ti. 


187 




LECTIA 48 

J 


Putet:i sa va conduce^! automobilul repede? 

Da, putem sa ne conducem automobilul repede. 

Nu, nu putem sa ne conducem automobilul repede. 

Pute-fci sa va citi-fi ziarul in clasa? 

Da, putem sa ne citim ziarul in clasa. 

Nu, nu putem sa ne citim ziarul in clasa. 



188 




EXERCITII GRAMATICALE SUPLIMENTARE 

9 — 


a. Cind ti-ai cump&rat automobilul? 

Ti-ai^adus automobilul la §coaia? 

fiind ti-ai spalat automobilul ultima data? 
Cind iti vei vinde autonobilul? 

Ti-ai invatat lectia? 

ii -ai scris lectia in caiet? 

ii -ai adus lectia la §coala? 

In cit timp terminat lectia? 

Cind t i-ai intilnit intii camarazii? 

Ti-ai invivat camarazii la o cafea? 

ti -ai ajutat camarazii? 

ii -ai salutat ofiterii totdeauna? 

b. Cind §i-a cumparat camaradul automobilul? 
Si- a adus el automobilul la §coaia? 

Cind §i-a spalat automobilul ultima data? 
Cind i§i va vinde automobilul? 

Si-aui invatat camarazii dumitale lectia? 
finde §i-au scris ei lectia? 

Si-au adus ei cartile la scoaia? 

In cit timp §i-au terminai ei lectia? 


189 


o 


LECTIA 48 


Cind §i-a intilnit camaradul dumitale profesorii? 
Cind §i-a primit cartile? 

Cind i§i nya^a lectia? 

Cind i§i parcheaza el automobilul? 

Cind i§i fumeaza % igarile ? 

Unde i§i fumeaza tigarile? 

.Are voie sa-§i fumeze tigarile in clasa? 


c. Cind va inva^ati lectiile? 

Cind va aduce^i lectiile la §coala? 

Cind va scriefi lecfiile? 

Cind va be^i cc.feaua? 

Cum va tratati camarazii din celelalte clase? 
Unde va arunca^i hirtiile? 


I 


LECTIA 48 
1 



<; 


BUC.AT.fl DE CITIRE 


Mircea Moraru §i-a inceput povestea astfel: 

Eram avocat, imi aveam biroul pe strada principals. §i 
imi aparam clien^ii cum §tiam mai bine. Eram cSsatorit 
insa nu aveam copii. Eram mul^umit cu traiul meu. 

flu venit insa comuni§tii. La inceput, eu n-am crezut 
ca ei vor fi a§a de rai cum spuneau unii. Credeam ca voi 
putea fi §i in viitor un avocat bun §i cinstit. Curind 
insa am vazut ca nu se putea trai cu ei. Comuni§tii au 
schimbat judecatorii. Avoca^ii care aparau pe clien^ii 
persecuta^i de comuni§ti, erau trimi§i la munca forfata. 
Nimeni nu mai alegea un avocat care nu le placea comuni§- 
tilor. 

Ca mine erau mul^i. Nu §fciam ce sa facem: sa luptam 
acum in contra comuni§tilor sau sa asteptam o ocazie mai 
buna. Ne-am gindit mult §i bine. 

Am §tiut ca nu puteam lupta in contra comuni§tilor 
numai cu miinile noastre §i cu putinele arme pe care le 
aveam. Mai mult, noi nu puteam primi ajutor din straina- 
tate, pentru ca Rominia nu are granife comune cu -fcarile 
libere. Toate farile vecine cu Rominia sint comuniste: 
Ungaria, Jugoslavia, Bulgaria §i desigur, Rusia. In 
astfel de condifii, este greu sa fugi din Rominia, fiind 
inconjurata de vecini comuni§ti. S-au intimplat multe 


o 


191 


LECTIA 48 


cazuri, in care rominii fugi£i in Jugoslavia, au spus c3 
au fugit din Rominit din cauza comuni§tilor §i c3 ar vrea 
sa lupte in contra lor. Jugoslavii insa pe unii i-au 
aruncat in ; nchisori, pe al^ii i-au trimis inapoi in 
Rominia pentru c3, au spus ei, n §i noi sintem comuni§ti." 

Rominii care au fost prin§i §i au spus ca au fugit 
din cauza comunismului lui Stalin au fost primi^i pu^in 
mai bine: au fost pu§i la lucru, daca au avut norocul sa 
nu fie trimi§i la inchisoare. 

X X X X X X X 

Cu toate ca §tiam aceste lucruri, mi-am luat riscul 
sa fug in strainatate. Pina la grani^a am mers cu o 
ma§in3 de ocazie §i cu trenul. De multe ori am fost oprit 
de poli^ie §i controlat, ins3 am avut noroc ca am avut 
toate actele in ordine. Cind m-au intrebat de ce m3 due 
in direc^ia grani^ei, le-am spus c3 vreau s3 lucrez la 
fabrica Astra din Arad. Dupa cum §ti$i, ora§ul Arad nu 
este departe de grani^S.* Ei m-au crezut §i m-au 13sat s 3 
plec mai departe. Cind am ajuns la grani^S, m-am dus la 
un %&ran §i 1-am intrebat da c3 sint mul'fci strSini prin sat. 
El mi- a r3spuns ca nu §tie. Apoi 1-am intrebat dac3 are 
lucru pentru mine §i daca m3, lasa sa-1 ajut. El mi- a spus 
c3 are §i amindoi am mers a doua zi la lucru §i am lucrat 
la cimp. Am vazut unde este grani^a §i padurea prin care 
trebuia sa tree. Am v3zut ca trebuia sa fiu foarte atent 
cind tree, din cauza minelor. De asemenea, cu toate c3 
erau proiectoare, era greu ca granicerii sa le intrebuin- 
■fceze in padure ; a§a ca noaptea am trecut prin p3dure §i 
am ajuns in Jugoslavia. 

Cum am scapat din Jugoslavia §i am sosit aici,, este 
alta poveste. V3 voi spune aceasta poveste altadata. 


192 


LECTIA 48 


Intrebari : 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 

7. 

8 . 
9. 

10 . 

11 . 

12 . 

13. 

14. 

15. 

16. 

17. 

18. 

19. 

20 . 


Cs era Mircea Moraru in Roromia? 

Cum i§i ci§tiga traiul? 

Era multumit cu traiul? 

Unde i§i avea el biroul? 

Ce a crezut el la inceput? 

I-au facut comuni§tii via%a grea? . ,. 1nr? 

De ce n- au putut ei lupta in contra comum§tilor? 

Cum sint toti vecinii Rominiei? _ 

Pot rominii primi ajutor din strainatate? 

Au fugit multi romini in strainatate? 

Ce s-a intimplat cu rominii care au spus ca au 
fugit din cauza comuni§tilor? ^ 

Cu ce a mers el pina la granita? 

A fost el oprit de politic? 

A avut el actele in ordine? 

De ce a spus el ca se duce spre granita? 

Cum a studiat el terenul? 

Dp re trebuia el sa fie foarte atent? 


Erau cimpuri de mine? 

Cind a trecut el granita? ^ 0 

A spus el cum a scapat din Jugoslavia? 



193 



LECTIO 48 



TEME PENTRU ORA DE APLTO AJIE 


a. Studentul intreaba pe profesor cum a scSpat un romin 
din Romima. 

Un student spune de ce crede ca este periculos sS fugi 
dm Romima. s 

Un student spune cum este pazita grani^a. 

Un student spune cum este pazita magazia. 

b. De tradus in romine§te : 


_ T 5j S 4. m u n identification papers at home. He 

says that he is married, has two children, and lives with 
his aunt. He left his children at home, and took a walk 
through the park. He said that he didn T t know that he 
the border. Only when he saw the searchlights 
that he was too far into the communist part of’ 

He took the risk and was caught. 


crossed 
he knew 
Berlin. 


c. De tradus in engleze§te 


Lui nu l-a fost frica sa se plimbe in partea aceea de 
1 U - 0a u- ca n “ a cunoscut-o bine. El este arestat § i 

pt nn i® i nch l so ? re - J1 poate sa-§i ia cu el numai hainlle. 
El nu poate sa-§i va da avocatul. Sint sigur ca el nu-si. 
va mai uita actele de identitate §i nu-§i va mai lua riscul 
asta^ Daca va scapa cu viata, el va fi cel mai fericit om 


194 


Glume : 


LECTI.A 


48 


d. 


Un refugiat care tr&ia la Paris a stat de vorba cu un 
comunist din Ronunia . Comunis tux i— a spus ca in Rominia 
este bine; i-a spus sa nu creada ce spun cei care fug din 
Rominia, pentru ca numai ho^ii fug din Rominia, aceia care 
au furat banii statului §i le este frica sa se intoarca §i 
a§a mai departe. Refugiatul acesta nu era prea inteligent. 
El a crezut aproape tot ce i-a spus comunistul. 


Cind comunistul i-a descris situatia din Rominia in 
culon foarte frumoase, refugiatul nostru a spus ca se in- 
toarce in Rominia. El a crezut minciunile comunistilor . 

El a spus insa prietenilor sai din Paris, urmatoarele : 

- Daca situatia va fi buna, va voi scrie cu creion 
negru; daca nu va f. buna, va voi scrie cu creion ro§u. 

Dupa citeva oaptamini, prietenii lui au primit de la 
v.1 o scrisoare lungS §i intre altele, el spunea: Mi- am 

gasit familia sanStoasa; mi- am vizitat prietenii §1 v£d 
ca to^i oamenii i§i trimit copiii la universi tate . Am 
numai un singur necaz: in tot ora§ul, n-am gasit un creion 

r °§u, sa va scriu o scrisoare in culoarea comunistal n 


=:*=*=*=*—* -* -'k =rk —k —k 


' Trei oameni s-au intilnit intr-o inchisoare comunista. 
Primul a spus: 

- Eu sint aici pentru ca am luptat pentru Lucretiu 
Patra§canu. 

.A1 doilea a spus: 

- Eu sint aici, pentru ca am luptat in contra lui. 

A1 treilea a spus: 

- Eu sint Lucretiu Patra§canu. 

Pe cine nu la§i sa moara, nu te lasa sa 
traiesti. 


e. Proverb: 


LECTIA 48 

» 



§217. In this lesson we learn a very commonly used 
substitute for meu , dumitale , lui , etc. 


Instead of saying: 


You may say: 


Beau cafeaua me a . 

Vei vinde automobilul dumitale ? 

Va schimba cama§a lui . 


Imi beau cafeaua. 
m vei vinde automo- 
bilul? 

i§i va schimba cama§a. 


Vom citi lec^iile noastre . 

Unde scrie^i lec^iile dumneavoastra ? 

Studenfii fumeaza ^igarile lor . 


Ne vom citi lec'fciile. 
Unde va scrie^i lee- 
's; iile? 

Studenfii i^i. fumeaza 
•figarile . 


Am consultat pe doctorul meu . 

.Ai spalat automobilul dumitale? 

.Ar vinde automobilul lui (ei) . 

.Am in va^ a lectiil® no as tre mai bine. 
A^i terminat lec^iile voastre? 

Au baut toata berea lor. 


Mi- am consultat 
doctorul. 

Ti-ai spalat automo- 
bTlul? 

Si-ar vinde automo- 
bilul. 

Ne- am invafa lec^iile 
mai bine. 

V-ati terminat lec- 
tiile? 

Si-au baut toata 
berea. 


196 


LECTI.A 48 


Trebuie sa spal cama§ile mele . 

Trebuie sa speli ciorapii dumitale . 

Trebuie sS. spele ciorapii lui . 

Trebuie sa aducem creioanele 
noastre. 

Vrel^i sa inva.'fcati lec^iile 

dumneavoastra ? 

Ei vreau sa termine -fcigarile lor 
intii. 


Trebuie sa-mi spS.1 
cam&§ile. 

Trebuie s£-ti speli 
ciorapii. 

Trebuie sa-§i^ spele 
ciorapii. 

Trebuie sa n£ aducem 
creioanele . 

Vre^i sa va anvS'fcati 
lec^iile? 

Ei vreau s£-§i term- 
ine intii tig&rile. 


§218. As you may have observed, the equivalents are: 


meu, mea, mei, mele 
dumitale (tau, ta, tai, tale) 
lui, ei (s&u, sa, s£i, sale) 


imi, (-mi, mi-) 

iti, (-tit ti-) 
£ ? i, (-§i, §i-) 


nostru, noastrS., no§tri, noastre 
dumneavoastra (vostru, voastra, 
vo§tri, voastre) 
lor 


ne 

va, (v-) 

£§i, (-§i, §i-) 


§219. There is one important note to make: _i§i is 

used only to mean his or her own (or their own ) . 


Examples : 

El §i-a condus automobilul foarte bine, (his own car). 

El §i-a schimbat cama§a. (his own shirt). 

El i§i va vinde automobilul. (his ,wn car). 

Trebuie saȤi duca copiii la doctor. (his own children). 


Contrast with: 

El a condus automobilul lui. (It could be his, or some- 
body else’s car). 

El va vinde automobilul lui. (It could be that his friend 

Brown had a car, and he will 
sell his, Brown T s, car; or 
it could be someone else’s). 




197 


LECTIA 48 


a. Intrebari: 



1. Cind iti scrii lectia? 

2. In cit timp iti termini lectia? 

3. Cind iti duci familia la cinema? 

4. Cum iti saluki ofi^erii? 

5. Cind vrei sS~ti fumezi ^igara? 

6. Cind iti place sa-ti bei cafeaua? 

7. Ti-ai pierdut vreodata to$i banii? 

8. Ti-ai in vat at bine lectia? 

9c Cind §i-a cumparat camaradul automobilul? 

10. Unde §i-a inchiriat casa? 

11. Cind i§i va aduce sotia aici? 

12. Crezi ca §i-ar vinde automobilul? 

13. .Ai mers vreodata cu ma§in3. de ocazie? 

14. .Ai trecut vreodata granita in Canada? 

15. Cum sint granicerii? 

16. Cuno§ti mul^i refugiati? 

17. Cum crezi ca au plecat refugiatii din Rominia? 

18. Cum i§i f ac refugiatii traiul in America? 

19. Cine prinde hotii? 

20. Cum sint ei paziti? 

21. Scapa multi din ei? 

22. Cine va controleaza temele acasa? 

23. Care sint vecinii Rominiei? 

24. Ai certificat de na§tere? De unde? 

b. Va rog sa scrieti o compozitie despre: 

Cum cred ca este viata sub comuni§ti. 


198 


VOCABULAR 


_ii i 4*' 


Expresii idiomatic e : 

certificate de na§tere 
a-§i lua riscul 


birth certificate 
to take the risk, 
to take chances 


ma§ina de ocazie 

a merge cu ma§ina de ocazie 
fiind incon jurata 


to hitchhike 
being surrounded 


Vocabular : 



c imp , -uri 
certificat, -e 
comun, -a; -i, 
granite, -te 
granicer, -i 
mina, mine ^ 
padure, -ri 
refugiat, -t* 
serviciu, -cii (neutre) 

trai 

field 

certificate 

common 

border 

border guard 

mine 

forest 

refugee 

service; job 

living 

Bulgaria 

Jugoslavia 

Rusia 

Ungaria 


Bulgaria 

Yugoslavia 

Russia 

Hungary 

Verbe : 



a controla, -lez, -lat 
a pazi, pazesc, pazit 
a persecuta, persecut, persecutat 
a prinde, prind, prins 
a scapa, scap, scapat 

to control 
to watch, guard 
to persecute 
to catch 
to escape 

prind 

prinzi 

prinde 

sc ap 
sc api 
scapa 

imi iau riscul 
i^i iei riscul 
i§i ia riscul 

prindem 

prinde^i 

prind 

scapam 

scapa^i 
sc apa 

ne luam riscul 
va luati riscul 
i§i iau riscul 



o 

ERJC 


199 


LECTIO 48 


!■ i 

! ' 

i s 


r 

i 

! 

! 

i 



LECT iA 49 


INTRODUCERE.A GRAMftTICII NOI 


a. Eu am luat cartea domnului Popescu. 

Eu am luat cartea lui Popescu. 

Eu i- am luat cartea. 

I-ai luat cartea domnului Popescu? 

Da, i-am luat cartea. 

Nu, nu i-am luat cartea. 

I-ai fumat tig ara lui Mitica? 

Da, i-am fumat i^igara. 

Nu, nu i-am fumat •fcigara. 

I-ai baut cafeaua? 

Da, i-am baut cafeaua. 

Nu, nu i-am baut cafeaua. 

I-ai spalat automobilul? 

Da, i-am spalat automobilul. 

Nu, nu i-am spalat automobilul. 

Studentul a luat cartea mea de pe masa. 
Studentul mi-a luat cartea de pe masa. 


201 


LECTI.A 49 


Ti-a luat studentul cartea de pe masa? 

Da, studentul mi-a luat cartea de pe masa. 

Nu, studentul nu mi-a luat cartea de pe mas&. 

Ti-a fumat camaradul ^igara? 

Da, camaradul mi-a fumat % igara . 

Nu, camaradul nu mi-a fumat i:i-gara. 

Ti-a baut sotia cafeaua? 

Da, sotia mi-a baut cafeaua. 

Nu, sotia nu mi-a baut cafeaua. 

Ti-a spalat baiatul ma§ina? 

’ Da, el mi-a spalat ma§ina. 

Nu, el nu mi-a spalat ma§ina. 


b. Eu am luat carijile lor din clasa. 

Eu le- am luat c&rtile din clasa. 

Le-ai luat car^ile din clasa? 

Da, le-am luat cartile din clasa. 

Nu, nu le-am luat cartile din clasa. 

Le-ai baut cafeaua studentilor? 

Da, le-am baut cafeaua. 

Nu, nu le-am baut cafeaua. 

Le-ai spalat automobilele? 

Da, le-am spalat automobilele. 

Nu, nu le-am spalat automobilele. 

Le-ai fumat tigarile? 

Da, le-am fumat t^garile. 

Nu, nu le-am fumat ^igarile. 


c. Profesorul a luat cartile noastre. 
Profesorul ne- a luat cartile. 

V- a luat profesorul c&rtile? 

Da, profesorul ne-a luat cartile. 

Nu, profesorul nu re- a luat cartile. 


202 


LECTIA 49 




V-a f u r i ^ camaradul figarile? 

Da, camaradul ne-a fumat ^ig&rile. 

Nu, camaradul nu ne-a fumat figarile. 

V-a baut camaradul cafeaua? 

Da, camaradul ne-a baut cafeaua. 

Nu, camaradul nu ne-a b&ut cafeaua. 


d. V-au baut studenfii cafeaua? 

Da, studen^ii ne-au bSut cafeaua. 

Nu, studen^ii nu ne-au bS.ut cafeaua. 

V-au spalat camarazii automobilele? 

Da, camarazii ne-au spalat automobilele. 

Nu, camarazii nu ne-au spctlat automobilele. 




203 


* 




LECTIA 49 


DIALOG 


Mitica se intilne^te cu prietenul sau Costica, dupa ce 
§i-a dus ma§ina la garaj. 


1 . 

2 . 

3. 

4. 

5. 

6 . 


7. 

8 . 


9. 

10 . 


11 . 

12 . 

13. 

14. 


15. 

16. 

17. 

18. 


19. 

20 . 


21 . 

22 . 

23. 

24. 

25. 

26. 

27. 

28. 


COSTICft: Am auzit ca ^i-ai dus ma§ina la garaj. 

MITICA : Da, mi- am dus ma§ina la garaj alaltaieri. 


C : Cg s-a intimplat? Ai avut un accident? 

M : Da, am avut un accident. 


C : N-ai fost atent? 

M : Ba dal Am scos ma§ina din garaj s& merg la 

lucru. . . 


C 

M 


C 

M 


C 

M 


Era circulate mare pe strad&? 

Nu prea mare. Am pornit motorul, am pus 
ma§ina in viteza.... 

Si nu te-ai putut opril 

Adevaratl Am vrut sa opresc la colt ansa 
marina nu s-a opritl 

N-au functionat frinele? 

Nu, n-au functional. 


C 

M 


C 

M 


Ce ai f^cut atunci? Te-ai speriat? 

Nu, nu m-am speriat. Am intors volanul la 
dreapta. . . . 

Si ai lovit un camionl 

fru, n- am lovit un camion, am lovit un copaci 


C 

M 


C 

M 


C 

M 


Ce a spus mecanicul cind vSzut ma§ina? 

Cind mi- a vazut ma§ina, a ris §i a facut o 
gluma. 

0 gluma buna? 

A spus ca ar fi mai bine sa %in uleiul §i sa 
schimb ma§ina. 

Cit va costa sa-ti repari ma§ina? 

Peste 6.000 de lei. 


C : Ce trebuie sa repare el pentru 6.000 de lei? 

M : Sasiul este stricat rau. 


C : Nu-ti vei vinde ma§ina? 

M : Dimpotriva; o voi ti- ne inca doi ani. 


C : De ce? 

M : Pentru ca are cauciucuri noi. Le-am cumparat 

saptamina trecuta. 


204 


LECTIA 49 



EXERCITII GR.AM.ATIC.ALE 


a. Domnul Pop ii conduce automobilul domnului Birsan? 

Da, domnul Pop ii conduce automobilul. 

Nu, domnul Pop nu-i conduce automobilul. 

Domnul Pop ii conduce automobilul doamnei Birsan? 

Da, domnul Pop, ii conduce automobilul. 

Nu, domnul Pop, nu-i conduce automobilul. 

Iti ia doctorul tempera tura cind e§ti bolnav? 

Da, doctorul imi ia temperatura cind sint bolnav. 

Nu, doctorul nu-mi ia temperatura cind sint bolnav. 

l%i ia doctorul temperatura cind e§ti bolnav^? 

Da, doctorul imi ia temperatura cind sint bolnava. ^ 
Nu, doctorul nu-mi ia temperatura cind sint bolnava. 

Le fumeaza Mitica ^igarile studen^ilor? 

Da, el le fumeaza tig^rile . 

Nu, el nu le fumeaza tigarile. 

Le cite§te el scrisorile? 

Da, el le cite§te scrisorile. 

Nu, el nu le cite§te scrisorile. 


205 


3 

ERLC 



LECTI.A 49 


VS. poarta camarazii hainele? 

Da, camarazii ne poartS hainele. 

Nu, camarazii nu ne poarta hainele. 

Va face doctorul analiza singelui cind sinte^i bolnavi? 
Da, cind sintem bolnavi, doctorul ne face analiza 
singelui. 

Nu, doctorul nu ne face analiza singelui cind sintem 
bolnavi. 


b. Cine i-a furat haina lui MiticS? 
Costica i-a furat haina. 

Nu §tiu cine i-a furat haina. 

Cine i-a citit scrisoarea lui Mitica? 
Costica i-a citit scrisoarea. 

Nu §tiu cine i-a citit scrisoarea. 

Cine %i-a purtat hainele? 

Mitica mi-a purtat hainele. 

Nu §tiu cine mi-a purtat hainele. 

Cine fi-a reparat ma§ina? 

Mecanicul mi-a reparat ma§ina. 
Nimeni nu mi-a reparat ma§ina. 

Cine le-a furat ma§ina? 

Un hot le-a furat ma§ina. 

Nu §tiu cine le-a furat ma§ina. 

Cine le-a baut cafeaua? 

Un student le-a baut cafeaua. 

Nu §tiu cine le-a baut cafeaua. 

Cine v-a cumparat casa? 

Un ofiter ne-a cumparat casa. 

Nimeni nu ne-a cumparat casa. 

Cine v-a furat hainele? 

Un hot ne-a furat hainele. 

Nu §tim cine ne-a furat hainele. 


c. Crezi ca domnul Mitica li va cumpara casa domnului 
Costica? 

Da, cred ca li va cumpara casa. 

Nu, nu cred ca li va cumpara casa. 


206 


LECTI.A 49 


Crezi c& hotul li va fur a portofelul doranului Mitica? 
Da, cred ca hotul ii va fura portofelul doinnului 
Mitica. 

Nu, nu cred ca hotul ii va fura portofelul. 


Iti va cheltui sotia toti banii? 

Da, sotia imi va cheltui toti banii. 
Nu, sotia nu-mi va cheltui toti banii. 

Iti va spaia Mitica autoraobilul? 

Da, Mitica imi va spaia automobilul. 
Nu, Mitica nu-mi va spaia automobilul. 


Le va fura hotul banii studentilor? 

Da, hotul le va fura banii. 

Nu, hotul nu le va fura banii. 

Le va lua doctorul pulsul studentilor boluavi? 
Da, doctorul le va lua pulsul. 

Nu, doctorul nu le va lua pulsul. 


Va va vinde camaradul hainele? 

Da, camaradul ne va vinde hainele. 

Nu, camaradul nu ne va vinde hainele. 

VS va bea camaradul ^uica? 

Da, camaradul ne va bea t u i° a : 

Nu, camaradul nu ne va bea t u i ca « 

Vrea hotul sa-i fure banii domnului Mitica? 

Da, hotul vrea sa-i fure banii. 

Nu, hotul nu vrea s5-i fure banii. 

Vrea mecanicul sa-i cumpere ma§ina domnului Mitica? 
Da, mecanicul vrea s£.-i cumpere ma§ina. 

Nu, mecanicul nu vrea s&-i cumpere ma§ina. 

Vrea studentul sa-|i spele ma§ina? 

Da, el vrea sa-mi spele ma§ina. 

Nu, el nu vrea sa-mi spele ma§ina. 

Vrea sa-ti taie iarba? 

Da, vrea sa-mi taie iarba. 

Nu, nu vrea sa-mi taie iarba. 


LECTI.A 49 


Vrea doctorul sa le la pulsul studenfilor bolnavi? 
Da, el vrea sa le ia pulsul. 

Nu, el nu vrea sa le ia pulsul. 

Vrea studentul sa le poarte hainele? 

Da, studentul vrea sa le poarte hainele. 

Nu, studentul nu vrea sa le poarte hainele. 

Vrea studentul sa va conduca automobilul? 

Da, el vrea s& ne conduca automobilul. 

Nu, el nu vrea sa ne conduca automobilul. 

Vrea sa v§. citeasca scrisoarea? 

Da, el vrea sa ne citeasca scrisoarea. 

Nu, el nu vrea s§. ne citeasca scrisoarea. 


e. Imi vei spala automobilul? 

Ifi voi spala automobilul. 
Nu-fi voi spSla automobilul. 

Imi vei lua pulsul? 

Ifi voi lua pulsul. 

Nu-fi voi lua pulsul. 

Imi vei fuma figara? 

Ifi voi fuma figara. 

Nu-fi voi fuma figara. 

Imi vei cumpara casa? 

Ifi voi cumpara casa. 

Nu-fi voi cumpara casa. 


f. I-ar fura hoful banii lui Mitica daca ar putea? 

Da, hoful i-ar fura banii daca ar putea. 

Nu, hoful nu i-ar fura banii daca ar putea. 

Ti-ar cumpara Mitica automobilul daca ar avea bani? 

* Da, Mitica mi-ar cumpara automobilul daca ar avea 
bani . 

Nu, Mitica nu mi-ar cumpara automobilul daca ar avea 
bani. 


208 


* 


LECTI A 49 


Le-ar cumpara Mitica casa sotilor Georgescu daca ar 
avea bani? 

Da, el le-ar cumpara casa. 

Nu, el nu le-ar cumpara casa. 

V-ar taia studentul iarba daca i-afi plSti? 

Da, ne-ar taia iarba daca i-am piati^ 

Nu, nu ne-ar taia iarba daca i-am plati. 


g. Eu a§tept pe fratele meu. 

Eu imi a§tept fratele. 

Eu am a§teptat pe fratele meu. 

Eu mi-am a§teptat fratele. 

Eu voi a§tepta pe fratele meu. 

Eu imi voi a§tepta fratele. 

Eu vreau s& a§tept pe fratele meu. 

Eu vreau sa-mi a§tept fratele. 

Citeodata MiticS. invitS. pe sora sa la restaurant. 
Citeodata MiticS i§i invita sora la restaurant. 

Ieri, Mitica a invitat pe sora sa la cinema. 

Ieri, Mitica §i-a invitat sora la cinema. 

Mitica va invita pe sora sa la restaurant. 

Mitica i§i va invita sora la restaurant. 

Mitica vrea sa invite pe sora sa la masa. 

Mitica vrea sa-§i invite sora la masa. 


209 




LECTI.A 49 



(EXERCIT II GRAMATICALE SUPLIMENT.ARE) 


a. Cine ia temperatura cind te duci la doctor? 

Cine i^i ia pulsul? 

Cine 1^1 face analiza singelui? 

Unde lfi pui hainele? 

Cind se duce un om la doctor, cine ii ia temperatura? 
Cine ii ia pulsul? 

Cine ii face analiza singelui? 

Unde i§i pune el hainele? 

Cmd se due studen^'ii la doctor, cine le ia temperatura 7 
Cine le ia pulsul? 

Cine le face analiza singelui? 

Unde i§i pun ei hainele? 


b. (Costica are o cairera frumoasa, multe haine, car^i §i 
a§a mai departe. MiticS. a intrat in camera si le-a 
furat.) 

Cine i-a furat hainele? 

Cine i-a citit car^ile? 

Cine i-a luat costumele de haine? 

Cine i-a purtat hainele? 

Cine i-a vindut hainele in ora§? 


210 


idLA 


LECTI.A 49 
> 


c. (Costica s-a dus in ora§ ca sa cumpere alte haine. 
Acolo, el a vazut toate lucrurile pe care le-a furat 
Mitica. ) 

Cine §i-a vazut hainele? 

Cine §i-a vazut carfile? 

Cine §i-a incercat hainele? 

Cine §i-a purtat hainele iara§i? 


d. (Profesorul pronunfa propozifiile urmatoare §i studentul 
trebuie sa le spuna in forma noua.) Exemplu: 

Profesorul: Eu fumez figara lui. 

Studentul : Eu ii fumez figara. 

Eu am a§teptat pe fratele meu. 

Eu am a§teptat pe fratele lui. 

Noi am cunoscut pe frafii lui. 

Noi am cunoscut pe fratii lor. 

El a invitat pe fratii lor la masa. 

El a cumparat automobilul lor. 

El a condus automobilul lor. 

El a condus automobilul ei. 

.Ai. vazut automobilul lui? 

Ai vazut automobilul meu? 

Popescu a scris lectia lui (Popescu) . 

Popescu a fumat t igara lui (Popescu). 

Popescu a fumat t igara lui (Olteanu). 

Popescu a rupt creionul lui (Olteanu). 

Popescu a luat creionul lui (Olteanu). 

Noi am terminat lecfiile noastre. 

Ei au terminat banii lor. 

Ei au terminat lecfiile lor. 

Studenfii au terminat banii (parinfilor lor.) 

Hotul a furat banii lui. 

Hoful a furat banii lor. 

Hoful a furat banii mei. 

Hoful a furat banii dumitale? 

(Propozifiile de mai sus pot fi intrebuinfate : la 

prezent, viitor, conditional §i subjonctiv.) 




211 


LECTI.A 49 



BUC.AT.S DE CITIRE 


Mi- am vindut automobilul pentru ca consuma prea multa 
benzina. Ieri, m-am dus sa cumpar un automobil de mina a 
doua. Vinzatorul a venit §i m-a intrebat cit vreau sa 
platesc. Cind i- am spus ca numai 600 de dolari, mi-a 
aratat o ma§ina veche, cu rotile murdare §i fara cauciuc 
de rezerva. 

Am ridicat capota §i m-am uitat la motor. Radiatorul, 
carburatorul, generatorul |i pompele erau bune. .Acumulatcr 
rul era nou insa cauciucurile erau vechi. 

M-am suit in ma§ina. am pornit motorul, am schimbat 
vitezele §i ma§ina a mers foarte bine. Am ajuns la o 
strada cu sens unic . Am vrut sa opresc. Am luat piciorul 
de pe accelerator §i 1- am pus pe frina, insa ma§ina a mers 
mai departe. Numai atunci am observat ca frina nu funcl^i- 
ona. M-am intors inapoi la vinzator §i i-am spus ca am 
fost norocos ca n-am avut un accident de automobil. 

Acolo, 1-am intilnit pe Potircescu, care §i el cauta 
un automobil de mina a doua. El mi-a spus ca automobilul 
lui era stricat, pentru ca a avut un accident rau. Cind 
a vrut sa faca o intoarcere la stinga, a scos mina pe geam 
§i a facut semn cum spune legea; insa masina care venea 
din direc^ia opusa, cu viteza prea mare, n-a putut opri §i 


212 


LECTIA 49 


s-a ciocnit cu ma§ina lui Potircescu. AnJndoua ma ? inile 
au fost stricate rau. 


§i 


Doi politisti au venit imediat, au fotografiat ma§inile 
1-au arestat pe §oferul celalalt. El era bea . 


Potircescu §i-a dus ma§ina la garaj, unde un mecanic 
s-a uitat la ea §i i-a spus c2 reparajia va cos *a t 

mult, pentru cS pretul pieselor de schimb s-a ndicat mult 

in ultimele luni. 


Intrebari : 

1. Cind te-ai dus sa cumperi un automobil? 

2. Ce fel de automobil te-ai dus s£ cumperi. 

3. De ce ti-ai vindut automobilul cel vechi? 

4. Citi bani ai avut pentru acest automobil de mma 

a doua? . . . , _ 

5. Ce ai ridicat §i la ce te-ai uitat. 

6. Cum erau cauciucurile? <#1 _ 

7. Dar radiatorul, carburatorul, generatorul. 

8. Ce ai fetcut dupS. ce te-ai suit m ma§ina? 

9. Pe ce fel de stradS. ai condus? 

10. A avut ma§ina asta frine bune? 

11. Cum era automobilul lui Potircescu? 

12 Poti s& ne spui cum s-a intimplat accidentul? 

13! Ce au f&cut politi§tii cu §oferul beat? 

14. Unde si- a dus Potircescu ma§ma?^ 

Cine s-a uitat la ma§ina lui Potircescu? 



213 



LECTIA 49 



TEME PEN1RU ORA DE APLICAJIE 

a. Un student i§i descrie automobilul. 

Un student descrie un automobil pe care ar vrea set— 1 
aib £. 

Un student mtreabS. pe celctlalt despre automobilul pe 
care il are. 

b. De tradus in limba romina: 

Did you hear that I took my car to the garage? I had 
an accident, and the car needs repairs. I T 11 tell you how 
it happened. I was ready to leave for work. After I got 
into the car, I got the keys out of my pocket, I started 
the motor , put the car in gear ? and left. I was driving 
about 30 miles an hour, when I saw a boy running in front 
of my car. I put on the brakes, but they didn't work. I 
did not want to hit the boy, so I turned the steering wheel 
to the right and hit a tree. 

c. De tradus in limba engleza: 

- Noroc! Mi-ai reparat automobilul? 

- Inca nu. Am incercat sa repar pompa de ulei. 

- Cum sint frinele? 

- Ac urn sint bune. 


214 


LECTI.A 49 


- Dar cauciucurile? 

- Cauciucurile sint bune ; insS cauciucul de rezerva nu 
este prea bun. 

- Unde mi-e cheia? 

- Ti-am uitat cheia in atelier; m& due s-o aduc . 


d. Glume: 

Gheorghe Stroe §i— a intrebat so^ia, Maria. 

— De ce nu te ui^i la semnalele de circula^ie? 

- Pentru cS., a raspuns Maria, toate sint la fel. Dac£ 
ai vazut unul, le-ai vazut pe toatel 


ToatS. lumea i§i aduce aminte de vinz&torul de automobile 
vechi, care spunea clientilor cS. automobilul care era de 
vinzare n-a fost condus cu vitezS mai mare de 25 de mile 
pe ora, pentru ca proprietara era o inv&t&toare bStrina, 
care 1-a condus numai. la biserica §i inapoi. .Asta a f<?st 
demult. Ac um, cineva a vazut o alta reclamS. intr-un ziar. 
Reclama spune cam a§a: 

Thunderbird, cu patru pompe de benzina, patru viteze 
inainte, patru cauciucuri Michelin §i cu ro^i speciale. 

N-a fost condus niciodat& cu viteza mai mare de 110 mile 

pe ora.” 


=*■ =*=*=*=*=*=*=*=*=*=* = 



Cine risca, ci§tiga 



tf(^ 


e. Proverb: 


LECTIA 49 



EXPLIC A TE I GRAM.ATICALE 


§220. In this lesson we learn a few more uses of imi 
. ,-A y il- The thing to remember is this: U~' 

mean his and theirs , but his - somebody else T s: 
theirs - somebody else 1 s . Examples: 


A i • 

iti. 


^ §i~3 pierdut cheia - he lost his own key 

El i-a pierdut cheia - he lost his (somebody else's) key. 

§i~a gasit cheia - he found his (own) key. 

El l- a gasit cheia - he found his (somebody else's) key. 

Ei |i- au luat car-file - they took their (own) books. 

Ei le-au luat carfile - they took their (somebody else's) 

books. 


Ele i§i fumeaza tigarile - they smoke their (own) cigar 

ettes. 

Ele le fumeaza tigarile - they smoke their (somebody 

else’s) cigarettes. 

§221. li_ and le are used for both masculine and 
teminine: Eu ii voi spala automobilul. li could refer 

to either lui or ei, and the following foras could be 
used in the sentence if there is any ambiguity: 


216 


LECTIA 49 


Eu ii voi spaia automobilul lui . 

Eu IlT voi spaia automobilul ei . 

§222. Examples of patterns with this new form. 


imi conduce automobilul mi- a fumat ^ig£rile 
i^i conduce automobilul Iji-a fumat tigarile 
li conduce automobilul i-a fumat ■tig&rile 


mi-ar fuma 
^i-ar fuma 
i-ar fuma 


ne fume’azS, ^igZLrile 
v3. fumeazS. \i.g%.rile 
le fumeazS. iig£rile 


ne-a fumat ^ig&iile ne-ar fuma 
v-a fumat ^ig^rile v-ar fuma 
le-a fumat ^ig^rile le-ar fuma 


vrea sa-mi fumeze ^igSrile imi va fuma 1;ig£rile 
vrea sS-^i fumeze ^igSrile iti va fuma tig^ile 
vrea s3.-i fumeze ^igSrile li va fuma tigarile 


vrea sa ne fumeze ^igS-rile ne va fuma ^igRrile 
vrea sa va fumeze %ig&iile va va fuma \ig&Tile 
vrea sa le fumeze ^igarile le va fuma "jjigarile 


Or : 

Imi vei spaia automobilul? 
tti voi spaia automobilul. 

Mi-ai gasit creionul? 

Ti-am gasit creionul. 

Vrei sa-mi incerci costumul? 

Vreau sa-^i incerc costumul. 

Note marginale asupra vocabularului : 

§223. A func f iona means to work as refers to machines, 
gadgets, etc: 


Examples : 

Telefonul nu f unctioneaza ; motorul nu f unctioneaza ; insa 
studentul nu invata in clasa, iar acasa nu lucreaza in curte 

§224. A porni is another word meaning t£ start , 
other word Ts a^ incepe ) . 

A porni means to start , to put in motion : 


(The 


LECTIA 49 


1 



f 

I 


3 


t 

j 




El a pornit motorul. 

Trenul a pornit din gara. 
Toti au pornit spre politid. 




218 



LECTIO 49 



a. Intrebari: 

1. Cam cit ai plati pentru o ma§inS buna de mina a 
doua? 

2. Cite cauciucuri de rezervS ar trebui sa aibS? 

3. Ce strSzi cu sens unic cuno§ti in Monterey? 

4. Descrie ce trebuie sS faci dacS vrei sa faci o 
intoarcere la stinga. 

5. Descrie ce pg-r^i are automobilul. 

6. Cum porne§ti automobilul? 

7. Ce se intimplS cind este un accident? 

8. Cine va ia teinele acasa? 

9. Cine Ijfi ia lucrul pe care 1-ai facut acasS? 

10. Cine i^i aduce tema inapoi? 

11. l§i face fiecare lucrul lui? 

12. li face cineva lucrul camaradului dumitale? 

b. VS. rog sa scriefi o compozitie despre: 

Un accident. 

sau: Un automobil pe care a§ vrea sa-1 am. 

c. Va rog sa fifi pregatifi sa vorbifi cam doua minute 
despre : 

Cum ar trebui sa conduci ca sa nu ai accidente. 


ERIC 


X 


219 



VOCABULAR 


LECTI.A 49 


Expresii idioma tice : 

cauciuc de rezerva spare tire 

de mina a doua second hand 

a pune in viteza to put in gear 

viteza intii, a doua, a treia low, second, high 


a schimba viteza 
sens unic 

Voc abular : 

acumulator, -toare 
accelerator, -toare 
capota, -te 
cauciuc, -uri 
copac, -i 

carburator, -toare 
dimpotriva 
frina, -ne 
generator, -toare 
intoarcere, -ri 
mecanic, -i 
piesa, -se 

pompa, pompe 
radiator, -toare 
repara^ie, -t:ii 
rezerva, -ve 
roata, ro^i 
§asiu, §asiuri 
volan, -ne 
ulei, -uri 

Verbe : 


gear 

to shift gears 
one way 


battery 

accelerator 

hood 

tire 

tree (non-fruit 
bearing) 
carburetor 
on the contrary 
brake 
generator 
turn 

mechanic 

part (of machinery, 
motor) 
pump 

radiator 

repair 

reserve 

wheel 

chassis 

steering wheel 
oil 


a fotografia, fotografiez. to photograph 

f otograf iat 

a func^iona, func^ionez, funefionat to function, work 

(see §223) 

a porni, pornesc, pornit to start (see §224) 

a repara, repar, reparat to repair 

a ridica, ridic, ridicat to raise, lift 

a se sui, ma sui, suit to climb, climb into 

(a car) 


220 


LBCTIA 49 
* 


Verbe: (cont.) 


f otograf iez 
f otograf iezi 
f otograf iaz& 


m3. sui 
te sui 
se suie 


f otograf iem 
fotograf iati 
f otograf iaza 


ne suim 
va sui^i 
se suie 





221 



LECTI.A 49 


i 

I 


222 





LECTIA 50 



INTRODUCEREA GRAMATICII NOI 


Acum, daca studentul ar avea bani, ar cumpara un auto- 
mobil nou. 

Ieri, daca studentul avea bani , cumpara un automobil 
nou. 

Daca camaradul avea bani, cumpara un automobil nou? 

Da, dacS camaradul avea bani, cumpara un automobil 
nou. 

Nu, daca camaradul avea bani, nu cumpara un automobil 
nou. 

Daca camaradul dumitale avea timp liber, se ducea la 
cinema? 

Da, daca avea timp liber, se ducea la cinema. 

Nu, daca avea timp liber, nu se ducea la cinema. 

Daca fata se culca devreme, se scula devreme? 

Da, daca fata se culca devreme, se scula devreme. 

Nu, daca fata se culca devreme, nu se scula devreme. 


Acum, daca a§ avea bani a§ cumpara un automobil nou. 
Ieri, daca aveam bani cumparam un automobil nou. 


LECTIA 50 


Daca aveai bani, 
Da, daca aveam 
Nu, daca aveam 


cumparai un automobil? 
bani, cumparam un automobil. 
bani, nu cumparam an automobil. 


Daca aveai timp liber, te duceai la Bucure§ti? 

Da, daca aveam timp liber, ma duceam la Bucure^ti. 

Nu, dace! aveam timp liber, nu ma duceam la Bucure§ti. 


Daca 

Da, 

Nu, 


te culcai devreme 
daca ma culcam d 
daca ma culcam d 


, te sculai devreme? 
evreme, ma sculam devreme. 
evreme, nu ma sculam devreme. 


b. 


Ac urn , 
ora§ . 
Ieri, 


daca studen^ii ar avea timp liber, ar merge in 
daca studen t ii aveau timp liber, merge au in ora§. 


Mergeau studentii in ora§ dacS. aveau timp liber? 

Da, studentii mergeau in ora§ daca aveau timp liber. 
Nu, studentii nu mergeau in ora§ daca aveau timp 
liber. 


Se duceau studentii in ora§ dac& 
Da, daca aveau bani, studentii 
Nu, dac& studentii aveau bani, 


aveau bani? 
se duceau in 
nu se duceau 


or a§. 
in ora§. 


Cumparau 
Da, ei 
Nu, ei 


bilete la cinema daca. aveau bani? 
cumparau bilete de cinema daca aveau bani. 
nu cumparau bilete de cinema daca aveau bani. 


c . 


.Acum, daca am avea bani, am cumpara un automobil. 
Ieri, d aca aveam bani, cumparam un automobil. 


Daca aveati bani, cumparati un automobil? 

Da, daca aveam bani, cumparam un automobil. 


Daca aveati timp 
Da, daca aveam 
Nu, daca aveam 


liber, va duceati la cinema? 
timp liber, ne duceam la cinema, 
timp liber, nu ne duceam la cinema. 


Mergeati in Europa dac 
Da, daca aveam bani, 
Nu, daca aveam bani, 
in Rominia. 


a aveati bani? 
mergeam in Europa. 
nu mergeam in Europa, 


mergeam 


224 


r 


LECTX.fl 50 


d. 


saa :asa s sa: £$ s ® 

Nu, studentul nu trebuia sa mve^e ictv 
zi . 

Trebuia sa vina la §coaia in zi. 

Da, trebuia sa vina la §coala 1 fi eca re zi 

Nu, nu trebuia sa vina la §coal£ in tiec 

Trebuia sa invei^i mult cind erai student? 

Da cind eram student, trebuia sa in vat mult. 

Nu’ nu trebuia sa invat mult cind eram student. 

Trebuia sa vii la fcoaia in fiecare zi? 

Da, trebuia sa vin la §coala a. fi eca re zi. 

Nu, nu trebuia sa vin la §coaia m fiecare zi. 

Trebuiau studentii sa invete dialogul? 

Da studentii trebuiau sa invete dialogul. 

Nu’, studentii nu trebuiau sa invete dialogul. 

Trebuiau studentii sa se s = oa ^ e J®^f® m ^g Vreme 
Da studentii trebuiau s& se scoale devreme. 

Nu’, studentii nu trebuiau sa se scoale devreme. 

Trebuia sa inva|ati trei learf. 

Da trebuia sS. invatam trei ore m cp . r x 

rn, nu trebuia sa invatam trei ore in fiecare seara. 

In Rominia, trebuia sa mergeti in ora§ sa cumparati 

trebuia sa mergem in ora§ sa cumparam tig^ri. 
m’ nu trebuia si mergem in ora, sa cumparam t^n 



225 






LECTIA 50 


DIALOG 


vorba. 

1 . 

MC 

2. 

SC 

3. 

M 

4. 

S 

5. 

M 

6. 

S 

7. 

M 

8 . 

S 

9. 

M 

10. 

S 

11. 

M 

12. 

S 

13. 

M 

14. 

S 

15. 

M 

16. 

S 

17. 

M 

18. 

S 

19. 

M 

20. 

S 

21. 

M 

22. 

S 

23. 

M 

24. 

S 


.Aminte§te-mi sa te intreb ceva cind vei ispravi 
lec^ia. 

Bine, mai am citeva cuvinte . . . . Am ispravi t-o. 

Am vrut sS, te intreb daca-1 cuno§ti pe Anton 
Pan? 

Stiu cine este, ins& nu-1 cunosc personal. 

Ciudati El mi-a spus ca sinte^i prieteni 
vechi. 

Nici poveste! In Rominia, era prietenul frate- 
lui meu. 

Ce crezi despre el? 

Stiu cS. nu este bSiat prost; dimpotriva, este 
un §mecher mare. 

Ai primit de curind §tiri despre el? 

Nu, n- am primit nici o §tire despre el de 
curind. 

E tii ca a fugit din Rominia? 

a, am citit intr-un ziar o §tire ca a fugit 
din Rominia. 

Ce se intimpla daca nu fugea din Rominia? 
tl omorau ru§ii; cel pu^in a§a a declarat el 
ziarului. 

ll crezi? 

De ce ma intrebi? 

A trecut aseara pe la mine §i m-a rugat sa-i 
dau ni§te bani. 

I-ai dat? 

Da, i-am dat patru sute de dolari. 

Nu trebuia sa-i dai, pentru ca ii cheltuie§te 
repede. 

Mi-a promis ca imi va da banii inapoi. 

Cind se va intoarce din vacan^a? 

Da, insa nu mi-a spus care vacanfa: de Pa§ti 
sau de Craciun. 

Nu vreau sa te superi, insa ifi vei vedea banii 
la Pa§tile Cailorl 


226 


LECTIA 50 

7 



EXERCI TII GRAMATICALE 


a. Ce facea ieri camaradul daca era liber? 

Daca era liber, mergea la San Francisco. 

Daca era liber, statea acasa, nu mergea la San 
Francisco. 

Daca avea 10.0CD de dolari, cumpara o casa? 

Da, daca avea 10.000 de dolari, cumpara o casa. 

Nu, daca avea 10.000 de dolari, nu cumpara o casa. 

Fugea soldatul daca se intilnea cu un tanc inamic? 

Da, daca se intilnea cu un tanc inamic, fugea. 

Nu, daca se intilnea cu un tanc inamic, nu fugea. 

Se scula camaradul devreme daca era timp frumos? 

Da, daca era timp frumos, camaradul se scula devreme. 
Nu, daca era timp frumos, camaradul nu se scula 
devreme. 

Daca erai in Rominia anul trecut, votai? 

Da, daca eram in Rominia anul trecut, votam. 

Nu, daca eram in Rominia anul trecut, nu votam. 

Daca aveai 10.000 de dolari, cumparai o casa? 

Da, daca aveam 10.000 de dolari, cumparam o casa. 

Nu, daca aveam 10.000 de dolari, nu cumparam o casa. 


227 


LECTIA 50 

» 


Ieri, 

te culcai devreme 

Da, 

daca 

eram obosit, 

Nu, 

daca 

eram obosit, 

Daca 

vedeai 

poli^istul, 

Da, 

daca 

vedeam polil: 

Nu, 

daca 

vedeam poli^ 


daca erai obosit? 
ma culcam devreme. 
nu ma culcam devreme. 

te opreai? 
istul, ma opream. 
istul, nu ma opream. 


b. .Atacau germanii Rusia daca §tiau ca vor pierde? 

Da, germanii atacau Rusia daca §tiau ca vor pierde. 

Nu, germanii nu atacau Rusia daca §tiau ca vor pierde. 

Cumparau so^ii Georgescu casa daca aveau bani? 

Da, so^ii Georgescu cumparau casa daca aveau bani. 

Nu, so^ii Georgescu nu cumparau casa daca aveau bani. 

Veneau studen^ii la §coala ieri, daca ploua? 

Da, studen^ii veneau la §coala ieri, dac& ploua. 

Nu, studenfii nu veneau la §coala ieri, daca ploua. 


Se sculau studen^ii 
Da, daca ieri era 
tirziu. 

Nu, daca ieri era 
tirziu. 


mai tirziu daca ieri era simb&ta? 
simbatS, studenirii se sculau mai 


simbatS., 


studen^ii nu se sculau mai 


Va ducea^i 
Da, daca 
Nu, daca 


la restaurant dacS. avea^i bani? 
aveam bani, ne duceam la restaurant, 
aveam bani, nu ne duceam la restaurant. 


Chema^i un avocat daca erat:i aresta^i de poliirie? 

Da, chemam un avocat daca eram aresta^i de poli^ie. 

Nu, nu chemam un avocat daca eram aresta1;i de poli^ie. 


Conducea^i repede daca avea^i un automobil nou? 

Da, conduceam repede daca aveam un automobil nou. 

Nu, nu conduceam repede daca aveam un automobil nou. 

Deschideairi geamul daca ningea? 

Da, deschideam geamul daca ningea. 

Nu, nu deschideam geamul daca ningea. 

Ci^tigati daca pariat-i? 

Da, ci§tigam daca pariam. 

Nu, nu ci^tigam daca pariam. 


228 


o 


LJECTI A 50 


c. Trebuia §oferul s S plSteascS o amende dacS avea un 
accident? 

Da, §oferul trebuia sS plSteascS o amends. 

Nu, §of erul nu trebuia sS plSteasca. o amends. 

Daca era arestat, trebuia hotul sS cheme un avocat? 

Da, daca era arestat, hotul trebuia sS cheme un avocat. 

Nu’ dacS era arestat, hotul nu trebuia sS cheme un 

avocat. 

Trebuia sS chemi un doctor dacS erai bolnav? 

Da, dacS eram bolnav trebuia sS chem un doctor. 

Nu, daca eram bolnav nu trebuia sS chem un doctor. 

Trebuia sa saluti daca intilneai un ofite* in Rominia? 

Da, daca intilneam un of iter in Rominia trebuia sS 

salut. ^ A . . . . 

Nu, dacS intilneam un of iter in Rominia nu trebuia 

sa salut. 

Trebuiau soldatii romini sS salute dacS erau in uni- 
forms? . 

Da dacci erau in uniform^., trebuiau Sci salute. 

Nu’ dacS erau in uniforms, nu trebuiau sS salute. 

Trebuiau elevii in Rominia sS poarte uniforme dacS 

mergeau la liceu? . . v 

Da, dacS. mergeau la liceu ei trebuiau sS. poarte 

uniforme. 

Nu, dacS mergeau la liceu ei nu trebuiau sS poarte 
uniforme . 

Trebuia sS mergeti la §coalS dacS erati rSciti? 

Da dacS eram rSciti trebuia sS mergem la §coalS. 

Nu’ dacS eram rSciti nu trebuia sS mergem la §coalS. 

Trebuia sS furati dacS aveati bani? 

Da, trebuia sS furSm chiar dacS aveam bani. 

Nu, dacS aveam bani nu trebuia sS furSm. 

d. DacS §tiai cS nu are bani, ii trimiteai? 

Da, dacS §tiam cS nu are bani, ii trimiteam. 

DacS §tiai cS este sSrac, il a jutai? . 

Da, dacS §tiam cS este sSrac, il ajutam. 


229 


LECTIA 50 


e. DacS . erai in locul lui MiticS, spuneai? 

Da, dacS eram in locul lui MiticS, spuneam. 

Nu, dacS eram in locul lui MiticS, nu spuneam nimic. 

Dac S erai in Rominia, votai pentru comuni§ti? 

Nu, dacS eram in Rominia, nu votam pentru comuni§ti. 


f. Dac S Anton Pan rSminea in Rominia, il aresta politia? 
Da, dacS Anton Pan rSminea in Rominia, il aresta 
politia. 

Nu, dacS Anton Pan rSminea in Rominia, nu-1 aresta 
politia. 

DacS. doamna Pop rSminea in Rominia, o aresta politia? 
Da, dacS ea rSminea in Rominia, o aresta politia. 
Nu, dacS ea rSminea in Rominia, n-o aresta politia. 


g. DacS se sculau mai devreme, ajungeau mai devreme? 

Da, dacS se sculau mai devreme, ajungeau mai devreme. 
Nu, dacS se sculau mai devreme, nu ajungeau mai 
devreme . 

DacS ajungeau mai tirziu, vedeau tot filmul? 

Da, dacS ajungeau mai tirziu, vedeau tot filmul. 

Nu, dacS ajungeau mai tirziu, nu vedeau tot filmul. 



230 




LECJI.A 50 



a . 


( EXERCITII GRAMATICALE SUPLIMENTARE ) 

Ce faceai ieri daca erai liber? , . 

Ce faceai ieri daca erai in ora§ul damitale. 

Ce faceai ieri daca aveai 10.000 de dolari? 

Crezi ca germanii atacau Rusia daca §tiau ca vor pierde? 
Crezi ca lansau rachete in contra ora§ului New York daca 

Crezi ca debarcau in Statele Unite daca puteau? 

Te culcai mai devreme daca nu aveai lec^ii aseara? 

Te sculai mai tirziu daca nu trebuia sa vn la ^coala 

Cu ce te imbracai azi dimine at a daca nu veneai la 
§coaia? 

Unde se duceau ieri studentii d^ca nu aveau §coaia? 
Crezi ca se bucurau? 

Se duceau ei cu automobilul daca ploua. 

Ce trebuia sa faci cind mergeai la liceu? 

Ce faceai daca aveai multi bani? „ w . 

Veneai aici daca §tiai ca cursul de limba romma este 

u§or? 





231 



o 

ERIC 


LECTIA 50 



BUC.AT.% DE CITIRE 

Intr-o seara GhitS Moraru stM.tea in salon §i citea 
ziarul. Stirile din ziar nu erau prea bune, insa el §tie 
ca in ziar mai curind gase§ti §tiri rele decit §tiri bune. 
Tocmai cind se gindea sa-i aminteasca sotiei lui sa nu uite 
ca miine vor avea rausafiri la cina, a auzit soneria. S-a 
dus repede la u§a, a deschis-o §i a vSzut pe un cunoscut 
de-al lui pe care il cheama Anton Pan. Ghita Moraru 1-a 
invitat inauntru, 1-a condus in salon §i 1-a invitat sa se 
a§eze pe canapea. S-a mirat ca il viziteaza a§a de tirziu, 
insa n-a zis nimic ; 1-a lasat pe Anton Pan sa-i spuna ce 
are pe inima. 

- Domnule Moraru, poate ca te vei mira ca te vizitez 
la ora asta, insa am un necaz mare §i numai dumneata ma 
poti ajuta. 


- Ma intreb cum a§ putea sa te ajut, domnule Pan, a 
zis Ghita. 

- Uite care este povestea. i\m primit o telegrama ca 
varul meu Ionel Radu a scapat din Rominia §i ca a ajuns la 
Paris, insa n-are nici un ban. Nu are pe nimeni in lumea 
asta, decit pe mine. A§a ca m-a rugat sa-i trim.it ni§te 
bani ca sa aiba cu ce trai pina cind va gasi un serviciu 
undeva si atunci imi va plati inapoi. 


o 

ERIC 


232 


LECJIA 50 


- Ce fel de serviciu poate sS.-§i gaseasca m Paris? a 
intrebat Ghi^a. 

- El nu-i baiat prost; dimpotriva, este foarte de§tept. 

A studiat la universitatea din Bucure|ti § i vorbe§te limba 
franceza ca un francez. Sint sigur ca va fi un zaarist din 

cei mai buni. 

- Cam cit ti-ar trebui? a intrebat Ghit&. 

- Cred ca 500 de dolari vor fi destui. 

- Sint bani multi, mai ales cind trebuie sa lucrezi 
mult pentru ei. Cind imi vei da bann mapoi? 

- Va promit sa va dau banii inapoi in doua luni. Eu 
as avea banii mai curind, insa mi s-a imbolnavit sotia. 

Ea este acum la spital §i nu §tiu cit va costa. 

- Sper ca imi intelegi situatia, domnule Pan.. .500 de 
dolari sint bani multi §i eu nu va cunosc bine. Cine alt- 
cineva va cunoa§te in ora§ul asta? 

- Costica si prietenul sau Mitica ma cunosc bine. Ei 
imi cunosc § i familia, inca din farft. Ei §tiu ca eu sir.t 

om cinstit. 

- Daca ei iti cunosc familia, domnule Pan, vreau sa-t* 
spun ca prietenii lui Costica sint § i prietenii mei. 

Ghita Moraru s-a dus la dulap, a scos din el 500 de 
dolari §i i-a dat lui Pan. 

A doua zi, Ghita s-a intilnit cu Costica §i conversatia 
lor o cunoa§tem. Am invatat-o pe de rost in dialog. 

Acum intelegeti de ce Ghita Moraru este supSrat. 

El se gindeste acum ca daca nu-i dadea banii lui Pan 
si auzea Costica ca nu i~a dat bani cind 1 “’ a ^ trebui , 
probabil il pierdea pe Costica de prieten. ^P a ^ a av £ a ^ 
telefon, il chema pe Costica Is telefon §i il mtreba daca 
ce a spus Pan este sau nu este ade/arat. 


233 


LBCTI.A 50 


Probabil ca trebuia sa-i spuna lui Anton Pan ca n-are 
bani in casa §i ca trebuie sa a§tepte pin 3. miine, cind va 
scoate de la banca. .A§a, el avea timp sa-1 intrebe pe 
Costica ce fel de om este .Anton Pan. 


I ntrebari : 

1. Unde statea Ghita Moraru? 

2. Ce facea el? 

3. Cum erau §tirile din ziar? 

4. Ce trebuia sa-i aminteasca so^iei lui? 

5. Ce a auzit el deodata? 

6. Pe cine a vazut el? 

7. Unde 1-a condus pe .Anton Pan? 

8. Ce a vrut Anton Pan sa ceara? 

9. De ce i-au trebuit lui bani? 

10. Ce poveste trista i-a spus .Anton Pan? 

11. Cum este varul lui Pan? 

12. Cit:i bani li trebuie? 

13. Cine il mai cunoa§te pe Anton Pan in ora§ul asta? 

14. Cine li cunoa§te familia? 

15. Unde este so^ia lui .Anton Pan acum? 

16. De ce? 

17. Ce trebuia sa faca Ghita Moraru? 

18. Ce facea el daca avea telefon? 

19. Ce faceai dumneata in locul lui Ghita Moraru? 

20. Unde iti \ii dumneata banii? 



234 


LECTI.A 50 



TEME PEN1RU OR. A DE APLICAT IE 


a. Un student spune ce f&cea in vacan^a de Craciun cind 

gj. g 13 llC GU • 

Un student spune ce facea in vacanljja de Pa§ti cind era 

la liceu. . . 

Un student vorbe§te despre o §tire din ziar sau despre 

una pc care a auzit-o la radio. 


b. De tradus in romine§te: 

Titi reminded me that there was a good film downtown. 
Had he not told me, I would have forgotten. Titi is a 
smart boy, and when he says that a picture is a good one, 
it is good. We left for the movie, when he said that he 
forgot his money at home, and he asked me to give him two 
dollars. He promised to give me the money after the 
Christmas vacation. I am always angry when he does some- 
thing like this, because he forgets easily* and I must 
remind him. I knew that I shouldn’t have given him the 
money, but had I not given him the two dollars, I would 
have had to go to the movies alone. 



235 


LECTIA 50 

* 


c. De tradus in engleze§te: 

Dup §. ce am v&zut filmul, am fost foarte sup&rat. Titi, 
cu toate ca nu avea bani, m-a invitat la un restaurant. 

Daca nu mergeam, credea ca sint sup&rat pe el, a§a c& m-am 
dus. .Am comandat o bere §i dupS. ce am ispr&vit-o, ne-am 
ridicat de pe scaun §i am vrut sa plecam. Deodata, el a 
spus cS. il doare stomacul §i ca nu poate s£ meargS. Imedi- 
at am chemat un taxi,, 1-am ajutat s£ se suie in el, 1-am 
dus acasS. §i 1-am a§ezat pe pat. .A doua zi insa, el mi-a 
spus ca n-a fost bolnav. "El a spus a§a numai ca sa meargS 
cu taxiul acas&. De acum inainte, nu voi mai fi a§a de 
pros t. 

d. Glume: 

B§.rbatul, cu fata nerasa, citea ziarul in salon. El 
era numai in cama§§. §i ciorapi §i citea §tirile din ziar. 

Sotia lui ducea un co§ mare cu haine murdare sa le 
spele §i cind a trecut pe lingS el, a spus sup&ratS: 

- Cind m 5. gindesc la toate femeile cu care puteai sa 
te c§.s&tore§ til 

—k —k —k -jz'k =zk —k zzk —k —k —k — 

Povestea urmatoare este o poveste adev&rata §i am auzit 
o de la ni§te oameni batrini. 

Intr-un sat mic de munte unde nu era §coal&, a fost 
odata un tinar foarte de§tept. Preotul satului i-a spus 
tinarului ca daca §tie sa scrie §i sa citeasca, il poate 
face functionar la primaria din sat. Insa tinarul nostru 
nu §tia nici una, nici alta. 

Curind dupa asta, el s-a dus la ora§, a lucrat intr-o 
pravalie §i a invatat tot ce a putut sa invete. Dupa cum 
am spus, nu era baiat prost. Mai tirziu §i-a deschis o 
pravalie, a ci§tigat din ce in ce mai mult §i nu mult dupa 
asta a facut un milion de dolari. .Au venit ziari§ti de la 
ziare mari §i 1-au intrebat despre viata lui. Cind au 
auzit ca nu §tie sa scrie §i sa citeasca, ei s-au mirat. 
Unul din ei 1-a intrebat: 

- Ce crezi ca se intimpla daca §tiai sa scrii §1 sa 
ci te§ti? 


236 


r 


LECTIA 50 

7 


- Daca § ti am sa scriu §i s& citesc, eram func-fionar 
intr-un sat mic de munte, a raspuns omul nostru. 


=* =* = * =* =* =* =* =* =* =* ss 

e. Proverb 

a. Cine vrea pace, sa se pregateasca de razboi 



237 


ERIC 


LECTI A 50 



EXPLICA TII GRAMATICALE 


§225. In this lesson we learn another important use 
of the imperfect tense: .As past conditional. You have 

examples in this lesson in Introducerea gramaticii noi and 
Exerci f ii gramaticale . Here, we shall give a few more 
examples, with the English equivalents: 

Dac§. §tiam ca nu are bani, ii trimiteam. 

(Had I known that he didn’ t have any money, I would have 
sent him) . 

Daca eram in locul lui, nu spuneam nimic. 

(Had I been in his place. I wouldn’t have told anything). 

Daca raminea in Rominia. il aresta poli^ia. 

(Had he remained in Romania, the police would have 
arrested him). 

Daca veneau mai devreme. gaseau locuri. 

(Had they come earlier, they would have found seats). 

§226. The imperfect form of the verb a trebui has two 
meanings : 

a. El trebui a sa inve^e in fiecare seara. He had to 
study every evening. 


2.38 



LECTI A 50 


b. El trebui a sa inve^e, nu tr ebuia sS.-§i piarda timpul 
la club. He should have studied, he s houldn * t have wasted 
his time at the club. 

When does it mean had to and when does it mean shoyl^. 
have? The context will tell you; you will be surprised o 
find out that this will not give you any trouble. 


§227 . The imperfect form of the verb a putea has also 
two translations: was able to and coul d have. Here follow 

a few examples: 


El putea sa se c&satoreascS. cu cine a vrut. ^ 

Putean Set merg duminica trecu ;a la Los Angeles, msa. 

n-am vrut. . „ „_, roc 

El nu putea sa joace car^i, pentru ca nu ll lasa nevas 

Daca il cuno§teau pe judecator, puteau sa scape cu o 
amenda mai mica. 


Note marginale asupra vocabularului : 

§228. A aminti (to remind) requires the indirect 
object. 


I- am amintit. „ ^ . r 

Mi- a amintit ca trebuie sa facem leclfia la magnetofon. 
Trebuie sa amintim profesorului ca lecljia este grea. 
Cind il voi intilni ii voi aminti despre asta. 


§229. Suparat can mean anything from sad to angry. 

The context will tell you which one to choose. 

El a fost suparat cind a auzit ca prietenul lui i-a 

El este totdeauna suparat toamna, cmd se gmde§te la 
locurile frumoase din %ara. 

§230. S tire means news item , and in Romanian it can 
be in either singular or plural: 

Am primit o stire de la varul meu. (news - one news item) 
Am primit §tiri de la varul meu. (news-several news items) 

§231. Pasti is plural: Pantile cad duminica §i in 

Rominia Pantile au tinut trei zile. 


239 


1 


LECTIO 50 


1 • ^ ^ mean bad: drumuri proaste; o 

haina proasta. 

§233. Dec it may be used with the meaning of only, but, 
e xcept : El nu macunoa§te decit pe mine. El nu cistiga 

ecit 20 de dolari pe saptamina. Nu-1 cunosc decit pe el. 



240 




LECTI.A 50 



a. IntrebSri: 

1. Ce trebuie s & inve^i pe de rost? 

2. Ce lucruri ciudate ai v&zut in Monterey? 

3. Ce §tiri sint prin ziare? 

4. Ce ai f&cut cind te-ai imboln&vit? 

5. Ce ai facut in vacant a de Cr&ciun? 

6. Ce ai facut in vacanta de Pa§ti? 

7. Cind vor cadea (au c&zut) Pa§tile anul acesta? 

8. La ce orS. isprave§ti lectia astS. seara? 

9. Veneai la §coala asta daca §tiai ca trebuia sa 
inve^i trei ore in fiecare seara? 

10. Ce f&ceai daca nu veneai aici? 

11. Puteai sa mergi in Europa? 

12. Cind e§ti mai suparat? De ce? 

b. Va rog sa scrieti o compozitie despre: 

Ce am f&cut in vacanta de Craciun. 

Sau: Ce faceam in vacanta de Cr&ciun daca aveam 10.000 de 

dolari. 


241 



LECTIA 50 


V0C.ABUL.AR 


Expresii idiomatice ; 

a avea pe inima 

spune ce ai pe inima 

nici povestel 
pe de rost 
decit 


Vocabular : 

ciudat, -a; -ti, - te 
Cr&ciun 

de§cept, de§teapta; de§tep-|;i, 
de§tepte 
Pa§ti, 

personal, -a; -i, -e 

prost, proasta; pro§ti, proaste 


suparat, -a; -•fci, -te 
§mecher, -i 
§tire, §tiri 

vacant, vacan^e 

Verbe : 

a aminti, amintesc, amintit 
a ispravi, isprav^sc, ispr&vit 
a se imbolnavi, ma imbolnavesc, 

a promite, promit, promis 
a supara, supar, suparat 

a se supara, ma siJjpar, suparat 


ma supar ’ ne 
te superi va 
se supara (sa se supere) se 


to have on one's 
chest 

Tell what you have 
on your chest 
Not in the least! 
by heart 

only, except (see 
§233) 


odd, strange, pecul- 
iar 

Christmas 

smart 

Easter (see §231) 
personal 

(1) stupid, foolish 

(2) fool, (3) bad 
(see §232) 

sad; angry (see §229) 
smartie, wise guy 
news, news item (see 
§230) 
vacation 


to remind (see §228) 
to finish, end 
-vit to get sick, become 
ill 

to promise 
to sadden, anger, 
make mad 

to get mad, to become 
angry 

supar am 
supar a ti 
supara 



242 


LECTI.A 51 



TNTRODUCEREA GRAM.ATICII NOI 


California este un stat mare. 

Eu locuiesc in California. 

Este Romi